Preşedintele Klaus Iohannis afirmă în mesajul transmis cu ocazia Zilei NATO că prin demersurile de până acum, NATO a demonstrat coerenţa şi consistenţa deciziilor privind apărarea colectivă, inclusiv prin implementarea măsurilor de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, la care contribuţia României este semnificativă şi că Alianţa a avut un rol important şi în privinţa gestionării pandemiei de COVID-19, prevenind transformarea crizei sanitare într-o criză de securitate, transmite News.ro.
Preşedintele afirmă că va continua să susţină consensul transpartinic în alocarea procentului de 2% din PIB pentru domeniul apărării, această finanţare contribuind la consolidarea NATO, inclusiv prin prezenţa în regiunea Mării Negre.
”Totodată, consider că este foarte important să continuăm pe calea întăririi parteneriatului strategic între NATO şi UE, astfel încât să eficientizăm coordonarea pentru a folosi potenţialul deosebit pe care cele două organizaţii esenţiale îl oferă statelor membre şi cetăţenilor săi, prin asigurarea securităţii şi prosperităţii. Numai uniţi vom fi mai puternici!””, conchide Iohannis-
prezentăm integral mesajul preşedintelui Iohannis:
”Ca în fiecare an, sărbătorim în prima duminică din luna aprilie Ziua NATO în România. Marcăm, totodată, aniversarea a 72 de ani de la înfiinţarea Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, o alianţă politico-militară fundamentală pentru pacea, securitatea şi prosperitatea internaţionale, cea mai de succes Alianţă de apărare colectivă din istorie. NATO consolidează legătura unică şi profundă a Europei cu America de Nord, ambele continente unite de valori democratice şi de interese de securitate comune.
Evoluţiile actuale la nivel internaţional se menţin dinamice şi impredictibile, iar provocările de securitate se înmulţesc şi se diversifică. Puterea Alianţei de a face faţă acestui context se bazează pe solidaritatea statelor membre în îndeplinirea apărării colective.
În plus, capacitatea NATO de a-şi îndeplini obiectivul său major, acela de apărare a tuturor cetăţenilor şi teritoriilor aliate, se datorează şi procesului constant de adaptare şi transformare la care România a participat în mod activ şi substanţial în ultimii ani.
Prin demersurile de până acum, NATO a demonstrat coerenţa şi consistenţa deciziilor privind apărarea colectivă, inclusiv prin implementarea măsurilor de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, la care contribuţia României este semnificativă.
NATO a avut un rol important şi în privinţa gestionării pandemiei de COVID-19, prevenind transformarea crizei sanitare într-o criză de securitate. Prin punerea la dispoziţia aliaţilor a mijloacelor şi a instrumentelor sale, prin manifestarea solidarităţii atât între aliaţi, cât şi în raport cu partenerii săi, NATO şi-a dovedit încă o dată eficienţa. România a valorificat aceste noi oportunităţi, fiind primul stat aliat care a folosit mecanismul Strategic Airlift Capability pentru a aduce în ţară echipamente esenţiale combaterii pandemiei.
NATO se adaptează permanent pentru a deveni o organizaţie mai puternică şi mai eficientă. Astfel, procesul de reflecţie „NATO 2030”, lansat în 2020 de Secretarul General, Jens Stoltenberg, creează premisele unui rol mai ambiţios al Alianţei în etapa următoare, inclusiv din perspectiva elaborării unui nou Concept Strategic – iniţiativă pe care România o sprijină pe deplin.
România este profund ataşată valorilor euro-atlantice şi acţionează hotărât în spiritul consolidării relaţiei transatlantice şi pentru promovarea profilului şi rolului NATO. Ţara noastră are o participare semnificativă pe mai multe planuri la operaţiile şi misiunile aliate, inclusiv la demersurile menite să consolideze postura de descurajare şi apărare a NATO.
Dezvoltarea şi modernizarea capabilităţilor militare naţionale sunt determinante pentru succesul obiectivelor aliate comune. Voi continua să susţin consensul transpartinic în alocarea procentului de 2% din PIB pentru domeniul apărării, această finanţare contribuind la consolidarea NATO, inclusiv prin prezenţa în regiunea Mării Negre.
Pentru a răspunde noilor provocări şi ameninţări de securitate, creşterea rezilienţei devine un obiectiv prioritar, atât la nivelul instituţiilor naţionale, cât şi la cel al Alianţei Nord-Atlantice în ansamblul său. Totodată, consider că este foarte important să continuăm pe calea întăririi parteneriatului strategic între NATO şi UE, astfel încât să eficientizăm coordonarea pentru a folosi potenţialul deosebit pe care cele două organizaţii esenţiale îl oferă statelor membre şi cetăţenilor săi, prin asigurarea securităţii şi prosperităţii. Numai uniţi vom fi mai puternici!”
