„Lupta” pentru BREXIT. Tot ce trebuie să știi despre ieșirea Marii Britanii din UE

Marea Britanie şi Uniunea Europeană (UE) au ajuns la un nou acord pentru Brexit, înaintea summitului european de la Bruxelles, a anunţat, joi, premierul britanic Boris Johnson, relatează BBC News.

„Avem un nou acord grozav, care preia controlul înapoi”, a scris Boris Johnson pe Twitter.

We’ve got a great new deal that takes back control — now Parliament should get Brexit done on Saturday so we can move on to other priorities like the cost of living, the NHS, violent crime and our environment #GetBrexitDone #TakeBackControl pic.twitter.com/etNQNeIfgw

— Boris Johnson (@BorisJohnson) October 17, 2019

Cele două părţi au finalizat un text juridic al acordului, însă acesta trebuie să fie aprobat atât de Parlamentul britanic, cât şi de Parlamentul European. Parlamentul Marii Britanii s-a reunit astăzi pentru a decide soarta Brexit-ului.

Micul partid nord-irlandez, DUP, a aruncat însă o umbră de îndoială asupra adoptării textului în Parlament, anunţând că nu-l poate susţine. DUP a transmis, joi, într-un comunicat că nu poate susţine propunerile lui Johnson „în forma actuală”.

După anunţul lui Boris Johnson cu privire la încheierea acordului, DUP a revenit asupra declarațiilor și a transmis că anunţul său este în continuare valabil.

Însă preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, apreciază că este „un acord corect şi echilibrat”.

Johnson şi Juncker îndeamnă cele două parlamente să adopte acordul.

Mare Britanie ar urma să părăsească Uniunea Europeană în data de 31 Octombrie, la ora 23.00 GMT (1 noiembrie, 1:00 AM, ora României). 

Universul.net a creat un ghid Brexit, care explică pe înțelesul tuturor ce înseamnă acest lucru, cum s-a ajuns în această situație, la ce ne putem aștepta pe viitor și cum vor fi afectați cetățenii români din Marea Britanie. 

Ce este Brexit?

Denumirea de Brexit vine de la sintagma „British exit”, adică ieșirea Marii Britanii din blocul comunitar.

Ce este Uniunea Europeană?

UE este un conglomerat de 28 de state europene, unite într-o uniune economică și politică. Permite comerțul liber, libertatea de mișcare și muncă a cetățenilor-membri în orice țară doresc. 

Marea Britanie a aderat la UE în anul 1973. Pe atunci UE purta numele de Comunitatea Economică Europeană. Dacă Brexit-ul se va întâmpla, UK va fi primul stat din istorie care părăsește blocul comunitar.

România a intrat în Uniunea Europeană în anul 2007, odată cu Bulgaria.

De ce pleacă Marea Britanie din UE?

În data de 23 iunie 2016, la inițiativa fostului premier britanic David Cameron, a avut loc un referendum pe tema ieșirii Marii Britanii din UE.

Britanicii au votat în favoarea Brexit-ului în proporție de 52%. 72% din populația Regatului s-a prezentat la vot. În cifre, din cei peste 30 de milioane de cetățeni care și-au exprimat votul, 17,4 milioane au optat pentru ieșirea din UE.

De ce nu s-a întâmplat încă Brexit-ul?

Brexit-ul trebuia să aibă loc la data de 29 martie 2019, la doi ani de la momentul în care fostul premier Theresa May a cerut activarea Articolului 50 – procesul de ieșire din UE – și a început negocierile cu liderii europeni. Însă data Brexit-ului a fost amânată de doua ori.

UE și Marea Britanie au ajuns la un acord în noiembrie 2018, însă membrii parlamentului l-au respins de trei ori, fapt care a dus la demisia Theresei May.

Ce este acordul pentru Brexit?

Acordul pentru Brexit stabilește condițiile în care Marea Britanie părăsește Uniunea Europeană. Un fel de termeni ai divorțului, dacă doriți. A existat și o declarație politică, ce detalia viitoarea relație dintre UK și UE.

Acordul pentru Brexit, așa cum l-a gândit Theresa May, prevedea:

• Drepturile cetățenilor britanici în UE și drepturile cetățenilor din blocul comunitar în Marea Britanie;
• Suma pe care o va plăti Marea Britanie Uniunii Europene în urma retragerii din comunitate – potrivit BBC aceasta ar fi aproximativ 39 de miliarde de euro;
• Situația de la granița Irlandei de Nord cu Republica Irlandeză.

De ce a respins Parlamentul acordul pentru Brexit?

Principala problemă pentru majoritatea membrilor Partidului Conservator, dar pentru micul partid nord-irlandez DUP a fost situația de la granița dintre cele două „Irlande”. În engleză, jurnaliștii britanici se referă la această problemă drept „backstop”. 

Irlanda de Nord este parte din Regatul Unit al Marii Britanii și urmează să părăsească UE odată cu Brexit-ul. Republica Irlandeză este un stat autonom, membru UE, care va rămâne în blocul comunitar și în situația unui Brexit. Între cele două „Irlande” nu există momentan granițe fizice. „Backstop”-ul ar urma să împiedice instaurarea unei granițe cu puncte de control. În plus, un „backstop” va ajuta la păstrarea unor relații comerciale strânse între Marea Britanie și UE și va elimina orice fel de controale vamale.

Conservatorii, însă, au criticat planul pentru „backstop”, motivând că măsura va „încătușa” Marea Britanie în uniunea vamală a UE și o va împiedica să dezvolte acorduri comerciale cu alte state.

Ce fel de acord își dorea Boris Johnson?

Prim-ministrul britanic Boris Johnson, care a preluat funcția după plecarea Theresei May, este de părere că Uniunea Europeană trebuie să accepte eliminarea „backstop”-ului din acordul pentru Brexit.

În acest scenariu, Irlanda de Nord ar rămâne în piața unică europeană pentru a facilita schimbul de mărfuri, însă va părăsi uniunea vamală. Acest lucru se traduce prin puncte fizice de control vamal între Irlanda de Nord și Republica Irlandeză. Însă Johnson insistă că aceste controale se pot face electronic, departe de granițe. 

Liderii UE au cerut timp de gândire, însă au respins în trecut o soluție tehnologică la problema controalelor vamale.

Boris Johnson susține că, dacă acest plan este respins, Marea Britanie va părăsi UE fără acord la data de 31 octombrie. Se pare însă că, joi, cele două părți au ajuns totuși la o înțelege care evită varianta „nucleară” a unui hard Brexit.

Ce sunt uniunea vamală și piața unică ale UE?

Uniunea vamală presupune că statele membre UE au aceleași taxe vamale pentru produsele de import. În plus, elimină taxele între statele membre. Pe de altă parte, țările UE nu au voie să-și negocieze propriile înțelegeri privitoare la comerț.

Piața unică presupune că bunurile, serviciile, oamenii și banii circulă liberi între toate statele membre UE. Bunurile care circulă între granițe nu sunt verificate, iar cetățenii membri UE pot trăi și lucra fără restricții în orice stat european.

Ce se întâmplă mai departe cu Brexit-ul?

Potrivit declarațiilor lui Boris Johnson, există un nou acord pentru Brexit. Dacă, totuși, acesta nu se concretizează, atunci premierul Boris Johnson ar putea să încerce amânarea din nou a datei pentru Brexit. Asta pentru că parlamentarii au adoptat Legea Benn, care îl obligă pe Johnson să ceară, nu mai târziu de 19 octombrie, încă o amânare a Brexitului, pentru data de 31 ianuarie 2020. Parlamentarii spun că legea era necesară pentru a împiedica un Brexit fără acord. 

Noul acord anunțat joi de Johnson trebuie aprobat însă de Parlament, care ar putea vota în continuare și un hard Brexit (n.r. fără acord). Premierul insistă că ieșirea Marii Britanii din blocul comunitar se va produce la sfârșitul lunii.

Există posibilitatea unor alegeri anticipate?

După ce partamentarii au votat în favoarea extinderii deadline-ului pentru Brexit, Boris Johnson a încercat să declanșeze alegeri anticipate. Însă nu a primit și susținerea la care se aștepta, în condițiile în care este nevoie ca cel puțin două treimi din totalitatea membrilor parlamentului să accepte ideea pentru ca alegerile înainte de termen să poată fi organizate. Iar parlamentarii din opoziție spun că nu vor susține această inițiativă până în momentul în care legea care blochează un Brexit fără acord nu este implementată.

Ce efecte ar avea un Brexit fără acord?

Dacă Marea Britanie ar părăsi uniunea vamală și piața unică la data de 31 octombrie, Uniunea Europeană va trece la controlul tuturor bunurilor care trec peste graniță. Asta ar duce la întârzieri majore în porturi, cum ar fi Dover. Sunt voci care au exprimat îngrijorare că acest scenariu va duce la blocaje în trafic, perturbarea rutelor de aprovizionare și, în cele din urmă, afectarea economiei. Asta se va traduce prin afectarea prețurilor și a disponibilității alimentelor. Există și temeri că unele tipuri de medicamente nu ar mai fi accesibile britanicilor.

Boris Johnson a încercat să-i calmeze pe britanici și a alocat un buget suplimentar de 2,1 miliarde de lire sterline pentru pregătirea unui scenariu de Brexit fără acord.

Pe de altă parte, susținătorii Brexit-ului spun că este greu să prezici cu acuratețe ce se va întâmpla și cred că orice efecte negative asupra economiei vor fi minore și pe termen scurt. Nu de aceeași părere sunt economiștii și grupurile de business. Printre ele și Office for Budget Responsibility (n.r. Oficiul pentru Responsabilitate Bugetară) – ce oferă analize independente ale finanțelor publice din Marea Britanie – care crede că un Brexit fără acord se va traduce prin recesiune economică.

Ce se va întâmpla cu românii din Marea Britanie după Brexit?

Cetăţenii români din Marea Britanie vor fi foarte bine protejaţi prin Acordul Brexit, a declarat vineri preşedintele Klaus Iohannis, înainte de a participa la Consiliul European de la Bruxelles, transmite Agerpres.

„Vestea foarte bună, legată de ce am discutat ieri, este că am ajuns la un Acord pe Brexit pe înţelegerea discutată. Din punctul nostru de vedere, a Consiliului European, nu sunt probleme cu textul la care am ajuns. Urmează probabil mâine să aflăm opinia Parlamentului britanic şi dacă există un acord şi de acea parte putem să facem paşii următori”, a declarat şeful statului.

Întrebat dacă cetăţenii români din Marea Britanie vor fi protejaţi prin acest document, preşedintele Iohannis a spus: „Dacă se rămâne pe acest acord, sunt foarte bine protejaţi şi acest lucru l-am spus de la început. Oricum, Brexitul cu acord este de departe cea mai bună variantă”.

Preşedintele Klaus Iohannis a participat, joi şi vineri, la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles.