VIDEO | Potopul din Germania – în lunga serie de inundații majore de pe continent. Când Marea Nordului a înghițit peste noapte o parte din vestul Europei

Bilanţul victimelor în urma intemperiilor devastatoare din Germania a crescut sâmbătă la cel puţin 133 de morţi în această ţară, ceea ce ridică la 153 numărul deceselor înregistrate în Germania şi Belgia, două state europene puternic afectate de fenomene meteorologice extreme în ultimele zile, în timp ce peste 1.000 de persoane sunt date dispărute în Germania, potrivit unor media, relatează AFP. Nu este însă pentru prima dată când Europa se confruntă cu astfel de revărsări de ape catastrofale. Cea mai gravă dintre ele a avut loc în noaptea de 31 ianuarie spre 1 februarie 1953, când peste 2.500 de oameni și-au găsit sfârșitul, după ce apele Mării Nordului s-au revărsat peste vaste teritorii din Olanda, Belgia și Regatul Unit al Marii Britanii. Nici România nu a fost ferită de inundații majore. În 1970, peste 200 de oameni au pierit în urma revărsărilor de ape.

Europa a consemnat de-a lungul a mai bine de două milenii inundații catastrofale care au ucis mii de oameni.

În istoria recentă, noaptea de 31 ianuarie spre 1 februarie 1953 a rămas ca una dintre cele mai negre borne din istoria inundațiilor de pe vechiul continent. Un uragan sever a provocat în acea noapte o creștere excepțională a nivelului mării, de-a lungul coastei Olandei, Belgiei și Regatului Unit. Consecințele acestui val de maree au fost dezastruoase: peste 2.500 de morți (inclusiv peste 1.800 în Țările de Jos), 160.000 de  hectare de teren inundat, multe animale înecate și clădiri distruse sau deteriorate. 9% din totalul terenurilor agricole olandeze au fost inundate, 30.000 de animale s-au înecat, 47.300 de clădiri avariate, dintre care 10.000 au fost distruse.

La Hoek van Holland , unde apa atingea în mod normal 80 de cm deasupra nivelului mării, în raport cu nivelul zero al Amsterdamului, nivelul atins în acea noapte a fost de 385 de centimetri.

Furtunile sunt frecvente în Marea Nordului, iar vântul este în general din sud-vest. Adică suflă paralel cu coasta Olandei. Dar în acea noapte, vântul sufla dinspre nord-vest, adică perpendicular pe coastă. În plus, furtuna a fost neobișnuit de lungă.

În Anglia, 307 de persoane au fost ucise în Lincolnshire, Norfolk, Suffolk și Essex.

Douăzeci și opt de oameni au fost uciși în nordul Flandra de Vest, Belgia.

Nouăsprezece au fost uciși în estul Scoției.

În noaptea de 31 ianuarie – 1 februarie 1953, multe diguri în provincia Zeeland, părțile sudice ale Olandei și partea de nord-vest a provinciei Brabantul de Nord s-au dovedit incapabile să reziste combinației de maree puternică și o furtună de nord-vest. Atât pe insule, cât și pe continent, mari zone ale țării au fost inundate. Mulți oameni încă comemorează morții pe 1 februarie. În istoria și cultura olandeză, acest potop a fost numit „de Watersnoodramp”.

Serviciul meteorologic Rijkswaterstaat avertizase despre riscul unei inundații. Însă, în momentul inundației, niciunul dintre posturile de radio locale nu difuza noaptea, iar multe dintre cele mai mici stații meteo operau numai în timpul zilei. Ca urmare, avertismentele din KNMI (Royal Netherlands Meteorological Institute) nu au ajuns la timp în zona de pericol. Oamenii nu s-au putut pregăti pentru viitura iminentă. Dezastrul a avut loc sâmbătă seara și, prin urmare, multe birouri guvernamentale și de urgență din zona afectată nu aveau personal.

Reșelele de telefon și telegraf au fost întrerupte din cauza daunelor cauzate de inundații. Operatorii radio amatori au intrat în zonele afectate cu echipamentul lor pentru a forma o rețea radio de urgență voluntară. Acești radioamatori au furnizat comunicații radio timp de 10 zile și nopți și erau singurele persoane capabile să mențină contactul din zonele afectate cu lumea exterioară.

Mai multe țări vecine au trimis soldați pentru a ajuta la căutarea cadavrelor și salvarea oamenilor. Armata americana a trimis elicoptere din Germania pentru a salva oamenii de pe acoperișuri. Regina Juliana și Prințesa Beatrix au vizitat zona inundată la doar câteva zile după potop.

A fost lansat ulterior un mare program de ajutor, Fondul Național de Ajutor, iar soldații au strâns fonduri prin vânzarea supei de mazăre din ușă în ușă. La nivel internațional, 100.000 de cărți poștale comemorative, cu o ilustrație de Eppo Doeve, au fost vandute. A fost demarat un program național de donații și a existat o cantitate mare de ajutor internațional. Crucea Rosie a fost copleșită de contribuții și a deturnat o parte din fonduri pentru a ajuta rezidenții țărilor din lumea a treia.

Ca urmare a acestei revărsări a apelor mării, a fost demarată construcția unei rețele de diguri întărite de-a lungul coastei Mării Nordului. A fost implementat Planul Delta în Olanda , Planul Sigma în Belgia și construcția Barierei Tamisei și a Barierei Hull în Marea Britanie.

Efectele furtunii în Marea Britanie

Inundația de la Marea Nordului din 1953 a fost cea mai gravă inundație din Anglia și Scoţia din secolul XX. Peste 1.600 km (990 mi) de coastă au fost avariate, iar digurile marine au fost rupte în 1.200 de locuri, inundând 160.000 de acri (65.000 ha; 250 mile pătrate). Inundațiile au forțat peste 30.000 de oameni să iasă din casele lor, iar 24.000 de proprietăți au fost foarte deteriorate. Prejudiciul a fost estimat la 50 de milioane de lire sterline, la prețurile din 1953, aproximativ 1,2 miliarde de lire sterline la prețurile din 2013.

Probabil a fost cea mai devastatoare furtună care a afectat Scoția timp de 500 de ani. Pagubele s-au produs în toată țara, cu 19 decese raportate. Satul de pescari din Crovie (atunci în Banffshire, acum Aberdeenshire), construit pe o fâșie îngustă de teren de-a lungul coastei Moray Firth, a fost abandonat de mulți, deoarece a fost măturat de apele mării.

Inundațiile catastrofale din România anului 1970

Nici România nu a fost ferită de astfel de fenomene. În 1970, au fost devastate de ape mai mult de 1.500 de localități din România. Peste un milion de hectare au fost acoperite de ape.

Au fost total afectate de ape 83 de localități, iar parțial 1.528. De asemenea au fost avariate 385 de unități economice, au fost inundate 85.000 de case, dintre care peste 13.000 au fost complet distruse.

Cele mai mari pagube au fost înregistrate la Satu Mare. Aici, apele au spart un dig și o uzină electrică și au lăsat în întuneric oamenii ce incercau să se salveze.

Lungul șir al inundațiilor din Europa poate fi consultat AICI.

Surse: Agerpres, Wikipedia