România are termen până în mai să transpună directiva UE anti-SLAPP, menită să protejeze jurnaliștii și activiștii de procese abuzive. Un raport ActiveWatch analizează 17 cazuri în care ziariști și redacții au fost hărțuiți în instanță, cu daune cerute de peste 7 milioane de euro, scrie Marionela Toma la Context.ro. Printre aceste cazuri se numără și cel al Universul.net, dat în judecată de cel care ulterior a fost ales deputat AUR, Mihail Neamțu.
În timp ce România n-a preluat legea europeană care protejează jurnaliștii de represalii legale, în 17 cazuri ziariști și redacții au fost hărțuite în tribunale. ActiveWatch, ONG-ul care monitorizează și luptă pentru independența presei, arată că daunele cerute prin acțiunile de intimidare judiciară se ridică la peste 7 milioane de euro. Proiectul de lege care transpune directiva UE anti-SLAPP se află în dezbaterea comisiilor parlamentare și a câtorva zeci de ONG-uri.
O directivă europeană emisă în 2024 obligă statul român să adopte un proiect de lege care să protejeze persoanele implicate în acțiuni de mobilizare publică, inclusiv jurnaliștii, împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive, cunoscute sub numele de SLAPP (Strategic Lawsuits Against Public Participation).
Directiva prevede un set de garanții procedurale menite să protejeze persoanele fizice și juridice (în special jurnaliștii și apărătorii drepturilor omului) de acțiunile judiciare abuzive care au ca scop intimidarea și reducerea la tăcere a vocilor critice pe probleme de interes public. Directiva este obligatorie pentru toate statele membre ale Uniunii. România are termen până în mai 2026 pentru a transpune Directiva UE în legislația națională.
Pe 11 martie, 65 de organizații din societatea civilă au trimis Comisiei Juridice din Camera Deputaților o serie de propuneri de amendament prin care legea ce urmează a fi adoptată chiar să fie eficientă și să protejeze jurnaliștii.
Raportul ActiveWatch analizează mecanismele prin care sistemul judiciar ajunge să fie instrumentalizat de actori puternici precum politicieni, demnitari, oameni de afaceri, funcționari publici, companii, instituții publice, cu scopul de a reduce la tăcere vocile critice din presă și societatea civilă. Ideile cheie ale raportului sunt:
- Procesele de tip SLAPP sunt inițiate în special de oameni de afaceri, politicieni, demnitari sau companii mari.
- Despăgubirile cerute în astfel de litigii ajung frecvent la sume uriașe, de la sute de mii la milioane de euro, fiind folosite ca instrument de presiune financiară și psihologică.
- Eliminarea articolelor sau a postărilor din mediul online este una dintre cele mai frecvente solicitări în astfel de procese.
- Chiar dacă multe dintre aceste procese sunt pierdute de reclamanți, durata litigiilor, costurile juridice și stresul pot avea un efect de intimidare asupra jurnaliștilor și redacțiilor.
- Potrivit Raportului CASE 2024, România se numără printre statele europene în care fenomenul SLAPP este deosebit de extins, alături de Italia, Serbia și Turcia.
- Proiectul de lege aflat în dezbatere parlamentară introduce garanții procedurale împotriva SLAPP. De exemplu, jurnaliștii și activiștii pot cere instanței să oblige reclamantul să depună o cauțiune (o sumă de bani depusă în instanță ca garanție) pentru eventualele cheltuieli de judecată și despăgubiri, pot solicita respingerea rapidă a acțiunilor vădit neîntemeiate, pot cere despăgubiri pentru prejudiciile suferite, iar, dacă procesul este considerat abuziv, instanța poate aplica amenzi între 10.000 și 100.000 de lei și poate obliga reclamantul să publice hotărârea judecătorească.
- În 2025, Context.ro alături de zeci de ONG-uri și redacții au transmis Ministerului Justiției observații și propuneri pentru a îmbunătăți proiectul de lege privind combaterea proceselor abuzive de tip SLAPP.Raportul ActiveWatch analizează 17 cazuri de SLAPP din România, care au ca scop limitarea libertății de exprimare și a libertății presei, printre care şi cazul în care un om de afaceri și compania sa au cerut de la Context.ro suma record de peste 3 milioane de euro drept daune, după ce am arătat că statul român a investit 2 milioane de euro, bani europeni, într-un teren de golf care nu a fost realizat niciodată.
Într-un alt caz, un fost episcop al Bisericii Ortodoxe Române, ulterior condamnat pentru abuzuri sexuale asupra unor minori, a cerut 250.000 de euro de la jurnaliștii care au dezvăluit faptele. Tudorel Toader, fost ministru al Justiției și rector universitar a cerut 2 milioane de lei despăgubiri pentru publicarea unui articol în care era menționat. Un alt caz arată cum gigantul dezvoltator imobiliar One United Properties a deschis mai multe procese împotriva jurnaliștilor și organizațiilor civice, solicitând daune și eliminarea unor articole din spațiul online.
Vă prezentăm câteva dintre cazurile analizate în raportul ActiveWatch.
-
Jurgen Faff contra Context.ro – record în materie de daune solicitate: 3.465.000 de euro
Redacția noastră a fost dată în judecată de omul de afaceri Jurgen Faff și compania sa, Fly Lili, după ce am publicat, în 2023, seria de investigații „Terenul de golf fantomă”, în care arătam cum aproximativ 2 milioane de euro din fonduri europene au fost cheltuite de o firmă a lui Faff pentru un teren de golf care nu a mai fost realizat.
Jurgen Faff și compania sa Fly Lili ne-au dat în judecată pentru defăimare, susținând că articolele publicate le-ar fi provocat daune morale și materiale, acestea din urmă fiind invocate sub forma pierderii unui contract de peste 3 milioane de euro. Afaceristul ne-a cerut 100.000 de euro daune morale și încă 3.365.000 de euro daune materiale pentru compania Fly Lili. De asemenea, ne-a solicitat să ştergem de pe site nouă articole despre el și să plătim cheltuielile de judecată.
Nu s-a oprit aici. În 2025, Faff a cerut instanței și o ordonanță președințială prin care a solicitat retragerea articolelor și interzicerea publicării altor materiale despre el până la finalizarea procesului.
Tribunalul București a respins cererea de ordonanță președințială, iar ulterior a respins și acțiunea pe fond, considerând că materialele publicate au o bază factuală suficientă și servesc interesului public. Instanța a decis și că Jurgen Faff și compania sa trebuie să plătească redacției Context.ro cheltuieli de judecată de 33.771,06 lei.
În paralel cu procesele din instanță, Context.ro a fost ținta unei operațiuni coordonate prin care mai multe persoane cu identități suspecte au depus plângeri către Google și Meta, pretinzând în mod fals drepturi de autor asupra unor articole ale publicației. Scopul acestor plângeri a fost eliminarea articolelor de pe internet. Unele dintre materiale au fost temporar eliminate de pe Facebook, Instagram și din rezultatele Google.
„Procesul împotriva Context.ro stabilește un record în materie de daune solicitate de reclamanți: 3.465.000 de euro”, se arată în raport.
Grafică Context.ro, foto Jurgen Faff (credit Turnul Sfatului)
Fost episcop BOR, condamnat penal, a cerut 250.000 de euro daune morale jurnaliștilor care au expus faptele
Cornel Onilă, fost episcop de Huși al Bisericii Ortodoxe Române, a dat în judecată în 2021 Centrul de Investigații Media și jurnaliștii Ovidiu Vanghele, Diana Oncioiu și Vlad Stoicescu după publicarea unei investigații pe platforma Să Fie Lumină, realizată în colaborare cu Dela0.ro.
Seria de articole, publicată între 2019 și 2021, conform raportului, „documenta acuzații grave de abuz sexual asupra unor elevi minori de la seminarul teologic.” Investigația a pornit de la un dosar penal de șantaj instrumentat de DNA Iași, în care mai mulți preoți au folosit înregistrări video în care Onilă întreținea relații sexuale cu elevi minori ai seminarului pentru a-l constrânge să le ofere sprijin în cadrul Episcopiei sau pentru a obține bani.
Jurnaliștii au arătat că, deși aceste înregistrări indicau posibile infracțiuni sexuale cu minori, procurorii nu au deschis atunci o anchetă separată. După publicarea investigației jurnalistice, „Parchetul Curții de Apel Iași a deschis în august 2019 un dosar în care Cornel Onilă și Sebastian Jitaru au fost cercetați penal pentru infracțiuni sexuale cu minori”, se arată în raport. Cornel Onilă a fost ulterior condamnat penal pentru abuzuri sexuale asupra unor elevi de seminar.
În paralel, fostul episcop a intentat un proces civil împotriva jurnaliștilor și organizațiilor media implicate, cerând 250.000 de euro „pentru încălcare a dreptului la imagine, demnitate și reputație” și eliminarea articolelor, potrivit raportului.
Tribunalul București a respins acțiunea în 2022, iar decizia a fost menținută de Curtea de Apel București și definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție, care au respins apelul și recursul formulate de fostul episcop și l-au obligat la plata cheltuielilor de judecată către jurnaliști.
-
Mihail Neamțu solicită 400.000 de lei cu titlu de daune morale
Un alt caz analizat în raport arată cum „în 2023, Mihail Neamțu, publicist conservator și, din 2024, deputat în Parlamentul României, a chemat în judecată publicația Universul.net, pe Grigore Cartianu (jurnalist la ziariștii.com) și pe Costin Apostol, cunoscut sub numele Costin Andrieș, influencer și colaborator al platformei inliniedreaptă.ro.”
Acesta susținea că articolele și postările publicate despre el ar fi făcut parte dintr-o campanie de presă care i-ar fi afectat reputația și activitatea publică. El a cerut 400.000 de lei daune morale, eliminarea materialelor în care era asociat cu termeni precum „putinist”, „propagandă rusească” sau „omul Moscovei”, precum și publicarea hotărârii judecătorești și plata cheltuielilor de judecată.
„În decembrie 2025, Tribunalul București a respins acțiunea ca neîntemeiată. Decizia Tribunalului București nu este definitivă și poate fi atacată cu apel”, notează raportul.
sursa foto: Inquam Photos / George Călin
Cititi restul articolui AICI
