Ungaria speră să atingă în 2023 ţinta de cheltuieli pentru apărare cerută de NATO, cu un an înainte de termenul limită stabilit de aliaţi, care se confruntă cu o presiune puternică din partea preşedintelui american Donald Trump de a investi mai mult în securitatea europeană.
Într-un interviu pentru Reuters, citat de Agerpres, ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a spus că Budapesta va cheltui 2% din Produsul Intern Brut pentru armată înainte de data ţintă stabilită de NATO în 2024, de la 1% cât a avut în urmă cu doar câţiva ani, cumpărând armamente şi echipamente de la Turcia, Franţa, Germania şi Cehia.
„Chiar am înţeles poziţia preşedintelui Trump, care vrea ca europenii să cheltuiască mai mult (pe apărare – n.r.), să pună un accent mai mare pe securitatea lor”, a declarat Szijjarto în contextul unei reuniuni la Bruxelles a miniştrilor de externe ai statelor membre ale NATO.
„Am implementat o strategie de modernizare semnificativă şi robustă a forţelor noastre armate, care se va întinde până în 2026. Vom atinge (nivelul) de 2% în 2023”, a afirmat el.
Ungaria, care a aderat la NATO în 1998, a cheltuit în mod tradiţional pentru apărare mai puţin decât alte state membre este-europene, cum ar fi Polonia, dar Szijjarto a subliniat că Ungaria este „foarte hotărâtă să îşi modernizeze armata”.
În acelaşi timp, la o întâlnire cu jurnaliştii ungari, Szijjarto a mai declarat că Budapesta îşi va majora cu o treime numărul de militari care servesc în misiuni ale NATO, cum sunt cele din Afganistan şi Kosovo, de la 499 la 669.
Prin comparație, România alocă 2% din PIB pentru Apărare încă din 2017, fiind una dintre puținele țări aliate care au trecut de acest prag. Datorită acestui fapt, România a fost lăudată de mai multe ori de către Donald Trump
