Revenind la lebedele albe ale lui 2020

Sursa: Pixabay

La începutul anului, când COVID-19 abia de se afla pe radarul celor din afara Chinei, economia globală a intrat într-o fază bogată, confruntându-se cu o serie de riscuri potențial devastatoare. Și, deși, de atunci, pandemia a dat lumea peste cap, toate aceste amenințări au rămas, iar unele au devenit mai relevante.

  • Un articol semnat de Nouriel Roubini, pentru Project Syndicate, pe care îl vom reda pe larg.

În februarie, am avertizat că un număr de crize previzibile – „lebede albe” – ar putea produce o perturbare globală masivă în acest an. Observam că: „… SUA și Iranul au avut deja o confruntare militară care probabil va escalada curând; China este sub imperiul unui focar viral care ar putea deveni o pandemie globală; războiul cibernetic este în desfășurare; principalii titulari ai tezaurului american urmăresc strategii de diversificare; primarele Partidului Democrat pentru prezidențiale lasă să se vadă fisuri în opoziția la Trump și aruncă deja dubii asupra proceselor de numărare a voturilor; rivalitățile dintre SUA și cele patru puteri revizioniste cresc; și cresc costurile reale ale schimbărilor climatice și ale altor tendințe legate de mediu”.

Începând cu luna februarie, focarul COVID-19 din China a explodat într-adevăr într-o pandemie, confirmându-i pe aceia dintre noi care au avertizat din timp că coronavirusul va avea consecințe severe asupra economiei globale. Datorită politicilor de stimulare masivă, Mai Marea Recesiune din 2020 nu a devenit o Mai Mare Depresie. Însă economia globală rămâne fragilă și, chiar dacă s-ar produce o recuperare în formă de V a unei producții și a unei cereri extrem de deprimate, s-ar putea să dureze doar un trimestru sau două, având în vedere nivelul scăzut de activitate economică.

Apoi, cu atâta incertitudine, aversiunea la risc și eforturile de a se ține departe de el, depuse de corporații, gospodării și chiar de țări ca atare ar putea duce la o recuperare mai anemică, în formă de U. Însă dacă recenta creștere a cazurilor de COVID-19 în Statele Unite și alte țări nu este pusă sub control și dacă în această toamnă și iarnă se produce un al doilea val, înainte de a fi descoperit un vaccin sigur și eficient, economia ar putea experimenta un dublu „W” – o recesiune urmată de o scurtă revenire, apoi de o nouă recesiune. Pe fondul unor fragilități atât de profunde ale economiei globale, nu se poate exclude o Depresiune mai mare, în formă de L, până la jumătatea deceniului.

Mai mult, așa cum am prezis în februarie, rivalitatea dintre SUA și cele patru puteri revizioniste – China, Rusia, Iran și Coreea de Nord – s-a accelerat, în contextul, alegerilor prezidențiale americane din noiembrie. Există din ce în ce mai multe temeri că aceste țări folosesc războiul cibernetic pentru a influența alegerile și pentru a adânci diviziunile partizane din America. Un rezultat strâns va conduce aproape sigur la acuzații (de o parte și de alta) de „trucare a alegerilor” și, eventual, la dezordine civilă.

De asemenea, criza COVID-19 a exacerbat grav războiul rece sino-american cu privire la chestiuni comerciale, tehnologie, date, investiții și monedă. Tensiunile geopolitice cresc într-un mod periculos în Hong Kong, Taiwan și în mările Chinei de Est și de Sud. Chiar dacă nici China, nici SUA nu doresc o confruntare militară, o creștere în intensitate a politicii duse pe marginea prăpastiei ar putea duce la un accident militar care să scape de sub control. Avertismentul meu din februarie, că războiul rece sino-american s-ar putea înfierbânta, a devenit mai vizibil de atunci.

În Orientul Mijlociu, mă așteptam ca Iranul să crească tensiunile cu SUA și aliații săi – în special cu Israel și Arabia Saudită. Dar, având în vedere slăbiciunea din ce în ce mai evidentă a lui Trump în sondaje, iranienii au optat pentru o politică de relativă reținere, în speranța că o victorie pentru Joe Biden va determina SUA să se alăture acordului nuclear din 2015 și să slăbească sancțiunile americane. Dar, considerând că fereastra sa strategică se închide, Israelul a lansat atacuri sub acoperire asupra unei serii de ținte militare și nucleare iraniene (probabil cu sprijinul tacit al administrației Trump). Drept urmare, cresc discuțiile despre „Surpriza din octombrie”, legate de Orientul Mijlociu.

De asemenea, am pus pe tapet îngrijorarea că administrația Trump ar putea recurge la sancțiuni ca să prindă și să înghețe posesiuni ale Chinei, Rusiei și altor rivali ai Trezoriei SUA, determinând vânzări, pe măsură ce asemenea țări s-au orientat spre active mai sigure din punct de vedere geopolitic, precum aurul. Această teamă, împreună cu riscul ca deficitele fiscale majorate monetare să alimenteze inflația, au dus de atunci la un vârf al prețurilor aurului, care au crescut cu 23% în acest an și cu peste 50% de la sfârșitul lui 2018. SUA într-adevăr își instrumentalizează moneda, care a slăbit recent, pe măsură ce deopotrivă rivalii și aliații caută să-și diversifice activele denominate în dolari.

În creștere sunt și preocupările legate de mediu. În Africa de Est, deșertificarea a creat condiții ideale pentru roiuri de lăcuste la scară biblică, care distrug culturile și mijloacele de trai. Cercetări recente sugerează că compromiterea culturilor din cauza creșterii temperaturilor și deșertificării va deplasa, în următoarele decenii, sute de milioane de oameni din zonele tropicale calde spre SUA, Europa și alte regiuni temperate. Alte studii recente avertizează că puncte de inflexiune climatice, cum ar fi prăbușirea unor straturi de gheață majore în Antarctica sau Groenlanda, ar putea duce la o creștere bruscă și catastrofală a nivelului mării.

Legăturile dintre schimbările climatice și pandemii sunt de asemenea mai clare. Pe măsură ce oamenii continuă să uzurpe habitatele faunei sălbatice, ei intră în contact mai frecvent cu liliecii și cu alți vectori ai bolii zoonotice. Există totodată o îngrijorare din ce în ce mai mare cu privire la faptul că, pe măsură ce permafrostul siberian se va topi, virusurile mortale, înghețate multă vreme, vor reapărea și se vor răspândi rapid în întreaga lume, așa cum a făcut COVID-19.

De ce, din fericire, piețele financiare ignoră aceste riscuri? După ce au scăzut cu 30-40%, la începutul pandemiei, multe piețe de capital au recuperat majoritatea pierderilor datorită răspunsului masiv al politicii fiscale și datorită speranței puse într-un iminent vaccin COVID-19. Recuperarea în formă de V pe piețe indică faptul că investitorii anticipează o redresare în formă de V în economie.

Problema este că ceea ce a fost valabil în februarie rămâne adevărat și astăzi: economia ar putea fi rapid deraiată de un alt risc economic, financiar, geopolitic sau de sănătate publică; multe dintre acestea au persistat și, în unele cazuri, au devenit mai acute în timpul actualei crize. Piețele nu sunt foarte bune la stabilirea unor prețuri pentru riscurile politice și geopolitice – și cu atât mai puțin de mediu -, deoarece probabilitatea lor este dificil de evaluat. Dar, având în vedere evoluțiile din ultimele câteva luni, nu ar trebui să ne surprindă dacă apar una sau mai multe lebede albe pentru a zdruncina din nou economia globală înainte de sfârșitul anului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here