Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a intervenit, marţi, într-o polemică ce s-a creat la Chişinău şi a spus că „relaţia Republicii Moldova cu România nu poate fi într-un singur sens”, după ce clădirea în care a funcţionat în perioada interbelică fostul Seminar Teologic – şi care în prezent găzduieşte Biblioteca Naţională din Chişinău – urmează să fie dată Mitropoliei Basarabiei, care ţine de Biserica Ortodoxă Română, informează News.ro.
La iniţiativa deputaţilor Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), partidul care se află la guvernare, clădirea fostului Seminar Teologic din Chişinău din perioada interbelică, în care se află actualmente o aripă a Bibliotecii Naţionale din Chişinău, urmează să fie transmisă cu titlu gratuit Mitropoliei Basarabiei, însă ideea a stârnit aprige controverse şi reacţii, inclusiv din partea fostului preşedinte Igor Dodon, scrie NewsMaker.
„Autorii acestui proiect de lege vor organiza consultări publice şi vor da mai multe detalii. Vom vedea care sunt soluţiile pentru îngrijorările care au fost formulate. E devreme să comentez, pot să spun doar câteva lucruri. În primul rând că relaţia Republicii Moldova cu România nu poate fi într-un singur sens”, a declarat, marţi, preşedinta Maia Sandu, citată de NordNews.
„Un alt lucru important pe care trebuie să-l spunem este că puţinele clădiri istorice din Chişinău care au fost reabilitate au fost restaurate cu sprijinul statului român. Asta nu înseamnă că noi nu vrem să reabilităm aceste clădiri istorice, dar suntem într-o realitate economică de care nu putem face abstracţie”, a punctat şefa statului moldovean.
Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova a lansat o petiţie în sprijinul Bibliotecii Naţionale. Bibliotecarii spun că nu sunt de acord cu cedarea sediului Bibliotecii Mitropoliei Basarabiei. Dacă decizia va fi realizată în practică, susţin ei, „se va distruge Biblioteca Naţională a Republicii Moldova”.
Deputatul PAS Virgiuliu Pâslariuc a subliniat că oferirea clădirii către Mitropolia Basarabiei nu reprezintă o retrocedare propriu-zisă, ci „un gest de bunăvoinţă”. Potrivit deputatului, Mitropolia avea nevoie de un spaţiu. Totodată, parlamentarul a spus că partea română a dat asigurări că va investi în păstrarea monumentului istoric, care nu va putea fi înstrăinat. „Nu se pun în discuţie şi alte clădiri”, a precizat Pâslariuc.
Pe de altă parte, Mitropolia Basarabiei a salutat iniţiativa legislativă din Parlamentul Republicii Moldova şi a declarat că în cazul în care i se va oferi clădirea în care funcţionează o aripă a Bibliotecii Naţionale de la Chişinău, instituţia nu intenţionează să-i schimbe destinaţia, ci se angajează să suporte toate costurile pentru restaurarea monumentului istoric. În plus, Mitropolia Basarabiei consideră că este vorba, totuşi, despre o retrocedare. „Mitropolia Basarabiei subliniază că iniţiativa legislativă nr. 57 din 6 martie 2023 nu constituie acordarea cu titlu gratuit a unui bun al statului, ci restituirea unui bun bisericesc către proprietarul său anterior, de dinaintea ocupaţiei sovietice”, a anunţat Mitropolia Basarabiei într-un comunicat citat de NordNews.
