Amintirea crimelor naziste este „inseparabilă” de identitatea germană, a declarat vineri cancelarul german Angela Merkel în fostul lagăr nazist Auschwitz, relatează AFP.
Prima sa vizită în acest fost lagăr, un simbol al Holocaustului, intervine în contextul în care Partidul Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta), care face parte de doi ani din Bundestag (Parlament), îndeamnă la încetarea culturii spăşirii.
„A ne aminti de crime, a numi autorii şi a le aduce victimelor un omagiu demn este o responsabilitate care nu se opreşte niciodată. Acest lucru nu este negociabil. Şi este inseparabil de ţara noastră. A fi conştienţi de această responsabilitate este o parte a identităţii noastre naţionale”, a subliniat Merkel, primul şef de Guvern german care vizitează Auschwitzul din 1995.
Cu o voce spartă, ea a insistat asupra faptului că este „important” să i se dea Auschwitzului „numele complet”.
Situat în actuala Polonie, lagărul se afla într-o regiune „anexată în octombrie 1939 de Reich” şi a fost „administrat de germani”.
German Chancellor Angela Merkel is visiting Auschwitz for the first time.
— DW Politics (@dw_politics) December 6, 2019
She says she feels deep shame for the barbaric crimes that were commited here by Germans. pic.twitter.com/Yhc5GIMW1k
„Este important ca criminalii să fie numiţi clar. Noi, germanii, datorăm acest lucru victimelor şi nouă înşine”, a declarat Merkel.
În acest discurs, ea a avertizat împotriva ”ascensiunii rasismului şi răspândirii urii” şi împotriva antisemitismului care ameninţă comunităţile evreieşti din Germania, în Europa şi în întreaga lume.
În Germania, autorităţile sunt îngrijorate de o creştere foarte clară a actelor antisemite.
Cancelarul era însoţit în această vizită de către premierul polonez Mateusz Morawiecki, un supravieţuitor al Auschwitzului, Bogdan Bartnikowski, în vârstă de 87 de ani, şi de reprezentanţi ai comunităţii evreieşti.
„Ascensiunea rasismului”
Într-o intervenţie înaintea lui Merkel, Bartnikowski a prezentat o mărturie emoţionantă.
Deportat la vârsta de 12 ani împreună cu mama sa, el s-a simţit umilit atunci când a fost obligat să se dezbrace complet în mijlocul unei mulţimi de femei, goale la rândul lor.
El îşi aminteşte că i-a întrebat pe prizonierii de la Auschwitz când vor fi eliberaţi. Iar el a reţinut răspunsul unor kapos, prizonieri promovaţi gardieni auxiliari. „Aici există numai un drum către libertate, cel care trece prin coşurile” crematoriilor.
Premierul polonez a subliniat, la rândul său, că martorii crimelor comise la Auschwitz sunt pe cale să dispară.
„Suntem cu atât mai obligaţi să le păstrăm amintirea. Pentru că dacă dispare amintirea este ca şi cum am răni a doua oară oamenii care au trăit infernul de aici, care au trecut prin suferinţe de nespus”, a declarat el.
Cu o zi înaintea vizitei, Angela Merkel a anunţat alocarea sumei de 60 de milioane de euro Fundaţiei Auschwitz-Birkenau în vederea menţinerii instalaţiei în care au fost asasinaţi 1,1 milioane de oameni, dintre care un milion au fost de evrei, din 1940 şi 1945.
Ambasada Israelului la Berlin a salutat, pe contul de Twitter, „un pas important şi semnificativ în vederea păstrării amintirii Holocaustului”.
Răul absolut
Directorul Muzeului Auschwitz-Birkenau, Piotr Cywinski, a salutat la rândul său această nouă contribuţie germană cu fonduri.
Merkel a vizitat vineri şi Birkenau, situat la trei kilometri distanţă de lagărul principal, şi rampa unde erau ”selectaţi” deportaţii la coborârea din vagoane, iar cei mai tineri, cei mai bătrâni şi cei mai fragili erau trimişi imediat la moarte.
În lagărul Auschwitz-Birkenau, creat de Germania pe teritoriul Poloniei ocupate, deţinuţi, inclusiv copii, au fost supuşi unor experimente înfiorătoare de către doctorul Josef Mengele, „îngerul morţii”. Tot în acest lagăr, care avea patru camere de gazare şi patru crematorii, a fost folosit pentru prima oară – în 1941 – gazul Zyklon B.
Numele Auschwitz a devenit sinonimul răului absolut. Evrei din toată Europa, din Ungaria în Grecia, au fost exterminaţi în lagăr.
Angela Merkel este doar al treilea şef de Guvern german care vizitează lagărul Auschwitz, după Helmut Schmidt în 1977 şi Helmut Kohl în 1989 şi 1995.
În cei 14 ani de când se află la putere, conducătoarea şi-a multiplicat gesturile, vizitând Ravensbrück, Dachau, Buchenwald şi Memorialul Holocaustului Yad Vashem, la Ierusalim.
