Pentru roverul Perseverance al NASA, viața pe Marte a fost un maraton, nu un sprint. De peste cinci ani, acest explorator robotizat cu șase roți străbate în mod constant scoarța marțiană în căutarea semnelor unor ipotetice forme străvechi de viață, studiind geologia și clima ‘Planetei Roșii’ și colectând probe de rocă pentru o posibilă trimitere a acestora pe Pământ, informează miercuri agenția de presă Reuters, citată de Agerpres.
Roverul american a parcurs până acum 41,99 de kilometri pe Marte, cu puțin sub distanța oficială a maratonului clasic de 42,195 kilometri și, potrivit managerului misiunii Perseverance, Robert Hogg, va depăși cel mai probabil această distanță luna în luna următoare.
Acest rover cu dimensiunea unui automobil a coborât pe suprafața planetei Marte în data de 18 februarie 2021, cu o durată a misiunii planificată inițial la un an marțian – aproximativ 687 de zile terestre.
‘Roverul continuă să funcționeze într-o stare bună, având la dispoziție încă cel puțin un deceniu de energie rămasă în sursa sa de alimentare. Durata misiunii va depinde de alegerile pe care le va face NASA’, a declarat Ken Farley, cercetător adjunct al proiectului Perseverance la Caltech, într-un comunicat transmis de NASA către Reuters.
Perseverance, echipat cu o suită de instrumente științifice, și-a desfășurat activitatea de explorare în craterul Jezero și în jurul acestuia, o zonă din emisfera nordică marțiană despre care se crede că a fost acoperită de apă și a găzduit un străvechi bazin lacustru. Printre diversele caracteristici de relief legate de apă, zona prezintă un depozit sedimentar străvechi în formă de evantai, unde un râu se vărsa odinioară într-un lac, cu mai mult de 3 miliarde de ani în urmă.
Marte, în prezent o planetă rece și pustie, a avut în urmă cu mult timp o atmosferă mai densă și un climat mai cald, care au permis existența apei lichide la suprafața sa. Oamenii de știință sunt nerăbdători să afle dacă Marte a găzduit vreodată forme de viață. Apa este considerată un ingredient fundamental pentru viață, ceea ce face din craterul Jezero – cu trecutul său umed – un loc ideal pentru a fi studiat de către roverul american.
Cea mai importantă descoperire făcută de Perseverance a fost anunțată de NASA anul trecut – o probă prelevată din interiorul acelui crater compus din roci roșiatice, formată cu miliarde de ani în urmă din sedimentele depuse pe fundul unui lac, prezenta semne potențiale de viață microbiană străveche. Cercetătorii au afirmat că mineralele detectate de rover ar putea reflecta activitatea microbiană străveche, însă ele s-ar fi putut forma totuși și prin procese non-biologice.
‘Pentru a stabili dacă aceste probe constituie într-adevăr dovezi ale existenței vieții pe Marte, sunt necesare analize în laboratoare terestre echipate cu instrumentele necesare pentru a face această determinare’, a precizat Ken Farley.
‘Perseverance va continua să colecteze probe de rocă, în speranța că acestea vor fi aduse pe Pământ de o viitoare misiune robotizată sau de o misiune cu echipaj uman’, a adăugat cercetătorul american.
De asemenea, roverul a adunat dovezi despre moleculele organice de pe Marte. În cadrul altor descoperiri, Perseverance a documentat faptul că atmosfera marțiană este activă din punct de vedere electric, detectând descărcări electrice adeseori asociate cu vârtejuri denumite ‘diavoli de praf’, și a observat pentru prima dată o auroră pe Marte în spectrul luminos vizibil, cerul marțian strălucind atunci ușor în nuanțe de verde.
În primii săi ani de explorare, Perseverance a documentat ciclul de viață al lacului care umplea odinioară craterul Jezero, în urmă cu aproximativ 3,7 miliarde de ani. Lacul a fost inițial puțin adânc, depunând sedimente bogate în săruri pe fundul craterului, apoi s-a adâncit și a atins o adâncime de cel puțin nouă metri, iar sedimentele nisipoase s-au depus în lac formând o deltă, a dezvăluit Ken Farley.
‘Originea vieții’
Roverul american își desfășoară în prezent activitatea în imediata apropiere a craterului Jezero, examinând roci foarte vechi – care datează probabil din urmă cu mai bine de 4 miliarde de ani. Planeta Marte, la fel ca Pământul, s-a format în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani, așadar acele roci ar data din perioada timpurie a istoriei sale.
‘Este important de menționat că această perioadă de timp și acest mediu de suprafață sunt foarte probabil similare cu cele care existau pe Terra în perioada în care viața a apărut pe planeta noastră. Deoarece rocile din acea eră au fost între timp complet distruse pe Pământ, Marte ne oferă un mediu analog cheie, în care se poate investiga chimia pre-biotică și, posibil, originea vieții’, a explicat Ken Farley.
NASA gestionează un al doilea rover funcțional pe Marte, Curiosity, care a asolizat în 2012 într-un loc denumit Craterul Gale – situat puțin mai la sud de ecuatorul marțian – și care a străbătut până în prezent o distanță de 36,91 de kilometri. Roverul care a înregistrat cel mai mare kilometraj pe suprafața planetei Marte a fost Opportunity, lansat tot de NASA și care a parcurs 45,16 kilometri în cadrul unei misiuni ce a durat din 2004 până în 2019.
Roverul Perseverance a adus cu sine pe Marte și un mic elicopter, denumit Ingenuity, care a devenit primul aparat de zbor ce a realizat un zbor monitorizat și controlat pe o altă planetă, zburând cu succes de 72 de ori în atmosfera marțiană extrem de rarefiată, parcurgând o distanță totală de 17 kilometri și atingând altitudini de până la 24 de metri.
Mediile diferite din interiorul și din exteriorul craterului Jezero au făcut ca această regiune să fie deosebit de relevantă pentru trecutul planetei Marte.
‘Faptul că Perseverance a putut explora atât un sistem lac-râu, cât și scoarța marțiană timpurie, separate în timp poate de o jumătate de miliard de ani, înseamnă că situl Jezero continuă să ne ofere informații științifice chiar și după cinci ani petrecuți pe suprafața sa’, a concluzionat Ken Farley.
