La Forumul Economic de la Sankt Petersburg, înalți oficiali ruși au spus, în limbaj alegoric, că Kremlinul va trebui să aleagă: fie războiul, fie economia, notează Novaia Gazeta Europa.
Coordonatorii economiei lui Putin sunt suficient de competenți ca să înțeleagă ce o amenință. Joi, la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, ministrul economiei, Maksim Reșetnikov, a avertizat: „Se pare că suntem deja la limita trecerii în recesiune”. Oficialul s-a asigurat că nu este evaluarea lui personală, ci o concluzie „bazată pe percepția actuală a mediului de afaceri”. Strict vorbind, în Rusia încă nu exista recesiune (adică scăderea PIB-ului două trimestre la rând), ci doar o creștere foarte modestă. Dar, avertizează ministrul, „suntem pe muchie, iar de aici totul depinde de deciziile noastre”.
Iar deciziile, în opinia sa, trebuie să fie radicale și să ducă la „o schimbare a tendințelor pe termen lung”. Deocamdată, această tendință se apropie de ceea ce se numește stagflație: lipsa creșterii și prețuri fluctuante. Dar cum să le schimbi, dacă – se plânge șefa Băncii Centrale, Elvira Nabiullina – resursele sunt epuizate și e timpul să ne gândim la „un anumit nou model de creștere”? Singurul de un optimism molipsitor rămâne ministrul finanțelor Anton Siluanov: „La noi e o răcire planificată”. Dar, a declarat el, „modelul funcționează”.
Desigur, oficialii lui Putin nu vor spune niciodată direct care este cauza necazurilor, dar mesajele codificate pe care le transmit Kremlinului înseamnă: dacă vom continua patru ani de lupte sângeroase în stilul Primului și celui de-Al Doilea Război Mondial, nu vom rezista mult.
Este ceea ce cred trei economiști cu care a discutat „Novaia-Europa”.
„Astfel de voci se vor auzi tot mai tare: alegeți ceva – fie războiul, fie economia. Vor vorbi în limbaj alegoric că nu mai putem suporta cheltuielile, FNB (Fondul Național de Bunăstare) se termină, nu există surse pentru a-l reumple, și toate acestea sunt lucruri mai mult sau mai puțin aritmetice”, ne-a spus conducătorul unuia dintre centrele rusești de expertiză.
Piloni putrezi pe dinăuntru
Actualul model economic actual al Rusiei se sprijină în principal pe patru elemente. Acestea sunt: cheltuieli bugetare uriașe, care merg în principal către nevoile complexului militar-industrial. Venituri din export, în primul rând din petrol și gaze. Consolidare fiscală puternică: tot ceea ce poate fi extras din economie pentru buget trebuie extras. În fine, „propriile forțe” – renunțarea la investiții și tehnologii străine de amploare și înlocuirea cu orice preț a importurilor, cu ajutorul Chinei.
În al patrulea an de război, fiecare dintre acești piloni a început vizibil să putrezească. Cheltuielile bugetare (pentru complexul militar-industrial se cheltuie anual de patru ori mai mult decât înainte de război) au alimentat inflația care la sfârșitul anului 2024 a atins un vârf de 9,5%, iar la mijlocul lunii iunie, în termeni anuali – 9,6%. Este adevărat că acest indicator scade de la o săptămână la alta, datorită eforturilor Băncii Centrale, care menține ridicată rata dobânzii de referință, la 20% – ceea ce frânează creșterea economică.
Anul 2025 a arătat cât de incertă este baza veniturilor din petrol și gaze: acestea au scăzut brusc, reacționând imediat la noile sancțiuni împotriva exportatorilor și a „flotei din umbră”, precum și la scăderea prețului petrolului din cauza războaielor comerciale declanșate de către Donald Trump. În primele cinci luni ale anului, veniturile Rusiei din exportul de materii prime s-au redus cu 14%, iar în mai s-au prăbușit la jumătate față de aprilie. În iunie, ce-i drept, a apărut o șansă de recuperare, deoarece operațiunea militară a Israelului împotriva Iranului a dus la creșterea prețurilor. Dar nu se știe cât va dura această creștere. În schimb, se știe că posibilele noi sancțiuni împotriva flotei din umbră, precum și reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc (deocamdată problematice din cauza opoziției lui Trump, dar discuțiile continuă), ar putea reduce veniturile bugetare în a doua jumătate a anului.
Lăcomia fiscală a autorităților care au nevoie să alimenteze bugetul paralizează creșterea economică – chiar și acolo unde nu există daune din cauza sancțiunilor. „Novaia Gazeta Europa” a scris recent că taxele pe exportul de grâu din Rusia au devenit principala cauză a scumpirii pâinii. Și, de asemenea, că în Rusia a devenit nerentabil să cultivi cereale, deși acestea sunt căutate pe piața mondială și nu au restricții comerciale.
În fine, substituirea importurilor și renunțarea la parteneriatele globale fie lasă economia fără bunuri și servicii (încă nu am învățat să construim propriile avioane), fie cresc brusc costurile de producție (cel mai bun exemplu – automobilele, care s-au scumpit de mai multe ori). China este utilă doar prin faptul că a crescut achizițiile de petrol rusesc. În schimb, Moscova nu a obținut investiții majore din Est și nici un sistem de plăți alternativ la cel occidental, în a cărui creare Beijingul nu se grăbește să se implice.
„Speranța că China ne va oferi măcar tehnologii de nivelul al doilea nu s-a adeverit. Toate lanțurile tehnologice au fost rupte, de la agricultură până la electronică. Drept urmare, de exemplu, creșterea prețurilor la legume este de un nivel pe care nici măcar nu mi-l amintesc în toată istoria noastră. Țara a demonstrat practic că suveranitatea tehnologică nu există în epoca modernă. Această demonstrație a costat scump și va costa și mai mult”, ne-a spus un economist rus.
Despre ce vorbesc miniștrii
Ce ar trebui de fapt făcut pentru a apărea noi surse de creștere, în locul celor care s-au epuizat, este evident chiar și pentru participanții la discuțiile din cadrul forumului, spun interlocutorii noștri. În primul rând, locomotiva economiei ar trebui să fie nu statul, ci sectorul privat, amintește un economist de la o băncă globală. În schimb, autoritățile confiscă în prezent active private pentru a le redistribui către oameni de afaceri loiali; cel mai recent exemplu este confiscarea aeroportului „Domodedovo”.
În al doilea rând, este necesară o reducere drastică a cheltuielilor de stat. În al treilea rând — restabilirea relațiilor normale cu lumea exterioară. Iar pentru ca toate acestea să se întâmple, e nevoie de puțin: doar să înceteze războiul și să fie retrase trupele din Ucraina — exact ceea ce Putin nu intenționează să facă. Din ceea ce a spus miercuri, la întâlnirea cu șefii marilor agenții de presă internaționale, reiese că nu se va opri până când Kievul nu va accepta condițiile sale de capitulare.
În concluzie, spun interlocutorii noștri, nu există niciun semn că situația economică a Rusiei nu se va înrăutăți în viitorul foarte apropiat.
Economiștii se așteaptă ca bugetul să nu fie redus, ci mărit, împreună cu ponderea cheltuielilor militare — ceea ce va alimenta inevitabil și mai mult inflația. Asta înseamnă că Banca Centrală va menține ridicată rata dobânzii, iar mediul de afaceri va continua să se plângă: o astfel de politică frânează creșterea.
Pentru cetățenii ruși, aceasta va însemna creșterea sărăciei: prețurile vor crește, veniturile — nu, iar posibilitățile de a le majora vor deveni tot mai reduse. Cei mai afectați de creșterea prețurilor vor fi cei cu venituri mici, pentru că inflația este „un impozit pentru săraci” („Novaia-Europa” a explicat în detaliu de ce). Iar pentru întreaga economie, principala problemă va rămâne faptul că „țara s-a privat singură de posibilitatea progresului științifico-tehnic întrucât partenerii noștri tradiționali nu doar că au fugit de noi, ci au și înaintat”, afirmă interlocutorul nostru, economist.
