Decizia de ultim moment a lui Pete Hegseth de a anula detașarea a 4.000 de soldați în Polonia a luat prin surprindere personalul Pentagonului și pe aliații europeni – cel mai recent exemplu de măsură bruscă luată de secretarul Apărării, care a prins pe nepregătite ambele părți ale Atlanticului, scrie Politico.
Nu a fost clar exact de ce Hegseth a emis ordinul, spun trei oficiali din domeniul apărării familiarizați cu problema. Președintele Donald Trump și-a exprimat în repetate rânduri furia și frustrarea față de aliații europeni pentru reticențele acestora în a-l ajuta în războiul cu Iranul, deși Trump a etichetat Polonia drept un „aliat model” pentru cheltuielile sale ridicate în domeniul apărării.
Decizia a fost cu atât mai surprinzătoare cu cât trupele și echipamentele începuseră deja să sosească în țară. Aceasta a provocat joi noi valuri de anxietate în capitalele europene și în interiorul Pentagonului privind posibilitatea ca astfel de mișcări să încurajeze Rusia — și care dintre aliați ar putea deveni următoarea țintă.
„Nu aveam nicio idee că se va întâmpla asta”, a spus unul dintre oficialii americani, adăugând că oficialii europeni și americani au petrecut ultimele 24 de ore la telefon încercând să înțeleagă decizia și să afle dacă vor mai urma și alte surprize.
Măsura vine după anunțul făcut de Hegseth în această lună, conform căruia Pentagonul va retrage 5.000 de soldați din bazele din Germania. Dar acea decizie a pus în aplicare o amenințare făcută de Trump după ce cancelarul german Friedrich Merz a spus că SUA se „umilesc” prin conflictul din Iran.
Cei 4.000 de soldați din Texas se pregăteau să plece într-o rotație de nouă luni, planificată de mult timp, în Polonia, care include antrenamente cu aliații NATO, când a venit ordinul de oprire. Anularea acestei misiuni de rutină este deosebit de neobișnuită, având în vedere că trupele americane staționate pe continent reprezintă un factor cheie de descurajare pentru Rusia. Trump a insistat că Europa va trebui să se descurce singură — chiar dacă a criticat vehement opoziția aliaților față de conflictul cu Iranul — iar acest ultim ordin sugerează că președintele este hotărât să reducă prezența americană pe continent.
Rolul Armatei în Europa „se rezumă la descurajarea rușilor, protejarea intereselor strategice ale Americii și asigurarea aliaților”, a declarat lt. gen. Ben Hodges, fostul comandant al Armatei SUA în Europa. „Iar acum, un element foarte important care urma să facă parte din acea descurajare a dispărut.”
Casa Albă a redirecționat întrebările către Pentagon, care a apărat această mișcare ca fiind un proces atent analizat. „Decizia de a retrage trupele urmează un proces cuprinzător, pe mai multe niveluri, care încorporează perspectivele liderilor-cheie din cadrul [armatei SUA în Europa] și de-a lungul lanțului de comandă”, a declarat secretarul de presă interimar al Pentagonului, Joel Valdez. „Aceasta nu a fost o decizie neașteptată, luată în ultimul moment.”
Dar strategia mai largă rămâne neclară. Retragerea din Germania se află încă în stadiul de planificare, precizează doi oficiali americani familiarizați cu problema, cărora, la fel ca altora, li s-a acordat anonimatul pentru a discuta aceste probleme de politică internă. Aceasta reprezintă o reducere relativ minoră a celor 38.000 de soldați americani din țară, dar trimite un semnal aliaților europeni că ar putea plăti un preț pentru că nu sunt de acord public cu Casa Albă.
„Polonezii cu siguranță nu l-au criticat niciodată pe președintele Trump și fac tot ceea ce ar trebui să facă niște aliați buni”, a spus Hodges. „Și totuși, se întâmplă asta.”
Casa Albă nu a răspuns solicitărilor de comentarii.
Oficialii polonezi au recurs la rețelele de socializare fie pentru a apăra decizia, fie pentru a-și exprima nemulțumirea față de impactul acesteia asupra alianței. Unii sperau că Armata va înlocui această prezență rotativă a trupelor cu una permanentă, deja dislocată în Europa. Alții au încercat să minimizeze impactul potențial.
„Această chestiune nu privește Polonia”, a declarat viceprim-ministrul polonez Władysław Kosiniak-Kamysz într-o postare pe rețelele de socializare. „Este legată de realinierea anunțată anterior a unei părți din forțele militare americane din Europa”, referindu-se la eforturile continue ale SUA de a reevalua trupele americane de pe continent.
Conform unor sondaje recente, majoritatea polonezilor sunt în favoarea existenței unei baze militare americane pe teritoriul lor, spre deosebire de multe alte națiuni europene. De asemenea, se estimează că cheltuielile Poloniei pentru apărare vor crește până la 4,7% din PIB în acest an, cea mai mare cifră de acest fel dintre aliații NATO.
Pentagonul a efectuat recent o analiză a prezenței trupelor americane în întreaga lume, deși nu se așteaptă ca aceasta să fie făcută publică. Oficialii au indicat că studiul nu prevede o retragere majoră a trupelor din Europa. Însă un alt document cheie publicat anul acesta, Strategia de Apărare Națională, promite să aloce mai multe resurse militare în alte părți și să lase securitatea europeană în seama națiunilor europene.
Pentagonul a anunțat în octombrie că nu va înlocui o brigadă a Armatei care urma să părăsească România la sfârșitul anului trecut, o mișcare care i-a frustrat pe susținătorii unei politici de apărare agresive de la Capitoliu.
„Aceasta reprezintă o provocare majoră pentru securitatea Europei și o modalitate extrem de perturbatoare de a transfera responsabilitatea către europeni”, a declarat Joel Linnainmäki, un fost oficial finlandez. „Pentru aliații aflați în vecinătatea Rusiei, acest lucru va trebui să le schimbe calculele.”
Totuși, unii membri ai alianței au încercat să minimizeze impactul absenței brigăzii americane din Polonia. Un înalt oficial NATO a declarat că forțele rotaționale, precum detașarea trupelor americane în Polonia, nu sunt luate în calcul în planurile pe termen lung ale alianței de a consolida o prezență militară pe continent care să descurajeze Rusia.
„Știm că SUA lucrează pentru a-și ajusta poziția în Europa”, a spus oficialul. „Și observăm deja o prezență crescândă pe flancul estic din partea Canadei și a Germaniei, ceea ce contribuie la o NATO mai puternică în ansamblu.”
Oficialul a spus că Franța și Germania au împreună 5.000 de soldați pe flancul estic al NATO, un număr care va crește cu mai multe mii până la sfârșitul anului viitor.
