Scandalul „Experimentul Pitești”: Doi membri ai IICCMER se disociază de poziția oficială a Institutului. Ce acuzații aduc aceștia

Dinu Zamfirescu. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Conflictul iscat de istoricul Mihai Demetriade, cercetător din cadrul CNSAS, continuă. Dinu Zamfirescu, președintele Consiliului Științific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), și vicepreședintele instituției, Adrian Niculescu, se disociază de comunicatul transmis de IICCMER, în care Demetriade și un alt cercetător al CNSAS, Mădălin Hodor, sunt acuzați de „vandalism intelectual”.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a anunţat zilele trecute că a luat act „cu uimire şi indignare” de declaraţiile celor doi, apreciind că este „un act de vandalism intelectual să califici terifiantul experiment derulat la închisoarea din Piteşti drept o simplă răfuială între grupări adverse, fie ele şi legionare”.

„Exonerarea autorităţilor comuniste de vina de a fi încurajat şi patronat un asemenea episod de degradare a fiinţei umane reprezintă o lovitură pe obrazul celor care, proveniţi din mai tot spectrul politic şi ideologic al epocii, au fost supuşi unui regim de tortură la care, după cum spunea şi Alexandr Soljeniţîn, nici măcar artizanii GULAG-ului nu s-au gândit. La trei decenii de la căderea simbolică a comunismului, este trist şi revoltător să constaţi că oameni care au cercetat arhivele dictaturii proletariatului nu au înţeles nimic din drama consumată în universul concentraţionar, utilizând etichetări abuzive şi trăgând concluzii imunde”, se menţionează într-un comunicat al IICCMER.

Într-o opinie separată de comunicatul oficial, Radu Preda, președintele executiv al IICCMER, susține că afirmațiile celor doi cercetători sunt un exemplu clar de „insecuritate memorială”. „La trei decenii de la căderea simbolică a comunismului, justiția achită pe securiști, iar cercetătorii unor instituții de stat neagă crimele dictaturii proletariatului. Halal!”, a reacționat pe Radu Preda pe Facebook.

Acum, Dinu Zamfirescu și Adrian Niculescu au semnat o „precizare” în care menționează următoarele:

„Subsemnații Dinu ZAMFIRESCU, președinte al Consiliului Științific al IICCMER, și Adrian Niculescu, vice-președinte IICCMER, referitor la Comunicatul IICCMER din data de 30.X.2019, se văd nevoiți să declare că în emiterea și redactarea acestuia, nu am fost consulați în nici un fel.

Pe cale de consecință, subsemnații se disociază de acest text care, în formularea sa, angaja întregul Institut”.

Și la CNSAS aceeași „ciocnire” între șefi

O situație similară a apărut, pe marginea aceluiași subiect, și la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), unde pare a se fi declanșat un conflict intern.

CNSAS s-a delimitat de afirmațiile celor doi istorici, Mihai Demetriade și Mădălin Hodor, precizând că aceștia au acționat în nume personal şi nu au cerut acordul instituţiei pentru o poziţie oficială, instituţională, pe această temă, deşi sunt funcţionari publici.

Conducerea Consiliului consideră că declaraţiile celor doi sunt „o ofensă adusă celor care au suferit în regimul de detenţie comunist”, iar prin asocierea cu numele CNSAS ei aduc prejudicii majore instituţiei.

„Negarea crimelor comunismului în România constitue o crimă morală care demonstrează că nu s-a înţeles dimensiunea suferinţei din închisorile sistemului concentraţionar comunist, istorie de tristă amintire pentru mii de familii de compatrioţi”, a declarat preşedintele Colegiului CNSAS, Constantin Buchet, potrivit comunicatului de presă.

Ulterior, trei membri din conducerea CNSAS – Adrian Cioflâncă, Alexandra Toader și Germina Nagâț – au ieșit public cu declarații, acuzându-l pe Constantin Buchet că și-a încălcat atribuțiile în momentul în care a emis comunicatul de presă fără a-i consulta în prealabil și fără ca textul să fie aprobat de Colegiu, așa cum prevede legea.

Comunicatul celor trei membri CNSAS:

„În urma apariției pe site-ul oficial al instituției, la data de 31.10.2019, a unui comunicat semnat de Președintele CNSAS, domnul Constantin Buchet, considerăm că se impun următoarele precizări, pentru informarea corectă a opiniei publice:

Deși în comunicat se afirmă că reprezintă poziția «conducerii» instituției, textul nu a fost discutat și nu a fost aprobat de Colegiu, așa cum prevede legea: CNSAS este condus, prin vot majoritar, de un grup format din 11 membri, învestiți de Parlamentul României cu drepturi egale. Este cât se poate de regretabil faptul că Președintele instituției, ales în această funcție chiar de colegii săi, își arogă din nou dreptul de a se substitui Colegiului și de a comunica oficial opinii și puncte de vedere strict personale, care nu au fost discutate în prealabil și nu au fost asumate prin vot.

Totodată, dezavuăm în mod ferm orice tentativă de cenzurare a informațiilor aflate în arhiva CNSAS, de discreditare sau de intimidare a angajaților noștri, care prin activitatea de cercetare istorică le valorifică punându-le, în mod legal și legitim, în circuitul public. Documentele din arhiva Consiliului trebuie să sprijine dezbaterea științifică autentică, și nu hagiografiile sau mitologiile propagandistice. Ascunderea, cenzurarea sau manipularea informațiilor din dosarele fostei Securități reprezintă o denaturare gravă a misiunii instituției și o maculare a memoriei victimelor, față de care respectul nu poate exista în absența adevărului.”

„Căcați cu ochi”

Experimentul Pitești, înspăimântătorul program de genetică penitenciară derulat de autoritățile comuniste, considerat de marele disident rus Alexandr Soljenițîn drept „cea mai teribilă barbarie a lumii moderne”, se află în aceste zile în centrul unui conflict public.

Totul a pornit de la un interviu oferit RFI de Mihai Demetriade, cercetător din cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), care a studiat dosarele legate de închisoarea de la Pitești.

Câteva afirmații din interviu au inflamat opinia publică, fiind interpretate drept o falsificare a adevărului istoric.

În interviu, referindu-se la deținuții care făcuseră parte din Mișcarea Legionară, Mihai Demetriade afirmă că tortura „nu este o excepţie venită sau impusă de un terţ represor”„Ea face parte din anatomia legionară. Administraţia penitenciarului a creat contextul favorabil ca acest episod violent să se dezvolte. Asta developează Piteştiul cumva, şi Suceava, într-o altă lumină. Îţi dai seama că victimele nu sunt chiar victime”.

Între timp, Mădălin Hodor, cercetător al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), a revenit pe Facebook cu un mesaj nuanțat, după ce a provocat vâlvă în mediul online cu o serie de afirmații formulate într-un limbaj agresiv în privința deținuților legionari, pe care i-a numit „căcați cu ochi”. EXPLICAȚIILE sale – AICI.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here