Parlamentul se reunește astăzi pentru a se pronunța asupra învestirii Guvernului Orban 2, un vot programat pentru ora 16.00, care vine într-un moment în care mizele au devenit antagonice pe scena politică.
Pe de o parte, PNL și USR mizează pe întrunirea cvorumului de ședință (233 de aleși prezenți) și respingerea învestirii Cabinetului liberal (cu 233 de voturi trece), pentru a mai face astfel un pas esențial spre declanșarea alegerilor anticipate. Un orizont aflat de altfel și pe agenda Palatului Cotroceni, în condițiile în care președintele Klaus Iohannis a făcut din aniticipatele organizate în luna iunie un obiectiv strategic al debutului celui de-al doilea mandat.
„Decizia noastră este aceea de a contribui la respingerea celor două propuneri de guvern care vor fi formulate”, declara premierul demis, Ludovic Orban, imediat după consultările de la Palatul Cotroceni, organizate pe fondul căderii Cabinetului Orban 1. Iar ceva mai recent, vicepremierul demis, apoi desemnat, Raluca Turcan, semnala caracterul ireversibil al căii pe care au luat-o liberalii arătând că PNL vrea anticipate, restul fiind „chițăieli pe la ușă”.
La celălalt capăt se află social-democrații. PSD face eforturi disperate pentru tergiversarea procedurii și evitarea unor anticipate din care consideră că va fi marele perdant.
Motivul real este însă ținut sub cheie de liderii PSD, fiind în schimb scoase la înaintare pentru justificarea primelor obstacole întinse în calea anticipatelor rațiuni de sorginte mai degrabă electorală sau procedurală. În ultimele zile, social-democrații au invocat inclusiv piedicile constituționale, sens în care au anunțat inițierea unor pași corespunzători.
PNL și USR dețin, împreună, 147 de voturi în cele două camere ale Legislativului.
Decizia din CEx-ul PSD și replica PNL
După ședința Comitetului Executiv Național de săptămâna trecută, președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat strategia la care PSD va recurge în chestiunea anticipatelor.
Ce forme va lua, așadar, boicotul? „Luni vom fi prezenți la grupurile parlamentare și nu vom participa la votul de învestire. Așteptăm răspunsul CCR dacă este constituțional, chiar dacă este demis, același premier demis rămas interimar să fie desemnat din nou”, a explicat liderul social-democrat. În aceeași notă va acționa și ALDE. Duminică, liderul formațiunii, Călin Popescu Tăriceanu, a etichetat întregul demers al liberalilor drept o „păcăleală odioasă”.
„Avem pregătită o soluție pe care o testăm cu mai mulți juriști, constituționaliști pentru a pune rânduială în haosul pe care îl generează PSD în Parlament și în atitudinea penibilă de boicot față de procedurile constituționale fundamentale”, a fost replica, la cald, a premierului Ludovic Orban.
Iar miercuri după-amiază după o întâlnire cu șeful statului pe tema anticipatelor, premierul desemnat, Ludovic Orban, a insistat asupra concluziei degajate de discuțiile de la Cotroceni: Vor fi anticipate.
Cum anume? Premieurl nu a detealiat. Vicepremierul Raluca Turcan a arătat, însă, sâmbătă că lucrurile nu vor fi simple, având în vedere intenția PSD de a genera blocaje.
Turcan anticipează chiar că ziua de azi va aduce un asemenea episod: „E foarte posibil ca luni, ca într-un joc politic intern al PSD-ului, să nu se creeze cvorumul pentru a putea respinge în plenul Parlamentului Guvernul Orban și a face primul pas spre alegeri anticipate. Lucrul acesta este generat exclusiv de către calculele politicianiste ale PSD-ului, care dorește să prelungească această stare de nemulțumire a românilor, pentru faptul că la nivel de întreg Parlament nu se poate crea responsabilitatea necesară ajungerii la alegerile anticipate”.
Avocatul Poporului și CCR, speranțele PSD
Partida care se opune din toate puterile organizării de alegeri anticipate pentru Parlament pare dispusă să lupte pe toate fronturile.
Între timp, a fost activat și Avocatul Poporului. Vineri, cu câteva zile înaintea reunirii plenului Parlamentului pentru votul de învestitură a Guvernului Orban 2, instituția condusă de Renate Weber, instalată în funcție de PSD și ALDE, a anunțat sesizarea CCR pe tema Ordonanței de Urgență care reglementează organizarea anticipatelor.
Actul normativ introducea o serie de înlesniri în privința procedurii de declanșare, dar și în chestiunea accesului la procesul electoral pentru românii din afara granițelor.
Principalele prevederi ale OUG:
- Românii vor putea vota la orice secție din țară sau din străinătate la parlamentare
- Numărul senatorilor și deputaților de diaspora se dublează-
- Românii din afara țării vor putea vota trei zile, ca la alegerile prezidențiale.
- A fost redus termenul în care se anunță data alegerilor parlamentare, de la 90 la 50 de zile.
Argumentele lui Iohannis pentru anticipate și semnalul ambasadorului SUA
În prima sa declarație de după căderea Guvernului Orban 1, președintele Klaus Iohannis a subliniat că România trebuie să-și ia ca punct de referință ajungerea la anticipate. Șeful statului a pus, în acest context, accentul pe lipsa de apetit a PSD de a sprijini reforme esențiale pentru România și a făcut trimitere la moștenirea grea lăsată țării de guvernările PSD-ALDE din ultimii trei ani. „Acum, dacă urmărim discursul politic, vedem: Guvernul dorește reforme, Guvernul liberal dorește să schimbe lucrurile în bine, să repare greșelile care s-au făcut în ultimii trei ani. Pe de altă parte, un PSD care se opune acestor reforme. Din cauza acestui PSD, acum, Guvernul nu va mai putea continua reformele începute”, spunea Klaus Iohannis, în ziua adoptării moțiunii de cenzură împotriva Cabinetului condus de Ludovic Orban.
Semnale în aceeași linie vin însă și din afară. De notat, în acest sens, discursul ținut de ambasadorul SUA, Adrian Zuckerman, joi, cu patru zile înainte de votul Parlamentului pe învestirea Guvernului Orban 2:
- „M-am întâlnit cu mulți miniștri ai guvernului. Cu toții au muncit extrem de mult pentru a inversa haosul pe care l-au moștenit în noiembrie 2019. Doar un exemplu, ministrul finanțelor a constatat că guvernul anterior păstra două contabilităţi paralele și nu plătise cele mai multe facturi pentru servicii prestate de aproape un an. Alți miniștri au găsit condiții similare, proiecte nefinalizate și ministerele golite de oamenii cinstiți care lucrează din greu şi care sunt esențiali pentru a conduce guvernul în mod corespunzător. Președintele Iohannis, premierul Orban și miniștrii săi s-au angajat să reconstruiască un bun guvern, să refacă modificările legislative care au slăbit statul de drept, să pună în aplicare o legislație nouă pentru a reduce corupția astfel încât să protejeze toți românii. Poporul român a îndurat destul. Acum este momentul ca toți românii, nu doar elita și cei conectaţi politic, să prospere și să își ridice nivelul de trai”, a declarat, priintre altele, ambasadorul Adrian Zuckerman.
Căderea primului guvern liberal
Marți, ordonanța fusese respinsă în Comisia juridică a Senatului, iar miercuri a avut aceeași soartă când a fost supusă votului în plen din Camera superioară a Parlamentului. În aceste condiții, actul normativ urmează să ajungă la Camera Deputaților, forul decizional.
Primul Guvern condus de Ludovic Orban a fost demis, prin moțiune de cenzură, după trei luni de activitate. Fusese învestit cu o majoritate de 240 de voturi, față de cele 233 necesare, și dărâmat cu 261 de voturi.
