<< În Rusia, „mobilizarea ascunsă” pentru război este în plină desfășurare: zeci de structuri diferite, inclusiv companii militare private și batalioane de voluntari, recrutează oameni promițându-le un salariu generos, iar în cazul unui rezultat mai puțin favorabil – „sicriu” familiei. Campania de publicitate a atins proporții federale: de exemplu, compania Wagner plasează panouri publicitare în orașele mari, chemând bărbații să intre în rândurile sale. Pe VKontacte, reclamele plătite de către companie au fost vizualizate de 13,5 milioane de ori.
Novaia Gazeta.Europa a numărat 48 de batalioane regionale înregistrate și alte 11 formațiuni care recrutează în mod deschis voluntari și concurează unele cu altele pentru „forța de muncă”. Corespondenții noștri au răspuns la anunțuri și au aflat cine recrutează „mercenari” și cum, cui îi sunt subordonate batalioanele de voluntari și ce fel de pregătire urmează soldații înainte de a fi trimiși pe front.
Alexandr (numele real a fost schimbat) și-a petrecut o treime din viață în spatele gratiilor. De data aceasta, la doar câteva luni de la eliberare, el a ajuns în vecinătatea orașului Rubijne din regiunea Lugansk, sub focul armatei ucrainene, ca parte a batalionului de voluntari Ahmat. „Misiunea” lui s-a derulat în martie și aprilie – la acea vreme, una dintre cele mai sângeroase bătălii din Ucraina a avut loc lângă Severodonețk.
„Un om de la FSB mi-a spus despre recrutarea ca voluntar. Îl cunosc încă din copilărie. Drumurile noastre s-au despărțit la un moment dat, dar după eliberarea mea, mi-a arătat un link, zicea acolo că începe recrutarea de voluntari”, spune Alexandr.
După eliberarea sa din colonie, Alexandr a fost pus sub supraveghere administrativă. Acesta este un sistem de control strict asupra foștilor prizonieri. Unei persoane în asemenea situație, îi poate fi interzisă să părăsirea locuinței pe timpul nopții, călătoria în afara regiunii și participarea la evenimente publice. În plus, trebuie să raporteze constant la poliție, iar forțele de securitate pot aranja în mod legal supravegherea. Potrivit lui Alexandr, din cauza supravegherii administrative, nu a putut să lucreze și să-și întrețină mama în vârstă, așa că a decis să meargă în Cecenia, la Gudermes, unde, potrivit zvonurilor, ți se oferea posibilitatea de a-ți rezolva problemele cu legea în schimbul participării la război.
În Gudermes, la baza Universității Ruse a Forțelor Speciale, sunt pregătiți pentru războiul din Ucraina voluntari ai regimentului Ahmat. Dacă ai experiență în armată, antrenamentul special durează 1-3 zile. Dacă nu, luptătorii sunt antrenați timp de 7-10 zile. Cerințele minime pentru candidați: vârsta între 20 și 49 de ani și condiție fizică suficientă pentru a rezista la marșuri forțate zilnice de șapte kilometri la descărcare.
„Motivul meu principal [pentru a participa la război] a fost să scap de supravegherea administrativă, astfel încât să pot trăi în pace în această țară mai târziu. Mi-au creat condiții de viață insuportabile cu interdicția de a părăsi casa noaptea, încercări constante de a mă aresta pentru o zi și incapacitatea de a lucra”, explică Alexandr. În Ahmat, i s-au dat asigurări că „orice problemă cu statul este rezolvabilă” – se spune că autoritățile cecene pot „șterge” cazierul penal prin acord cu forțele de securitate din alte regiuni.
Interlocutorul nostru a petrecut 10 zile la Gudermes. La „universitate” (o organizație privată asociată cu Fundația Ahmat Kadîrov), ei învață cum să țină și să încarce o mitralieră, să tragă, să schimbe de urgență încărcătorul și li se vorbește despre medicină tactică și cartografie. În același timp, recruții sunt verificați pentru „agresivitate”.
„Agresivitatea a fost măsurată într-un mod practic – privit persoana, văzut cum se poartă în colectiv, provocat. Dacă se dovedea, cum se zice în rusă, a fi vițel, sac, adică nu era potrivit pentru război, atunci pur și simplu trimiteau omul acasă”, spune Alexandr. În schimb, starea de sănătate a fost de puțin interes pentru recrutori – interlocutorul nostru a fost selectat cu hepatită C, în echipa sa de instrucție un luptător avea epilepsie. Adevărat, a fost trimis acasă în faza de pregătire, fiind anterior „umilit verbal”, spune Alexandr.
În lotul de la Gudermes erau oameni din diferite medii: „Wagner”, OMON, foști condamnați. Fiecare al treilea voluntar provenea din rândurile foștilor deținuți – cu dosar penal închis sau „atârnat”.
„După 10 zile, ne-au aruncat într-un avion prin RPD, până la Severodonețk. Au dat 300.000 de ruble. A dat un bulgăre (uniforma de camuflaj). Bocancii normali și armura trebuiau achiziționate de noi înșine. Cineva a decis să nu cheltuiască bani, au scos bocancii și vestele antiglonț direct de la mărar atunci când le-au luat pozițiile”.
„A existat și o problemă cu comunicarea – au dat walkie-talkie ieftine de la Aliexpress. Cecenii din batalionul Șeik Mansour au fost integrați în negocierile Ahmat. Kadîroviții și dudaeviții discutau despre ale lor în Cecenă”.
În jurul datei de 20 mai, Ahmat a intrat în Rubijnoie. Până atunci, din detașamentul lui Alexandr mai rămăsese doar aproximativ o treime. „Practic toată lumea a fost distrusă și am părăsit în mod miraculos zona de luptă. Aveam impresia că pur și simplu am fost aruncați acolo până la ultimul soldat, precum carnea de tun, fiecare ieșire era trei sute și două sute”, spune fostul mercenar. „În general, în Ahmat, atitudinea față de slavi sau, în linii mari, față de nececeni, este de carne de tun”.
Potrivit lui Alexandr, la Severodonețk, pentru a asalta pozițiile fortificate ale inamicului, au fost aruncați în luptă în mare parte voluntari din afara Ceceniei. El însuși, având rădăcini cecene, nu a intrat într-una dintre bătăliile cu cel mai sângeros rezultat – comandantul l-a lăsat în spate, selectând luptători pe bază etnică.
Drept urmare, Alexandr a decis să dezerteze, luând cu el câteva grenade ca suvenir și ascunzându-se în Rusia. Pentru a-și spune povestea, Alexandr sună noaptea, uneori bea mult – comoțiile nu-i permit să doarmă – iar după ieșirea neautorizată din zona de luptă, îi este frică să meargă la medici.
(…)
Întrucât Alexandr a părăsit zona de război, nu a putut niciodată să-și rezolve problemele cu legea prin intermediul Ahmat. Și, tot ca o consecință, nu a mai primit nici doua parte a plății – alte 300.000 de ruble. Fostul mercenar nu a semnat niciun contract cu autoritățile cecene.
Un alt voluntar, care a mers și el la război, prin Cecenia, a declarat, pentru Novaia Gazeta.Europa, că încheiase un contract cu Ministerul Apărării al Federației Ruse. A fost rănit la coloană și timp de câteva luni, după plecarea din Ucraina, nu a putut primi despăgubiri de la autoritățile ruse pentru tratament. Până la data publicării acestui material, instituția plătise deja întreaga sumă voluntarului.
Parada mercenarilor
Regimentului Ahmat, în rândurile căruia a luptat Alexandr, i-a făcut reclamă Dmitri Kiseliov, în prime time la televiziunea de stat. „Ahmat” a căpătat o faimă ambiguă în acest război. Pentru numeroasele videoclipuri de PR organizate, „Kadîroviții” au fost porecliți „Trupe Tiktok”. Potrivit părții ucrainene, etnicii ceceni au luptat, de regulă, „în eșalonul doi” al ofensivei. În ciuda acestui fapt, Ahmat este considerat a fi implicat în tortura crudă a prizonierilor de război ucraineni și masacrele populației civile din Bucea.
Punctul de colectare a voluntarilor din Cecenia este primăria orașului Groznîi. Li se oferă un contract de trei luni cu Ministerul Apărării – cu o plată de 150.000 de ruble pe lună și bonusuri pentru echipamentul distrus și soldații ucraineni uciși.
Urmând exemplul Ceceniei, și alte regiuni au început să-și creeze batalioane personalizate numărând de la 150 la 400 de persoane. În regiunea Kirov există „Viatka”, în regiunea Perm – „Parma” și „Molok”, în Mari El – trei batalioane simultan: „Eden” și „Poltîș” și „Akpatr”.
În total, am numărat 48 de batalioane care au plecat deja pe front sau se formează în 32 de regiuni. Dacă pornim de la numărul cunoscut de batalioane regionale, atunci în total pot recruta de la 8.000 la 18.000 de militari.
Ca voluntari sunt luați bărbați între 18 și 60 de ani. De exemplu, în detașamentul de tigri din Primorski Krai, majoritatea luptătorilor au peste 50 de ani, a spus guvernatorul regiunii, Oleg Kojemiako. Cu toți recruții, aceștia plănuiesc să încheie contracte standard prin Ministerul Apărării. În plus, în regiuni, luptătorilor din astfel de batalioane li se promite echipament gratuit, asistență cu locuințe și plăți suplimentare – „ridicare” unică sau alocație mărită. De regulă, pregătirea are loc în termen de o lună, la mai multe terenuri de instrucție: Totsk lângă Orenburg, în Luga din regiunea Leningrad, lângă Nijni Novgorod și altele.
În Rusia, astfel de povești apar de obicei hibrid. Unele dintre regiuni, în acest caz a fost Cecenia lui Ramzan Kadîrov, oferă un model. După aceea, având în vedere dorința de a câștiga favoarea Kremlinului, guvernatorii altor regiuni încep să repete respectivul exemplu. Este exact ceea ce s-a întâmplat de data aceasta”, spune politologul Ivan Preobrajenski.
Kremlinul consideră că acestea sunt batalioane de proscriși și prizonieri care vor fi rapid „utilizate” drept carne de tun, pe linia frontului, sau vor rămâne în teritoriile ocupate ca „polițiști”, spune Preobrajenski. Dar de fapt, potrivit lui, această situație creează riscuri de separatism, după război.
În paralel cu statul, mercenari sunt recrutați și de alte structuri care sunt, de asemenea, asociate în mod deschis sau ascuns cu Ministerul Apărării. Am numărat mai mult de o duzină de formații diferite care concurează între ele pentru forța de muncă. Formal – că se supun direct Ministerului Apărării, că acționează prin PMC-uri (companii militare private), sau chiar prin așa-numita LDNR – am împărțit unitățile în mai multe grupe.
Cine recrutează voluntari și mercenari pentru războiul din Ucraina
Cele mai stricte cerințe pentru potențialii luptători sunt impuse de două PMC-uri – Redut și Wagner (deși din lipsă de solicitanți, Wagner reduce treptat cerințele: limita de vârstă a crescut deja de la 45 la 52 de ani, serviciul militar nu mai este necesar, iar recrutorii se mai jenează de prezența unui cazier judiciar). Ambele PMC-uri sunt implicit legate de stat. Wagner este finanțat de omul de afaceri Evgheni Prigojn, un apropiat al lui Vladimir Putin, iar Redut este asociat cu Ministerul Apărării.
Soldații cu pregătire inferioară apelează la Uniunea Voluntarilor Donbas, a deputatului din Duma de Stat, Alexander Borodai, sau la Legiunea rusă a fostului național-bolșevic, Serghei Fomcenkov. Voluntarii acestor unități sunt oficializați ca rezerviști ai BARS – Rezerva Armatei de Luptă a țării, aflată în subordinea Ministerului Apărării. Inițial, s-a presupus că „barsikii”, așa cum sunt numiți, vor sta la punctele de control, ar păzi convoaiele, adică vor fi în spate. Cu toate acestea, de fapt, aceste batalioane sunt adesea trimise pe front.
În fine, aproape orice „candidat” este acceptat în unitățile de poliție ale republicilor autoproclamate ale LDNR. Adevărat, nu li se poate garanta nici plata indemnizației bănești, nici livrarea de echipamente. Pentru serviciu, li se promit cetățenia RPD și a Federației Ruse.
Implicarea pe scară largă a mercenarilor și voluntarilor face parte din așa-numita „mobilizare sub acoperire”. Statul nu poate anunța mobilizare oficială, din motive politice: aceasta va provoca o evaziune masivă, o creștere a corupției în rândul personalului biroului de înregistrare și înrolare militară și, ca urmare, o nemulțumire la scară largă în rândul cetățenilor, explică expertul militar Iuri Fedorov.
În total, până la zece mii de mercenari pot lupta în Ucraina, crede Fedorov. Acesta este aproximativ 10% din întregul efectiv de luptă al trupelor ruse. Expertul militar Pavel Luzin estimează numărul de mercenari și voluntari din diverse detașamente „neregulate” la aproximativ 15-20 de mii de oameni.
Prin atragerea de mercenari, statul urmărește trei scopuri, consideră expertul:
- obține „carne de tun”;
- elimină „oamenii de prisos”, cei care, ipotetic, se pot îndrepta cu arma în mână împotriva autorităților (de exemplu, „partizanii Primorski”, care i-au atacat pe angajații Ministerului Afacerilor Interne, în 2010);
- și creează un contrabalansa la forțele armate.
„Kremlinul se teme de armată, se teme că vor apărea un nou Jukov, un nou Lebed, Rohlin, un nou Troșev, în cel mai rău caz (adică generali populari, recunoscuți, care pot deveni o forță politică independentă). Fragmentarea puterii militare este o trăsătură caracteristică tuturor regimurilor autoritare”, adaugă Luzin.
Barsikii: voluntari la 40 de ani
„Înțelegeți unde mergeții? Și ce se poate întâmpla acolo, înțelegeți? Evaluăm cu exactitate toate riscurile?”
Sunăm Uniunea Voluntarilor Donbas (UDV). Potrivit legendei, voluntarul are 23 de ani, a slujit deja în armată și vrea să meargă pe front. Dar recrutoarea, Anastasia, începe brusc să îl descurajeze.
„Desigur, luăm nominal de la douăzeci și trei de ani, dar nu ne-ar plăcea să vedem copii în batalion”, spune Anastasia.
„ – Haideți să ne gândim la mama…
– Ne gândim mereu la mama.
– Câți copii ai?
– Nu am copii.
– Dar Rusia are nevoie de copii! Avem o criză demografică! Mai bine vă puteți ocupa de copii, nu?”
În cele din urmă, recrutorul renunță. Întâlnire la Hotel Timoșa, din Rostov-pe-Don. În Ucraina, „în direcția Izyum”, sunt transferați imediat – la o zi sau două după sosire.
Echipament – minim: uniformă, vestă antiglonț, cască. Dacă ai noroc, se vor descărca. Orice altceva ai nevoie, îți cumperi singur. A fost antrenament, coordonare de luptă, dar deja am întârziat. „Vor mai fi poate trei zile”, spune recrutorul.
Apropo, în ceea ce privește durata pregătirii recruților, războiul actual nu este ca operațiunile care au fost pregătite dinainte, ci este comparabil doar cu Marele Război Patriotic sau cu Primul Război Cecen.
Minimum de pregătire în conflictele din trecut și prezent
SDD tocmește voluntari prin contracte oficiale cu Ministerul Apărării. Durata minimă a contractului este de două luni. Ei promit să plătească soldaților 205 mii de ruble pe lună și compensații de stat pentru vătămare sau deces. (…)
Expertul militar Pavel Luzin consideră că SDD este afiliat FSB. Dar propriu-zis, voluntarii sunt înscriși în batalioanele BARS – Rezerva Armatei de Luptă a țării. Ministerul Apărării a început să recruteze rezerviști din timp – încă din toamna lui 2021.
În total, Uniunea Voluntarilor Donbas a format deja trei batalioane BARS: Vulturul (batalionul BARS nr. 9), Rurik (BARS 13) și Tunetul (BARS 20).
„Practic, [voluntarii] sunt [persoane cu vârsta] peste 40 de ani”, spune Aleksei Nalivaiko, al cărui indicativul este Ratibor, comandantul batalionului Tunetul. „Aceștia sunt oamenii care au prins Uniunea Sovietică. Sunt foarte puțini tineri”.
„Fiecare a doua sau a treia persoană are probleme cu spatele, dureri de picioare”, a spus naționalistul Anton Raevski, în videoclipul său. A fost comandantul plutonului trei al companiei a doua din batalionul BARS 8.
Un alt batalion BARS, „Legiunea Rusă”, este asamblat de Serghei Fomcenkov, cu indicativul de apel Fomih. În trecut, el a fost un național-bolșevic și șeful Gărzilor lui Zahar Prilepin.
Practic, barsikii nu au pretenții la voluntari. În rândurile lor, luptă „bunicii” de peste 60 de ani, spune Ratibor. Vehiculele blindate nu sunt permise pentru astfel de infanterie ușoară, precum și artilerie, cu excepția unei baterii de mortar. Voluntarii nu luptă autonom, ca în 2014. De regulă, batalioanele BARS sunt atașate uneia dintre unitățile armatei și sunt comandate de militari profesioniști.
Recrutorii și mercenarii înșiși îi consideră sincer carne de tun pe barsikii. Poate de aceea recrutoarea Anastasia a încercat să ne descurajeze atât de insistent să ne alăturăm batalionului.
Este chiar mai ușor să intri în batalioanele republicilor nerecunoscute – Sparta sau Piatnașka. Îi iau cu pașapoarte de Ucraina, LDNR și CSI, cu orice probleme cu documentele. E drept, nu există garanții.
Voluntarii trebuie să ajungă singuri în Donețk. Echipamentul este pe cheltuiala lor. „Aprovizionarea, din păcate, nu este uniformă, avem coadă pentru armuri și căști”, se recunoaște direct, în cadrul Cealaltă Rusie a lui Limonov, care adună mercenari în Piatnașka. Unitatea e comandată de Ahra Avidzba, cu indicativul de apel Abhaz.„
„Se face în doar prin DPR. Plățile, în Donețk. Poate că vor începe probleme cu banii și îndeplinirea obligațiilor, nu v-o voi ascunde. Este mai bine să rezolvați singur toate problemele financiare, cât mai mult posibil. Nu există garanții în caz de rănire sau deces”.
Voluntarii sunt pregătiți chiar în Donețk, timp de 10 zile – „ei bine, înțelegeți, e vreme de război”. Pentru serviciu, promit cetățenia RPD și a Federației Ruse. Cu toate acestea, înainte de a obține cetățenia, există un risc mare de a nu supraviețui. Experții spun că forțele prost echipate ale LDNR sunt cele care suportă cele mai mari pierderi.
Târg de locuri de muncă
Primele anunţuri privind căutarea de mercenari au apărut la o săptămână după începerea războiului. Pe 2 martie, o astfel de postare a fost publicată pe VK de PMC Wagner, finanțată de omul de afaceri Evgheni Prigojin. O lună mai târziu, asemenea rclame au apărut și pe Telegram. Pe acest canal de mesagerie instant, la sfârșitul lunii martie, mercenarii și voluntarii au început să fie invitați în Ucraina de către Legiunea Rusă și PMC Wagner. Una dintre cele mai recente reclame, datând din iulie, aparține Redut, pe care interlocutorii noștri îl asociază cu Ministerul Apărării.
Principala activitate de publicitate a PMC-urilor a căzut în sarcina VK – o rețea de socializare controlată de stat. Am numărat cel puțin 568 de anunțuri pentru voluntari publicate de la începutul războiului până pe 14 iulie. În total, au fost vizionate de 13,7 milioane de ori. Dintre acestea, 13,5 milioane de vizualizări sunt înregistrate de PMC Wagner. Asemenea cifre au fost realizate prin publicitate plătită.
Pentru comparație, folosind serviciul TGStat, am găsit aproape 490 de anunțuri la căutarea de mercenari în Telegram. Acoperirea lor totală a fost de 3,8 milioane de vizualizări, adică de trei ori mai puține. La început, aceste anunțuri au fost publicate în numeroase grupuri „Z” și chat-uri ale agenților de securitate, dar din vară, postările au început să apară din ce în ce mai mult în grupurile de anunțuri obișnuite și în chat-urile de căutare de locuri de muncă.
Am decis să contactăm diviziile de recrutare de voluntari de pe rețelele de socializare și să aflăm termenii contractelor. Legenda de bază este următoarea: tânăr de 27 de ani, trăgător cu specialitate recunoscută militar, doi ani de experiență în serviciul contractual. Uneori, spuneam că avema un dosar penal serios pentru a vedea dacă poate fi șters dacă activezi ca mercenar în Ucraina.
De regulă, astfel de informații de bază sunt suficiente pentru a pune întrebări și a primi o invitație la punctul de întâlnire. Aceste puncte pot fi într-un hotel, un teren de pregătire, primărie sau chiar într-o casă privată, precum la batalionul de veterani. Încă de la sosire, potențialii mercenari sunt verificați conform Ministerului Afacerilor Interne, avertizează din timp recrutorii.
Cu toate acestea, unii recrutori au propus mai întâi completarea unui chestionar. De exemplu, așa arată profilul Legiunii Ruse. Este pur și simplu încărcat pe Yandex.Forms. Candidatul trebuie să-și indice numele complet, contactele, experiența și specialitatea militară. Și la acest link poți vedea cum arată chestionarul PMC „Yastreb”.
Aici, abordarea este aceeași ca în unele corporații internaționale: trebuie să indici toate locurile de muncă din ultimii 10 ani, venitul mediu și să răspunzi la întrebarea: „Ce anume util și necesar ați putea oferi companiei?”
Cerințele pentru candidații din diferite unități variază: vârstă, cetățenie, experiență militară și antecedente penale. În același timp, head-hunter-ii concurează adesea pentru aceiași mercenari și îi iau unul de la altul.
Adesea, recrutorii menționează că mercenarii au contracte pe termen scurt cu Ministerul Apărării. Dacă, în practică, acest lucru este adevărat sau nu, noi nu am putut stabili. În plus, nu toată lumea anunță că există astfel de contracte.
„Îi trebuie doar carne”
„Dacă ați participat la astfel de conflicte, atunci poate aveți ceva: un rucsac, acolo, de asalt, o uniformă care vă place. În principiu, noi vă îmbrăcăm, încălțăm, echipăm”, spune la telefon recrutorul PMC Redut, Timofei Bormin, cu indicativul Keșa.
Redut este una dintre cele mai mari formațiuni neoficiale participante la acest război. Numeroasele detașamente Redut au fost primele dintre toate PMC-urile care s-au aflat în prima linie chiar de la începutul războiului și au invadat Ucraina pe 24 februarie atât din LDNR, cât și din Belarus, după cum a scris Meduza.
Keșa mă invită să vin la Tambov. Redut antrenează recruți la poligonul Trigulai, din apropierea orașului, la baza brigăzii 16 de gardă separată a forțelor speciale GRU. Această brigadă a luat deja parte la războiul din Ucraina în 2015. De fapt, comandourile armatei antrenează mercenari. Ei se pregătesc „bine, cel puțin două săptămâni, merg la terenul de antrenament de 2-3 ori”, spune recrutorul.
După ce mercenarii sunt antrenați, aceștia sunt trimiși la Valuiki, în regiunea Belgorod, un orășel aflat la doar 20 km de Ucraina.
PMC Redut este susținut direct de generali de rang înalt din Ministerul Apărării. Despre asta, au scris anterior Novaia Gazeta (la acea vreme, acest PMC se numea Scut), Meduza și Ura.ru. „Contractul este încheiat cu PMC-ul. Dar lucrăm în subordinea Ministerului Apărării”, a explicat recrutorul.
Pentru stat, este foarte profitabil să recruteze astfel de mercenari. Nu sunt incluși în statisticile oficiale privind pierderile (care oricum nu au fost anunțate de la sfârșitul lunii martie), mulți dintre ei nu primesc nici „sicriul” de la stat, nici beneficii gratuite de reabilitare, locuințe și militare.
Cât câștigă mercenarii și voluntarii
Salariul redutoviților se plătește o dată pe lună – în numerar, în dolari. Dacă este necesar, poate fi schimbat sau transferat imediat pe card. „Se acordă compensații. Pentru vătămare sunt de la 5 mii la 20 de mii de dolari (aproximativ de la 300 de mii la 1,1 milioane de ruble). Pentru „Cargo 200” (deces), d60 de mii de dolari (3,3 milioane de ruble)”, spune Keșa.
Pentru comparație, plățile oficiale pentru rănire și plățile pentru „sicriu” sunt de câteva ori mai mari. Militarii din armată și Garda Națională primesc până la 6 milioane de ruble pentru răni, iar în caz că sunt uciși rudele lor primesc 12,5 milioane de ruble pentru morți.
Redut oferă o parte din uniformă (îmbrăcăminte, sac de dormit, rucsac, veselă). Dar orice altceva se descarcă de la cei recrutați: „Mercenarii își plătesc singuri. De regulă, îi costă aproximativ 700 de dolari (aproximativ 40 de mii de ruble)”.
„Din punctul de vedere al statului, unui mercenar i se poate da o mitralieră și o mașină blindată veche. S-a dus și a ars undeva – asta e”, explică expertul militar, Pavel Luzin. „Pe când în armată, conform tabelului, pe lângă aceeași masă de puști motorizate, ai nevoie de un batalion de tancuri care să le susțină sau de o companie de tancuri, o divizie de artilerie, o companie de comunicații, o companie de logistică, ai nevoie și de o companie de tancuri, suport aerian, ai nevoie de un sediu, de un serviciu medical. Trebuie să îmbraci, să încalți și să hrănești acești soldați, să le oferi posturi de radio și drone. Ai o masă de trupe, o masă de veterani. În schimb, ai recrutat o mie de mercenari și i-ai abandonat. Au murit, bine”.
Acum, Redut recrutează cel puțin cinci unități. Una dintre ele este „detașamentul de recunoaștere și sabotaj”, „Tigrii”, sub comanda unui anume Biker, continuă Keșa. „[Biker] este foarte cunoscut în GRU – un ofițer de carieră, un locotenent colonel”, spune el, dar evită să dea un răspuns precis.
Poate fi vorba de colonelul Vadim Baikulov. Până în 2010, a servit în aceeași brigadă a 16-a separată de gardă a forțelor speciale GRU, iar în 2015-2016 a participat la războiul din Siria ca parte a centrului de forțe speciale, Senej.
În plus, Redut recrutează pentru detașamentele Lupii și Nord, precum și pentru brigada Veteranii și brigada de cazaci, Don.
„Ne adresăm dumneavoastră pentru a vă invita să vă alăturați ca voluntari echipei noastre. Conform contractului, lucrăm cu Ministerul Apărării”, se agită într-un video cazacul Alexandr, cu indicativul Palîci.
Palîci își plasează campania în principal pe Odnoklassniki. Are peste 50 de ani – a servit în Uniunea Sovietică, în Țările Baltice. Cu toate acestea, în ciuda vârstei sale, profilul său este plin de fotografii cu femei goale și mașini „tunate”. Există și o svastică stilizată, care amintește de semnul „Unității Naționale Ruse” și simbolul „Piața Svarog”. Judecând după profil, Palîci este în favoarea revenirii Volgograd la numele dat în onoarea lui Stalin. El spune despre sine că se angajează în „vindecare, analiză și management anticriză”.
Prietenii lui Palîci este cazacul Vasili Grehișkin, cu indicativul Aian. El a luptat deja cu „naziștii” din Ucraina, ca parte a detașamentelor „Piatnașka” și „Don”. A fost rănit și a primit o medalie de „Participant la ostilități și conflicte locale” (pe „Avito”, așa ceva costă o mie de ruble).
Detașamentul de asalt cazac „Don” se află în țara vecină de la sfârșitul lunii aprilie, sub comanda unui anume Morpeh. A luptat în Izium, regiunea Harkov, ca parte a celei de-a 60-a brigăzi separate de pușcă motorizată. După cum ne-a spus unul dintre recrutori, detașamentul a suferit pierderi semnificative, iar acum Morpeh formează un nou detașament „Veterani”, dar de data asta nu de cazaci. În același timp, adjunctul șefului trupelor de Veterani, Alexandr Chișineț, lucrează simultan și la sediul lui Zahar Prilepin din Izium. Unul dintre recrutorii veterani este un anume Maior. În aplicația GetContact, numărul său a fost înregistrat ca „FSB Moscova”.
„Acum [Morpeh] adună un detașament în Valuiki. Și interceptează oamenii – pe cei care merg la noi (la Biker), la Lupii și la Nord. Și chiar în Valuiki, el îi interceptează brusc pe băieții care merg la recomandare și îi încarcă. Vrea doar carne”, se plânge la telefon recrutorul Kesha.
În paralel, la mijlocul lunii iunie, Uniunea Războinicilor Cazaci din Rusia și din străinătate (SKVRiZ) a început să formeze o brigadă de cazaci consolidată, „Don”. Batalionul „Terek” a fost deja recrutat, alte două sunt la rând – „Kuban” și „Enisei”.
În brigadă sunt luați numai cazacii căsătoriți, cu copii. „Ca să existe o continuare a familiei, în caz că tatăl nu se mai întoarce din operațiunea specială”, a explicat Nikolai Diakonov, atamanul suprem al SKVRiZ.
Cu toate acestea, non-cazacii nu par să fie supuși cerințelor de „procreare”. „Doar să ai pașaportul la tine – nu e nevoie de nimic altceva”, spune, la telefon, Alexandr, cel cu indicativul de apel Palîci. El promite că va oferi uniforme gratuite. Indemnizație bănească – „la locul de dislocare, 1.800 de dolari [pe lună] plus indemnizații sunt transmise de către comandantul batalionului. La panglică, adică în față – aproximativ 4 mii de dolari”, a declarat Palîci.
Banii pentru luptători vin de la bugetul de stat, prin Ministerul Apărării, dar și mai precis, prin Redut. Adică detașamentele de cazaci luptă independent de Redut, dar prin Redut se face recrutarea voluntarilor și plata către ei. Redut este o instituție financiară prin care se fac toate plățile”, spune Palîci.
„Rusicii” și unde trăiesc ei
În mod paradoxal, este chiar posibil să ajungi pe front pentru a lupta cu „naziștii” ca parte a unităților de ultra-dreapta. Pentru a participa la război, voluntarii sunt recrutați de Legiunea Imperială Rusă și detașamentul Rusici. Ambele unități de voluntari (așa cum ele însele se intitulează) au luat parte activ la ciocnirile armate din Donbas, în 2014-2015. „Legiunea Imperială Rusă” a participat la luptele din zonele Slaviansk, Donețk, Debalțevo, Mius și satul Nikișino. Rusici a devenit cunoscut după lupta cu batalionul ucrainean „Aidar”, de lângă satul Țvetnîe peski, regiunea Lugansk, în 2014.
„Sunt nazist. Poți să ridici mâna”, a spus Alexei Milceakov, într-un interviu acordat naționalistului Egor Prosvirnin.
Milceakov, comandantul grupării Rusici, a devenit celebru în 2011, când a postat un videoclip pe pagina sa de Vkontakte în care lovește cu brutalitate un cățeluș și apoi îl mănâncă. În general, nu și-a ascuns niciodată părerile.
„Când ucizi o persoană, simți: a) entuziasmul vânătorii (cine nu a vânat – să încerce) și b) simți că o problemă este mai mică”, se etalează Milceakov în același interviu.
În Rusici, adjunctul lui Milceakov este un neo-nazist și neo-păgân, Ian Petrovski, cu indicativul Slavian. Unitatea a fost pe front din prima zi a războiului – din 24 februarie.
„Legiunea Imperială” este condusă de fapt de Denis Gariev. Motto-ul mișcării este „Dumnezeu. Ţar. Naţiune”.
„Suntem sceptici cu privire la declarațiile despre denazificarea și demilitarizarea Ucrainei. Pentru noi, acesta este un război religios. Dacă pierdem acest război, de fapt Biserica Ortodoxă Rusă din Mica Rusie va fi distrusă. Acest lucru se întâmplă deja. Bisericile sunt deja date uniaților. S-a afirmat deja că dacă Ucraina va câștiga, Biserica Ortodoxă Rusă va fi eliminată”, explică Denis Gariev, într-un videoclip care mobilizează susținătorii. Când le-am adresat recrutorilor Legiunii o întrebare legată de plată, ni s-a spus că la ei „nu e deloc despre bani” și după aceea au încetat să mai răspundă.
În 2020, Departamentul de Stat al SUA a adăugat Mișcarea Imperială Rusă pe lista organizațiilor teroriste internaționale. Rusici este pe lista de sancțiuni a Canadei.
Atât Legiunea Imperială, cât și Rusici au luat parte la războiul din Donbas încă de la început, în 2014. Și ambele s-au întors în Ucraina de la începutul actualei invazii ruse. În ambele unități există o filtrare după naționalitate – sunt recrutați doar ruși. În „Legiune”, ortodocșii și veteranii de război sunt și ei o prioritate.
Potrivit lui Gariev, acum, spre deosebire de 2014, unitatea sa luptă „oficial” în Ucraina și aparține BARS, aflată în subordinea Ministerului rus al Apărării. „De fapt, nu există voluntari în sensul anterior al cuvântului, fiecare lucrează într-o structură, peste tot oamenii semnează un contract, peste tot sunt aceleași garanții și beneficii sociale, deși nu peste tot egale, depinde de structura specifică. Există structuri care sunt subordonate Ministerului Apărării, dar nu fac parte din acesta”, spune Gariev.
Ambele detașamente au sediul în Sankt Petersburg și funcționează ca organizații juridice – ramurile principale ale DOSAAF. Acolo sunt recrutați și instruiți voluntari înainte de a fi trimiși în Ucraina. Cartierul general cu facilități de antrenament pentru Legiunea Imperială Rusă este situat lângă stația de metrou Udelnaia, la subsolul unei clădiri rezidențiale cu cinci etaje, și funcționează în calitate de centru de antrenament tactic și pregătire pentru incendiu, Partizan. Sediul aparține unei cunoștințe a lui Denis Gariev, cei doi conducând la un moment dat o firmă. Există și un magazin de echipamente militare.
Partizan desfășoară, contra-cost, cursuri de antrenament cu arme de foc, luptă urbană, medicină, recunoaștere artilerie, controlul dronelor și multe altele. Potrivit Der Spiegel, care face trimitere la serviciile de informații germane, Gariev a primit comenzi guvernamentale mari de la agențiile ruse de aplicare a legii. Firma Evrika, în care a fost co-fondator, a lucrat într-adevăr pe bază de contracte cu FSB, FSO, Ministerul Afacerilor Interne și procuratura, dar le-a furnizat acestor instituții și mape de carton pentru munca de birou și ținte de hârtie pentru trageri.
După informațiile Novaia Gazeta.Europa, în teren antrenamentele Legiunii au loc în cartierul Primorski, din Sankt Petersburg, pe teritoriul unei unități militare abandonate, nu departe de Centrala Termoelectrică de Nord-Vest. Acest teritoriu a aparținut până în 2014 Fondului Federal de Asistență pentru Locuințe, apoi omului de afaceri Mohamed Elhadi. Ultimul proprietar al poligonului este un antreprenor din Ciuvahia, Vladimir Andreev, care a fost recent declarat în faliment.
Antrenamentul detașamentului neo-nazist Rusici are loc în vecinătatea Sankt-Petersburgului și, în special, pe teritoriul poligonului de tragere din districtul Kolpinski. Ei organizează cursuri de pregătire balistică cu arme militare. Pe lângă luptătorii lor, instructori de la Rusici și organizația Svorog, specializată în medicină tactică, antrenează oameni recrutați pentru a participa la ostilități de către Uniunea Voluntarilor Donbas.
„DSHRG“ Rusici mi-e cunoscut de mulă vreme. Pot spune că îi apreciez foarte mult pe băieți, sunt adevărați patrioți ruși”, a declarat Alexander Borodai, președintele Uniunii Voluntarilor Donbas, la una dintre sesiunile de pregătire comune.
Mai mult, pe unul dintre videoclipurile sindicatului se indică faptul că Ian Petrovski luptă ca parte a unității de centru a SDD. Slavian este prezentat ca șef al filialei din Sankt Petersburg a Uniunii Voluntarilor Donbas.
În fine și Alexander Barkașov, fostul lider al organizației radicale de dreapta, Unitatea Națională Rusă, recrutează voluntari pentru războiul din Ucraina. Această organizație a luat parte și la luptele din sud-estul Ucrainei, în 2014.
Pe rețelele de socializare, Barkașov recrutează personal, pentru un anumit PMC, care oferă un contract de 250 de mii de ruble pe lună, bonusuri și compensații pentru rude în caz de deces, în valoare de 8 milioane de ruble. Înainte de a trimite un voluntar în decurs de o lună, acesta trebuie să se supună antrenamentului și coordonării luptei la unul dintre poligoanele de antrenament din Rusia, unde trebuie să se deplaseze pe cheltuiala sa.
Patria te va abandona, fiule
Judecând după condițiile de recrutare a voluntarilor, războiul actual nu pare un conflict pentru care forțele armate se pregăteau într-adevăr de mulți ani. Situațiile în care un recrut ar putea ajunge pe front fără nicio pregătire sau abia dacă a învățat să țină o mitralieră au fost tipice pentru Marele Război Patriotic, defensiv, și pentru Primul Război Cecen, declanșat în haosul anilor 1990. Totodată, deja în cel de-al Doilea Război Cecen, din cauza sentimentelor anti-război, era interzis trimiterea recruților la război fără șase luni (!) de pregătire.
De multe ori, voluntarii trebuie să cumpere uniforme pe cheltuiala lor. Nu întotdeauna li se plătesc despăgubiri pentru rănire și „sicriul” adus familiei.
Da, voluntarii ajung în spitale militare. Li se acordă ajutor urgent. Dar nu au dreptul la nicio proteză de înaltă calitate, reabilitare de la stat.
„Vladimir Putin a semnat o lege prin care statutul de veteran de război va fi atribuit tuturor participanților la operațiunea specială: miliție, unii mobilizați din RPD, LPR și așa mai departe”, spune Pavel Luzin. „Dar ce este statutul de veteran de război?” Oferă o reducere la facturile de utilități, transportul public și taxe (precum și plăți lunare de 3.500 de ruble, dreptul la o subvenție pentru achiziționarea de locuințe și tratament gratuit într-un sanatoriu – Ed.).
Acestea sunt fleacuri în comparație cu beneficiile sociale prevăzute pentru armata regulată. Ei trebuie să fie instruiți pentru o lungă perioadă de timp, dotați cu uniforme și echipament militar. Se pensionează mai devreme. Dacă mor, familiei i se plătește o pensie de urmaș. Și copiii au dreptul să intre în universități fără concurs.
„Acesta este un sistem foarte cinic și inuman. Mercenarilor nu li se garantează astfel de beneficii sociale. Li s-a dat un lansator de grenade sau o mitralieră în mână. Ei bine, continuă, mori, niciun regret”, conchide Luzin. >>
