Numărul mic de infecții gripale întegistrat anul trecut înseamnă că imunitatea este scăzută, iar producerea unui vaccin devine dificilă, notează The Economist.
<< Acum un an, emisfera nordică intra în prima sa iarnă în umbra pandemiei de Covid-19. Responsabilii din domeniul sănătății le-au cerut oamenilor să poarte măști de protecție, să respecte distanțarea socială, să se spele pe mâini în mod regulat, să rămână acasă, să țină copiii departe de școală și să-și reducă folosirea transportului public. Aceste demersuri menite să încetinească răspândirea Covid-19 au avut un efect colateral, reducând răspândirea altor virusuri respiratorii, precum cel gripal. Organizația Mondială a Sănătății a raportat că mai puțin de 0,2% din probele recoltate de la oameni din întreaga lume, între septembrie 2020 și ianuarie 2021, au fost pozitive la virusuri gripale. În schimb, media, pentru aceeași perioadă de raportare, a celor trei sezoane precedente (2017-2020) a fost de 17%.
Departe de a fi benefică, însă, absența unui sezon de gripă în 2020-2021 se poate să fi pregătit o problemă și mai mare pentru 2021-2022: gripa ar putea ataca în lunile următoare în semn de răzbunare. Focarele ar putea să apară mai devreme, să dureze mai mult și să afecteze mult mai mulți oameni decât de obicei. Cât de probabil este acest lucru și cum ar putea fi evitat?
Gripa sezonieră anuală este cauzată de un grup de virusuri care circulă în întreaga lume la păsări, oameni și alte mamifere. În emisfera nordică, sezonul începe de obicei în jurul lunii octombrie și atinge vârful în ianuarie sau februarie. Există două tipuri de virus pe care experții în sănătate le urmăresc. Virusurile gripale A provin de la păsări și porci, iar subtipurile lor, H1N1 și H3N2 (numite în funcție de structurile specifice a două proteine de pe suprafața lor, hemaglutinina și neuraminidaza) pot infecta oamenii. Gripa B este un virus uman. Pe măsură ce suferă mutații, acestea sunt extraordinar de bune la reconfigurarea proteinelor care stau pe suprafața lor, făcându-le mai capabile să treacă de apărarea imunitară a unei persoane, chiar dacă aceasta mai avusese gripă. Ceea ce înseamnă că vaccinurile împotriva gripei trebuie să fie modificate și readministrate în fiecare an.
Companiile de medicamente au nevoie de cel puțin șase luni pentru a crea, testa și produce cantități mari de vaccinuri împotriva gripei, așa că trebuie să decidă cu mult înainte de sezonul gripal care versiuni ale virusurilor trebuie incluse în vaccinuri, pentru iarna viitoare. Ei fac acest lucru folosind date de la Sistemul Global de Supraveghere și Răspuns la Gripă, o rețea de laboratoare și instituții de sănătate publică din 123 de țări, care colectează probe respiratorii pe tot parcursul anului.
Există două motive pentru care sezonul gripal care urmează ar putea fi mai rău decât în mod normal. În primul rând, pentru că au fost atât de puține mostre de virus gripal colectate în ultimul an, este posibil ca unele tipuri amenințătoare să fi rămas nedetectate. Potrivit Academiei de Științe Medicale din Marea Britanie, atunci când se întâmplă acest lucru, „eficacitatea [vaccinului] atât împotriva infecțiilor, cât și împotriva bolilor severe poate fi redusă semnificativ, ceea ce duce la epidemii mai severe”. În al doilea rând, întrucât atât de puțini oameni au fost expuși la virusurile gripale care au circulat în ultimul an, nivelurile imunității naturale ale populațiilor vor fi relativ scăzute.
Cum poate emisfera nordică să evite o „twindemie”, adică o creștere simultană a Covid-19 și a gripei? Un pas important va fi să faci cât mai multe vaccinuri (pentru ambele boli) la cât mai mulți oameni posibil. Deși protecția nu este niciodată totală, vaccinarea face treabă utilă în a reduce numărul de persoane susceptibile la infectare, dintr-o populație. Deoarece imunitatea naturală la gripă în întreaga lume este probabil la cel mai scăzut nivel din ultimii ani, imunitatea prin vaccinuri va trebui să compenseze deficitul. Imunizarea sugarilor și a școlarilor împotriva gripei va fi, de asemenea, importantă, având în vedere rolul pe care aceste grupuri îl joacă în răspândirea virusului la persoanele în vârstă.
De asemenea, ar fi de ajutor dacă medicii ar avea acces de rutină la testele pentru gripă. Identificarea cauzei unei infecții este utilă – utilizarea în timp util a antiviralelor, cum ar fi oseltamivirul, de exemplu, poate reduce numărul de zile în care o persoană este bolnavă de boală și, de asemenea, poate împiedica oamenii să ajungă în spital.
Sarcina finală va reveni publicului. Deși restricțiile guvernamentale pentru reducerea contactelor fizice dintre oameni ar putea să nu mai fie în vigoare în multe părți ale lumii, oamenii pot practica totuși igiena respiratorie purtând măști în medii interioare aglomerate, lucrând de acasă acolo, unde este posibil, și socializând în aer liber. >>
Fost ambasador american la NATO: Toată lumea suferă când America își întoarce spatele
