Premierul Bolojan: Recâștigarea încrederii în instituții, inclusiv în justiție, este o prioritate

Foto: Inquam Photos / Codrin Unici

Premierul Ilie Bolojan a afirmat, vineri, că toate aspectele care au apărut în discuţie în urma documentarului Recorder ”par grave”, cel puţin în modul în care au fost prezentate, şi ar trebui verificate în aşa fel încât să se constate ce probleme sunt şi trebuie făcută şi o analiză a legislaţiei. ”Să vedem după o perioadă de timp, funcţionând pe o anumită legislaţie, care a fost acceptată la vremea respectivă, care a avut toate validările, să vedem în ce măsură această legislaţie ţine cont de realităţi în aşa fel încât aspectele care ţin de prescrierea unor fapte să fie tratate într-o anumită formulă, durata de soluţionare a proceselor să fie scurtată, aspectele care ţin de delegări, de posibilitatea de intervenţie care să lungească anumite procese, să fie clar reglementate”, a adăugat Bolojan, potrivit News.ro.

”Sunt două zone care ţin de statul român care în aceşti ani şi-au scăzut încrederea în rândul cetăţenilor români. Una este zona politică şi cealaltă este zona de justiţie. În toate sondajele de opinie, toate anchetele care s-au făcut, se vede încrederea scăzută în lumea politică, în instituţii, în autorităţi, dar inclusiv în actul de justiţie, ceea ce nu este bine. Şi lungirea unor procese, ajungerea unor fapte la prescriere, soluţii contradictorii care se dau în instanţe diferite, în speţe identice, nu au cum să crească încrederea cetăţilor noştri şi nici ceea ce s-a întâmplat în aceste zile nu are cum să contribuie la creşterea încrederii”, a afirmat Ilie Bolojan, vineri, într-o conferinţă de presă, răspunzând unei întrebări referitoare la documentarul Recorder.
El a precizat că, pentru a funcţiona, un sistem are nevoie de câteva elemente de bază.
”Ai nevoie de reguli bune, asta e valabil pentru orice sistem, deci de legi bune şi trebuie văzut ce prevederi legale nu generează o bună funcţionare, dar întotdeauna reglementarea şi legea este un instrument pe care cea de-a doua condiţie, oamenii care pun în practic aceste legi sau aceste reglementări, indiferent că sunt în sistemul de justiţie, indiferent că sunt în administraţie, depinde foarte mult de ei cum sunt puse în practică legile şi reglementările”, a declarat premierul.
El a subliniat că toate aspectele care au apărut în discuţie trebuie să fie verificate.
”Cei care au o responsabilitate din interiorul sistemului de justiţie, căruia lumea politică i-a delegat practic competenţele de a interveni, de a corecta, trebuie să-şi facă datoria şi toate aspectele care au apărut în discuţie, care, cel puţin în modul în care au fost prezentate, par grave, ar trebui verificate în aşa fel încât să se constate ce probleme sunt, pe de o parte, iar pe de altă parte e nevoie să facem o analiză a legislaţiei, în aşa fel încât să vedem după o perioadă de timp, funcţionând pe o anumită legislaţie, care a fost acceptată la vremea respectivă, care a avut toate validările, să vedem în ce măsură această legislaţie ţine cont de realităţi în aşa fel încât aspectele care ţin de prescrierea unor fapte să fie tratate într-o anumită formulă, durata de soluţionare a proceselor să fie scurtată, aspectele care ţin de delegări, de posibilitatea de intervenţie care să lungească anumite procese, să fie clar reglementate şi orice alt aspect care face ca un sistem, cum este cel de justiţie, să funcţioneze mai bine”, a mai afirmat Ilie Bolojan.
Premierul a reamintit că va fi făcut un grup de lucru care să analizeze toate aspectele care ţin de partea de legislaţie.
”Şi la sfârşitul şedinţei de Guvern din această săptămână am convenit să facem un grup de lucru care să analizeze aceste aspecte care ţin de partea de legislaţie, în aşa fel încât, colaborând cu profesioniştii din sistem, cu asociaţiile de magistraţi, cu experţii Ministerului Justiţiei, să vedem dacă se impun propuneri care să fie susţinute în aşa fel încât să fie îmbunătăţită şi legislaţia. Dar întotdeauna înseamnă legislaţie, oameni şi uneori sisteme echilibrate, echilibre care să corecteze anumite derapaje. În aceşti ani în care am fost în funcţii publice, am lucrat cu sisteme care aveau probleme serioase şi întotdeauna ca să poţi îndrepta acele probleme exclusiv din interior nu s-a putut face acest lucru şi a trebuit totdeauna o formă de echilibru de intervenţie în aşa să încât lucrurile să fie aşezate”, a declarat Bolojan.
Potrivit premierului, ”recâştigarea încrederii în instituţii este o prioritate inclusiv în instituţia fundamentală care este sistemul de justiţie din România pentru că ne aşteptăm să ofere servicii, să facă dreptate, să dea sentinţe corecte, să dea sentinţe într-un termen scurt, pentru că asta înseamnă încredere în societate şi speranţă în viitor”.
Bolojan a mai fost întrebat dacă are încredere în ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, şi în fostul ministru al Justiţiei Cătălin Predoiu.
”Fiecare dintre cei care au ocupat un post de conducere într-un domeniu sau altul, în acest caz miniştrii Justiţiei, toţi miniştrii Justiţiei care au fost până acum sau toţi primarii din Oradea, ca să dau un exemplu din administraţie, au o răspundere, mai mare sau mai mică, pentru ceea ce s-a întâmplat în sistemele unde au avut responsabilitate şi această răspundere într-adevăr trebuie evaluată. Dacă un oraş, o comunitate s-a schimbat în 10-20 de ani, înseamnă că primarii de acolo au poate un merit sau o răspundere, dacă au stagnat, sigur că o anumită vină. Aşa este în fiecare sistem, dar nu dau note legate de activităţi care nu sunt în directa mea responsabilitate sau acolo unde nu am experienţa necesară ca să mă apuc să fac comentarii”, a subliniat Ilie Bolojan.
El a explicat că toate competenţele ministrului Justiţiei au fost transferate către CSM şi greutatea intervenţiei este în interiorul sistemului de justiţie.
”În mod cert, Ministerul Justiţiei şi ministrul Justiţiei au o responsabilitate în acest domeniu cu atât mai mult cu cât ministrul Justiţiei este membru CSM şi poate să solicite anumite lucruri, poate să facă anumite propuneri, poate să facă sesizări, dar trebuie să recunoaştem că, după modificările care au fost făcute, practic competenţele ministrului Justiţiei au fost transferate în principal către CSM în aceşti ani şi, deci, greutatea intervenţiei este astăzi în interiorul şi la conducerea sistemului de justiţie”, a mai declarat Bolojan.
Întrebat dacă a comunicat cu preşedintele Nicuşor Dan pe această temă, Ilie Bolojan a răspuns: ”Am comunicat în aceste zile pe problemele care sunt pe ordinea de zi şi în mod evident şi preşedintele României are o posibilitate de a influenţa aceste zone, conform prevederilor constituţionale”.
De asemenea, Bolojan a afirmat că ”pentru a evalua un sistem, trebuie să vezi ce s-a întâmplat, câte anchete au făcut, ce rezultate au obţinut şi după ce faci o evaluare, poţi să vii să faci nişte propuneri”.

Recorder a realizat, sub titlul ”Justiţie capturată”, un documentar referitor la starea justiţiei din România, care încearcă să explice mecanismele complicate prin care sistemul judiciar, un pilon-cheie al oricărui stat democratic, a ajuns să fie capturat de un grup de interese format din magistraţi şi politicieni, jurnaliştii calificând mărturiile din interiorul sistemului de justiţie ca fiind ”de o gravitate fără precedent”.

Secţia pentru judecători a CSM a susţinut că ”alegaţiile” din ancheta Recorder sunt contrare evaluărilor făcute în ultimii ani în ceea ce priveşte sistemul de justiţie şi a denunţat „amplificarea campaniei de destabilizare a puterii judecătoreşti prin distrugerea încrederii în sistemul de justiţie şi a încrederii faţă de persoane aflate în funcţii de conducere”. Totodată, Consiliul a făcut apel la societate ”să nu se lase influenţată de poziţii izolate, în disonanţă cu corpul judecătorilor”.

Ulterior, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a anunţat că va face demersuri pentru a verifica realitatea concluziilor materialului de presă realizat de Recorder privind activitatea procurorilor.

Procurorii Secţiei au precizat că au atras atenţia de mai multe ori miniştrilor Justiţiei şi politicienilor că ”este necesară revizuirea unor dispoziţii din legile justiţiei, unele dintre ele în sensul celor surprinse în conţinutul materialului”.

”Legătura dintre eventualele probleme de sistem, integrale sau sectoriale, care trebuie verificate de îndată, şi modificările recente referitoare la statutul magistraţilor, referindu-ne aici la pensiile de serviciu, este doar una conjuncturală şi nu poate duce decât la manipularea opiniei publice şi la deraierea scopului materialului Recorder”, susţineau procurorii.

Un judecător de la Curtea de Apel Bucureşti a afirmat, joi, înaintea conferinţei de presă organizate de instanţă ca urmare a anchetei Recorder, că susţine afirmaţiile judecătorului Laurenţiu Beşu – care apare în materialul de presă – ea reclamând situaţia ”toxică şi încordată” din instituţie.

”Am venit aici să îl susţin pe colegul Laurenţiu Beşu, tot ce a spus el acolo e adevărat, dacă va fi contrazis este o minciună. Aici, la Curtea de Apel Bucureşti, muncim foarte mult, conducerea nu ne ajută de niciun fel”, a declarat Raluca Moroşanu, judecător la Secţia 1 Penală a Curţii de Apel Bucureşti.

Ea a reclamat situaţia ”toxică şi încordată” din cadrul instanţei.

”Suntem terorizaţi pur şi simplu cu acţiuni disciplinare şi cu tot ce ştiţi dumneavoastră că se întâmplă. Nu vreau să vă spun cum este atmosfera şi în ce situaţie toxică şi încordată suntem. O parte dintre colegii mei sunt de acord cu mine, nu ştiu ce va face cealaltă parte, iată sunt aici unii care vor susţine probabil conducerea”, a adăugat judecătorul.

Declaraţiile judecătoarei au fost făcute pe neaşteptate, în debutul conferinţei de presă organizate de Curtea de Apel Bucureşti. Ulterior, preşedintele CAB, Liana Arsenie, a afirmat că cere verificarea tuturor acuzaţiilor aduse în ultima perioadă.

”Cerem public tuturor organismele să verifice toate acuzaţiile aduse şi să prezinte public rezultatul verificărilor. Nicio altă autoritate nu se poate erija în deţinătorul adevărului absolut”, a afirmat Liana Arsenie.

Ea a adăugat că ”legea nu se schimbă în stradă prin manipulare”.

Joi seară, 178 de procurori şi judecători de la majoritatea instanţelor importante au semnat o scrisoare de susţinere pentru judecătorii care au vorbit despre problemele din sistem, arătând că acestea nu sunt cazuri izolate, ci probleme sistemice.

Preşedintele Nicuşor Dan a afirmat, joi seară, că, atunci când 200 de magistraţi spun că este o problemă de integritate în sistemul de justiţie, lucrurile sunt foarte serioase. Şeful statului a invitat magistraţii interesaţi la o discuţie, în 22 decembrie, înscrierile fiind deschise până în 18 decembrie. De asemenea, şeful statului aşteaptă documente de la oamenii din sistemul de justiţie – asumate sau neasumate, pe care promite că le va citi.

Bolojan: Le mulţumesc tuturor românilor pentru parcurgerea acestei perioade dificile. Nici pentru ei nu este uşor, dar nici când ai o funcţie de responsabilitate şi eşti pus în situaţia să pui în practică măsuri care nu sună bine, nu este uşor

Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, că le mulţumeşte tuturor românilor pentru parcurgerea acestei perioade dificile, el afirmând că nici pentru ei nu este uşor, dar nici când ai o funcţie de responsabilitate şi eşti pus în situaţia să pui în practică măsuri care nu sună bine, nu este uşor.

”Le mulţumesc tuturor românilor pentru parcurgerea acestei perioade dificile. Nici pentru ei nu este uşor, dar nici când ai o funcţie de responsabilitate şi eşti pus în situaţia să pui în practică măsuri care nu sună bine, nu este uşor”, a spus premierul pe şantierul Autostrăzii A3, întrebat ce mesaj are pentru români, la finalul acestui an.

”Le mulţumesc pentru că înţeleg care este situaţia şi sunt convins că anul viitor, după ce aceste măsuri de corecţie îşi vor arăta efectele, vom putea să repunem economia pe baze sănătoase şi să creăm condiţii de dezvoltare în anii următori. Am încredere în România”, a mai spus premierul.

Ilie Bolojan: Una din problemele majore pe care le avem noi de gestionat este supracontractarea pe proiectele de investiţii. Există o intenţie a constructorilor să înceapă lucrările, pe cheltuiala lor, mai repede

Premierul Ilie Bolojan a declarat că una din problemele majore pe care le au de gestionat este supracontractarea pe proiectele de investiţii, precizând că este important ca lucrările care sunt astăzi începute să aibă finanţare. Şeful Executivului a mai spus că tot spaţiul bugetar pe care-l are România este ocupat în prezent de lucrări începute şi pe acestea trebuie să le eşaloneze, după un anumit criteriu de priorităţi. Potrivit premierului, din discuţiile cu conducerea CNAIR a înţeles că există o intenţie a constructorilor să înceapă lucrările, pe cheltuiala lor, mai repede.

”Una din problemele majore pe care le avem noi de gestionat este supracontractarea pe proiectele de investiţii. Vă rog să vă gândiţi că am avut peste 28 de miliarde de euro din PNRR pe fonduri europene şi am semnat contracte de 47 de miliarde de euro, deci peste 20 de miliarde de euro suplimentar, ceea ce face ca finanţarea tuturor acestor lucrări să nu fie posibilă, în actualul context de constrângeri financiare”, a declarat premierul, la şantierul Autostrăzii A3.

El a precizat că a convenit cu Ministerul Transporturilor ca toate lucrările care nu sunt astăzi începute să înceapă după finalul anului următor, anul următor fiind un an de constrângeri importante.

”Pentru noi este important ca lucrările care sunt astăzi începute să aibă finanţare. Practic, tot spaţiul bugetar pe care-l are România este ocupat în prezent de lucrări începute şi pe acestea trebuie să le eşalonăm după un anumit criteriu de priorităţi”, a menţionat şeful Executivului.

Ilie Bolojan a mai arătat că, în condiţiile în care ordinul de începere a acestor lucrări pe acest drum expres ar urma să fie dat pentru primăvara anului 2027, înţelege din discuţiile pe care le-a avut cu conducerea CNAIR, că există o intenţie a constructorilor să înceapă lucrările pe cheltuiala lor mai repede.

”În condiţiile în care între constructori şi companie se ajunge la o înţelegere în acest sens, putem să găsim o formulă prin care lucrările să înceapă în cursul anului viitor, dar nu avem posibilitatea să facem plăţi în cursul anului viitor, dar dacă constructorii şi compania găsesc acest aranjament, cu cât lucrările la proiectele strategice încep mai repede şi se termină mai repede, cu atât, aşa cum am spus mai înainte, este un câştig şi pentru cheltuieli, pentru că nu mai actualizăm cheltuieli, nu mai indexăm sume care sunt începute, deci sunt câştiguri financiare directe pentru stat, pentru Ministerul Transporturilor, dar sunt şi câştiguri pentru oamenii care folosesc mai repede infrastructura”, a subliniat premierul.

Bolojan: Anul viitor, două tronsoane ale Autostrăzii Transilvania, pe teritoriul judeţelor Cluj, Sălaj şi Bihor vor fi finalizate/ La jumătatea anului 2027, cu excepţia zonei Meseş, practic va fi continuitate asigurată pe Autostrada Transilvania

Premierul Ilie Bolojan a anunţat, vineri, după o vizită făcută pe şantierul Autostrăzii Transilvania, că două sectoare vor fi finalizate anul viitor, iar în 2027 va fi terminat şi tronsonul dinspre graniţa cu Ungaria. ”La jumătatea anului 2027, cu excepţia zonei din Sălaj, zona Meseş – municipul Zalău, practic va fi continuitate asigurată pe Autostrada Transilvania”, a arătat el.

”Cel mai important proiect de conectivitate rutieră pentru jumătatea de nord a României cu Uniunea Europeană este Autostrada Transilvania. Şi suntem în situaţia în care, anul viitor, două tronsoane pe teritoriul judeţelor Cluj, Sălaj şi Bihor vor fi finalizate. Asta înseamnă că încă 70 de kilometri de autostradă va intra în funcţiune şi, aşa cum a fost aici prezentarea, în 2027 se va termina şi acest tronson înspre graniţa cu Ungaria. Asta înseamnă, deci, că la jumătatea anului 2027, cu excepţia zonei din Sălaj, zona Meseş-municipiul Zalău, practic va fi continuitate asigurată pe Autostrada Transilvania”, a declarat, vineri, Ilie Bolojan, într-o conferinţă de presă susţinută după o vizită făcută, împreună cu directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, şi cu directorul de investiţii al CNIR, Grigore Chiş, pe şantierul autostrăzii A3 – începând cu sectorul 3C1, locaţia DJ191A Chiribiş – Tăuteu, şi pe sectorul 3C2 Chiribiş – Biharia.

El a explicat că, întrucât realizarea tunelului din zona Meseş va dura mai mult, s-a găsit o soluţie provizorie, pentru a putea fi folosită cât mai mult Autostrada Transilvania.

”Având în vedere durata lucrărilor la tunelul care este prevăzut în zonă, care, aşa cum aţi aflat, este estimată la cinci ani de zile, soluţia provizorie este să se execute cealaltă parte şi să se folosească centura municipiului Zalău, în aşa fel încât în 2028-2029 să putem practic folosi aceasta importantă arteră de comunicaţie, în aşa fel încât cei care vin din Republica Moldova, din Bucovina, din judeţele din nordul Transilvaniei să ajungă mai repede în ţările Uniunii Europene, miile de camioane care astăzi vin pe tronsonul foarte aglomerat dintre Cluj-Napoca şi Oradea, care congestionează localităţile, care generează nenumărate accidente în trafic, să poată circula mai bine. Asta înseamnă câştiguri pentru exportatorii români, asta înseamnă o siguranţă mai mare în trafic”, a punctat Bolojan.

La rândul său, directorul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, a remarcat mobilizarea foarte bună a constructorului român între Suplacu de Barcău şi Chiribiş.

”Astăzi am verificat în teren, alături de prim-ministru, stadiul lucrărilor pe această secţiune cu o lungime de 26,35 km. Este un şantier cu o istorie complicată, care acum, prin contractul derulat cu antreprenorul român (Construcţii Erbaşu), evoluează rapid. Cifrele de astăzi confirmă determinarea constructorului de a finaliza rapid lucrările: 505 muncitori şi 237 de utilaje sunt pe şantier. Stadiul fizic a depăşit 60%, iar evoluţia pe structurile critice este vizibilă”, a arătat Pistol, într-o postare pe Facebook.

Potrivit acestuia, podul peste lacul de acumulare (km 6+655), structura emblematică a acestui tronson, intră în linie dreaptă, pe o cale se aplică vopseaua anticorozivă, iar pe cealaltă suprastructura este gata. La viaductul Valea Saldabagiului, s-au montat grinzile pe 3 deschideri şi s-au consolidat fundaţiile. La viaductele de la km 16 şi km 17 (Valea Honţiu), grinzile sunt sus (24, respectiv 40 de bucăţi), iar acum se lucrează la armarea şi cofrarea plăcii de suprabetonare.

”Obiectivul nostru este să deschidem această secţiune anul viitor. Asta înseamnă că, în 2026, vom putea circula pe 200 de km din cei 270 km ai Autostrăzii Transilvania! Investiţia de 884 milioane lei (fără TVA) este asigurată prin Programul Transport (PT)”, a menţionat şeful CNAIR.

Ilie Bolojan: În ceea ce priveşte sancţiunile Lukoil, termenele au fost amânate până în primăvară. România a adoptat legislaţia care permite guvernului, în acest caz Ministerul Energiei, să intervină pe componenta de supraveghere

Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, că în ceea ce priveşte sancţiunile pentru compania Lukoil, termenele au fost amânate până în primăvară iar România a adoptat legislaţia care permite guvernului, în acest caz Ministerul Energiei, să intervină pe componenta de supraveghere.

Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat care este situaţia la zi a problemei cu Lukoil.

”În ceea ce priveşte sancţiunile, aşa cum ştiţi, termenele au fost amânate până în primăvară”, a spus premierul, la şantierul Autostrăzii A3.

El a menţionat că ”România a adoptat legislaţia care permite guvernului, prin ministerele care sunt responsabile, în acest caz Ministerul Energiei, să intervină pe componenta de supraveghere, în aşa fel încât România să fie parte a acestor sancţiuni”.

Premierul Ilie Bolojan a afirmat recent că sunt ”stocuri suficiente în perioada actuală şi următoare pentru ca aprovizionarea cu benzină şi cu motorină să funcţioneze” fără ca rafinăria Petrotel-Lukoil din Ploieşti să fie în activitate.

Bolojan anunţa că sunt termene diferite la care sancţiunile impuse companiei ruseşti Lukoil intră în vigoare, sancţiunile pentru unitatea de rafinare de la Ploieşti fiind valabile din noiembrie, iar staţiile de carburant trebuind a fi vândute până la jumătatea lunii decembrie.

În ceea ce priveşte plata salariilor angajaţilor rafinăriei Petrotel-Lukoil din Ploieşti, prim-ministrul spune că angajatorul Lukoil ”trebuie să ia deciziile de rigoare”.

 

Cade și dictatura din justiție tot într-un decembrie ? Ce se poate face ca măcar “revoluția” asta să nu mai fie furată