Începând cu 20 ianuarie, fermierii pot depune la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) cereri de autorizare temporară pentru utilizarea unor produse pe bază de substanțe active din categoria neonicotinoidelor la tratarea semințelor de porumb și de sfeclă de zahăr.
„Pentru campania de primăvară 2020, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în conformitate cu art. 53 al Regulamentului CE 1107/2009, autorizează utilizarea în situații de urgență a unor produse pe bază de substanțe active din categoria neonicotinoidelor la tratarea semințelor de porumb, precum și utilizarea în situații de urgență a semințelor de sfeclă de zahăr tratate cu un produs de protecția plantelor pe bază de neonicotinoide„, arată MADR într-un comunicat, potrivit Mediafax.
Autorizațiile temporare reprezintă instrumente legale pe care statele membre le au la dispoziție pentru a asigura fermierilor accesul la produse pentru protecția plantelor în situații unde există risc fitosanitar asupra culturilor.
Raportat la numărul de autorizaţii temporare acordate de statele membre UE, în perioada 2008-2018, autorizațiile temporare emise de România reprezintă aproximativ 1,3% din numărul totalul de autorizații temporare acordate în Uniunea Europeană, mai spune MADR.
Ministerul mai informează că perioadele pentru care acordă autorizațiile temporare sunt: 20 ianuarie – 1 mai 2020 în cazul tratării şi utilizării semințelor de porumb şi 20 ianuarie – 18 mai pentru utilizarea semințelor tratate de sfeclă de zahăr.
MADR arată că decizia vine în urma solicitărilor Asociației Producătorilor de Porumb din România, a Federației Naționale PRO AGRO și a Federației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, în contextul următoarelor elemente:
– în prezent, în România nu există nicio altă alternativă viabilă pentru tratamentul semințelor de porumb care să împiedice pierderile de producție din cauza atacurilor dăunătorilor de sol ”Tanymecus dilaticollis” și ”Agriotes spp.”, care afectează suprafețe de peste 2 milioane hectare, cu tendințe de extindere, cu densități foarte mari pe metru pătrat și care nu pot fi combătuți prin tratamente în perioada de vegetație;
– nici pentru sfecla de zahăr nu există alternative pentru tratarea semințelor împotriva dăunătorilor “Bothynoderes punctiventris”, „Chaectonema tibiali”, ”Tanymecus dilaticollis” și ”Agriotes spp.”, și în acest context neutilizarea semințelor tratate cu neonicotinoide va determina pierderi importante de producție de circa 35%-38%, existând riscul de abandonare a culturii de către fermieri. Sfecla de zahăr nu este o plantă atractivă pentru polenizatori deoarece nu produce inflorescență și nici polen în perioada de creștere până la atingerea maturității tehnologice necesare pentru producția de zahăr.
„În concluzie, unica soluție pentru controlul eficient al acestor dăunători este în prezent tratamentul semințelor cu insecticide pe bază de neonicotinoide. Tratamentele cu insecticide efectuate în perioada de vegetație pot duce mult mai ușor la unele incidente de mortalitate a familiilor de albine și poluare a mediului înconjurător. Ținând cont de potențialul ridicat de atac al dăunătorilor de sol și luând în considerare faptul că nu există soluții care să permită menținerea competitivității fermelor din România, până la identificarea unor alternative chimice, este imperios necesară utilizarea de sămânță tratată în zonele și pe suprafețele unde fără o astfel de soluție culturile de porumb și sfecla de zahăr ar putea fi compromise”, arată Ministerul Agriculturii.
În ceea ce privește culturile de floarea soarelui, MADR mai precizează că în acest an nu va acorda autorizații pentru utilizarea în situații de urgență a produselor de protecție a plantelor pe bază de neonicotinoide pentru tratarea semințelor de floarea soarelui.
Neonicotinoidele periculoase pentru albine au fost interzise de UE în 2018 pentru culturile în aer liber
Uniunea Europeană a decis pe 27 aprilie 2018 să extindă interdicţia ce vizează trei neonicotinoide, pesticide considerate periculoase pentru albine, la toate culturile în aer liber, pentru a proteja biodiversitatea şi mediul înconjurător, informa AFP.
Susţinută de Comisia Europeană, interdicţia a fost votată de o majoritate calificată a statelor membre în cadrul unei şedinţe cu uşile închise la care au participat membrii unui comitet tehnic.
Şaisprezece dintre ei – numărul minim necesar – au avizat favorabil acest proiect de lege, potrivit unor surse concordante. Printre ţările semnatare s-au aflat ţări importante, precum Franţa, Marea Britanie, Germania, Spania şi Italia, dar şi state mai mici, precum Olanda şi Luxemburg – al cărei ministru pentru Mediu, Carole Dieschbourg, şi-a exprimat satisfacţia pe internet în urma votului de vineri.
„Este o zi frumoasă pentru lupta pe care o ducem pentru o mai mare biodiversitate şi împotriva substanţelor insecticide nocive”, a declarat ea pe Twitter.
Executivul european şi-a exprimat la rândul său bucuria pentru sprijinul primit din partea statelor membre în ceea ce priveşte recomandarea ei.
„Comisia a propus aceste măsuri în urmă cu mai multe luni, pe baza avizului ştiinţific al EFSA (Agenţia europeană pentru securitatea alimentelor, n.r.). Sănătatea albinelor a avut întotdeauna o importanţă crucială pentru mine, pentru că ea priveşte biodiversitatea, producţia alimentară şi mediul”, a declarat comisarul european pentru Sănătate şi Securitate alimentară Vytenis Andriukaitis.
Viitorul celor trei substanţe vizate – clotianidin, imidacloprid şi tiametoxam – substanţe cu rol neurotoxic, care atacă sistemul nervos al insectelor, utilizate pe scară largă, era în suspans din 2013, după o primă evaluare negativă anunţată de EFSA.
Agenţia europeană şi-a confirmat raportul la sfârşitul lunii februarie din acest an, susţinând dorinţa executivului european de a extinde interdicţia.
Aceasta se va aplica de acum înainte la toate culturile în aer liber, excepţia fiind reprezentată de utilizarea în sere, cu condiţia ca seminţele şi plantele să nu părăsească spaţiile închise în care sunt cultivate.
În 2013, UE a impus într-o primă fază restricţii de utilizare pentru cele trei substanţe, contestate însă în instanţă de doi giganţi din industria pesticidelor, ale căror produse sunt vizate direct de acea interdicţie – compania elveţiană Syngenta şi cea germană Bayer.
Moratoriul parţial se aplica acelor culturi care atrag albine (porumb, rapiţă şi floarea-soarelui) cu câteva excepţii. UE nu a aşteptat finalizarea acestei proceduri judiciare care este în curs de judecare la Tribunalul UE.
„Victorie pentru mediu”
„Cu o hotărâre a justiţiei europene aşteptată pentru 17 mai, aceasta este o decizie prematură, înainte de vreme, chiar dacă nu este cu totul neaşteptată”, a reacţionat Graeme Taylor, director al ECPA, Asociaţia europeană a producătorilor de produse fitosanitare.
„E regretabil că o decizie a fost luată pentru a restrânge şi mai mult utilizarea unor substanţe care sunt de mare importanţă pentru agricultura din Europa”, a adăugat el, estimând că votul de vineri intră în contradicţie cu studiile recente despre disponibilitatea şi viabilitatea alternativelor la aceste substanţe.
„Agricultura europeană va avea de suferit din cauza acestei decizii”, a adăugat Graeme Taylor.
Însă pentru Sandra Bell, membră a ONG-ului Friends of the Earth, extinderea interdicţiei reprezintă „o victorie uriaşă pentru albinele noastre şi, în cadru general, pentru mediul înconjurător”. Ea a îndemnat Comisia Europeană să îi ajute pe agricultori să renunţe la pesticide.
„Guvernele noastre au decis în cele din urmă să îi asculte pe cetăţenii ei, oamenii de ştiinţă şi agricultori, care ştiu că albinele nu pot să supravieţuiască din cauza acestor produse chimice şi că noi nu putem să supravieţuim fără albine”, a declarat Antonia Staats, director de programe în cadrul asociaţiei Avaaz.
Eric Andrieu, purtător de cuvânt al social-democraţilor din comitetul pentru Agricultură din cadrul Parlamentului European, a salutat un vot „esenţial pentru viitorul biodiversităţii şi al agriculturii noastre”. „Albinele polenizează 84% din culturile europene şi 4.000 de varietăţi de plante, iar rata de mortalitate a albinelor atinge 80% în anumite regiuni ale Europei”, a adăugat el.
