Extragerea spionului american din Rusia, unde acesta ar fi avut acces în cercul interior al președintelui Vladimir Putin, conține toate ingredientele picante ale unei povești berlineze de spionaj din Războiul Rece. Atunci, Berlinul era arena milenaristă a confruntării dintre Statele Unite și URSS.
Mai multe narațiuni se ciocnesc în cazul lui Oleg Smolenkov, informatorul CIA extras de autoritățile americane în 2017 de teamă că identitatea acestuia ar fi putut fi deconspirată accidental de liderul de Casa Albă, Donald Trump.
Numele spionului a fost făcut public de către autoritățile ruse, o decizie oarecum stranie pentru o chestiune de securitate națională atât de delicată. Nu se cunoaște dacă este sau nu adevărata identitate a spionului.
Concedieri în masă
SUA susțin că Smolenkov ar fi pătruns atât de adânc în cercul puterii de la Kremlin, încât ar fi avut acces chiar la Vladimir Putin. Informație pe care administrația prezidențială rusă o neagă vehement, catalogând-o drept pură ficțiune, chiar dacă admite că informatorul a lucrat la aparatul de la Kremlin, fără a deține însă un post important în organigramă și că ar fi fost demis în 2016.
Între timp, la Moscova au avut loc concedieri în masă în rândul oficialilor care i-ar fi permis lui Oleg Smolenkov să fugă din țară. Pe o listă cu numere de telefon din 2014, consultată de Reuters, el figura drept consilier-şef al lui Iuri Uşakov, principalul asistent pentru politică externă al preşedintelui Rusiei. Pe scurt, o funcție mai mult decât importantă, o funcție ideală pentru a crea o breșă de securitate informațională spre „lumea” lui Vladimir Putin.
Oleg Smolenkov ar fi fost cel care a adus la lumină implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale din SUA în 2016, în favoarea lui Donald Trump.
Cotidianul rus Kommersant susţine că Smolenkov ar fi dispărut împreună cu soţia şi cei trei copii în timpul unei vacanţe în Muntenegru. Ziarul a publicat o fotografie cu o casă cumpărată ulterior de o familie cu acelaşi nume în Stafford, în statul american Virginia, la 65 de km de Washington. Informația a fost confirmată și de platforma de investigații online Bellingcat.
În acest moment, potrivit altor relatări, Smolenkov s-ar afla sub protecția autorităților americane.
Julian E. Barnes
Cazul Smolenkov a luat voltă în presa internațională săptămâna trecută. CNN a apăsat „butonul” acestei povești, dar cel care lucra în toată această vreme la conectarea puzzle-ului este un jurnalist de la The New York Times, care acoperă teme de securitate națională. Numele lui: Julian E. Barnes.
Barnes vorbit în podcast-ul The Daily al NY Times despre acest subiect.
În timp ce lucra la investigația sa, jurnalistul a aflat că o televiziune – CNN – intrase pe firul poveștii. Le fusese livrată din interiorul redacției NY Times informația despre Smolenkov colegilor săi de la CNN, care hotărâseră să fure startul? Greu de spus. „Era vineri, eram nervos, dar am zis să lăs să treacă. Iar luni am primit un telefon că CNN va face public cazul”, a povestit Julian E. Barnes.
Nici bine nu a apucat să se dezmeticească din prima „lovitură” încasată, că Barnes avea să primească un al doilea șoc: Rusia făcuse public numele informatorului. „Nu așa trebuie să funcționeze lucrurile astea. Rusia nu trebuia să facă public numele spionului. Nu trebuie să ai libertatea de a-i căuta pe Google numele”.
Încercând să își salveze investigația după „fenta” CNN, a doua zi, Julian E. Barnes a închiriat o mașină, hotărât să-i facă o vizită lui Smolenkov în Stafford. Când a ajuns în fața casei, o mulțime de reporteri asediase deja peluza spionului. Așa că, văzând armata de televiziuni, a decis să folosească o altă metodă pentru a obține o exclusivitate. Să pătrundă în casă, de ce nu?
„Dar în timp ce apăsam pe clanță mi-am zis: Dumnezeule, rușii sunt cunoscuți că-și vânează agenții secreți folosind neurotoxine. Însă iată că sunt în regulă, am tras o sperietură de moment”, a relatat jurnalistul.
Numai că locuința era goală. Așa că Barnes i-a abordat pe vecinii lui Smolenkov. Unul dintre ei i-a spus că Smolenkovii erau o familie foarte retrasă, nu participau la viața comunității din Stafford. Iar de la un alt vecin a aflat că, în urmă cu o seară, informatorul și familia sa fuseseră duși cu o dubă spre o locație necunoscută.
„CIA a dat de aur”
În privința momentului racolării lui Oleg Smolenkov în rândurile CIA, jurnalistul spune că s-ar fi petrecut în urmă cu câteva decenii. „Știm că s-a întâmplat în afara Rusiei, deoarece este dificil să cultivi o sursă, un spion în interiorul Rusiei”.
Cu acest informator, „CIA a dat de aur”, a subliniat Barnes, explicând că Smolenkov a devenit treptat unul dintre cele mai eficiente „produse” ale serviciilor secrete americane infiltrate pe coridoarele aproape impenetrabile ale Kremlinului.
„E foarte greu să știi ce gândește Putin, care sunt planurile sale. Să nu uităm că Putin a fost el însuși agent secret. Este foarte precaut, nu comunică prin telefoane mobile, nu scrie mail-uri. Știe că toate astea pot fi interceptate. Așa că atunci când vorbim de Putin, știm că resursa umană, spionul, este metoda cea mai importantă” de a obține secrete de stat, a subliniat jurnalistul Julian E. Barnes.
În timpul Administrației Barack Obama, „tot ce venea de la acest informator era administrat cu cea mai mare grijă, totul ajungea numai pe masa lui Obama”.
„Este un nivel extraordinar de securitate care arată cât de importante erau informațiile distribuite de acest spion”, a mai precizat jurnalistul.
Dincolo de rațiunile de spionaj, activitatea lui Smolenkov poate fi privită și ca o înfrângere personală pentru Vladimir Putin. Cum să nu te simți vexat în orgoliu când, fost șef de servicii secrete fiind, nu ai „mirosit” ani în șir că ai în preajmă un informator?
