Uniunea Europeană a impus, luni, a treia rundă de sancţiuni unor oficiali şi companii din Myanmar, din cauza puciului militar care a avut loc pe 1 februarie, în urma căruia lidera Aung Suu Kyi a fost înlăturată din funcţie, iar ţara a fost aruncată în haos, transmite Reuters, preluat de News.ro.
Peste 860 de persoane au fost ucise de atunci de către forţele de securitate şi peste 4.500 au fost încarcerate, potrivit unui grup de activişti pentru drepturile omului. Junta militară care a preluat conducerea ţării afirmă că numărul este mult mai scăzut.
Sancţiunile, demersurile diplomatice şi violenţele crescute nu au avut vreun impact evident asupra juntei, care afirmă că puciul care a pus capăt unor 10 ani de reforme democratice va aduce ”o democraţie disciplinată”.
O a patra entitate, Organizaţia Veteranilor de Război, este la rândul ei supusă sancţiunilor.
”Prin ţintirea sectoarelor pietrelor preţioase şi cherestelei, aceste măsuri au rolul să restricţioneze capacitatea juntei de a profita de resursele naturale ale Myanmarului, fiind concepute astfel încât să se evite impctul negativ adupra populaţiei”, arată un comunicat al UE.
În total, sancţiunile UE se aplică unor 43 de persoane şi şase entităţi.
Marea Britanie a adăugat la rândul ei, luni, trei entităţi din Myanmar pe lista sa de sancţiuni.
În Rusia, secretarul Consiliului de Securitate, Nikolai Patruşev, şi liderul juntei din Myanmar, Min Aung Hlaing, s-au angajat luni să întărească relaţiile de securitate şi alte legături dintre ţările lor.
Activiştii pentru drepturile omului acuză Moscova că legitimizează junta militară din Myanmar prin continuarea vizitelor bilaterale şi a acordurilor de armament. Rusia afirmă că are relaţii de lungă durată cu statul Myanmar.
Dublă crimă elucidată după 28 de ani. Cum a fost prins un român care și-a înjunghiat soția și fiica