Alegeri prezidențiale 2019. Prezența la vot la toate alegerile prezidențiale din 1990 până azi. Singurul președinte ales într-un singur tur

Alegerile prezidenţiale din 1990 au fost singurele din istoria electorală de după 1989 în urma cărora Preşedintele României a fost ales din primul tur de scrutin. S-au prezentat la urne 86,19% dintre cetăţenii cu drept de vot, procent care nu a putut fi egalat ulterior.

În 1992, la primul tur al alegerilor prezidenţiale au venit să voteze 12.496.430 de cetăţeni cu drept de vot, reprezentând 76,29% din totalul alegătorilor înscrişi pe liste. La al doilea tur, s-au prezentat la urne 12.153.810 de votanţi, adică 73,23% din total, arată site-ul AEP.

La următorul scrutin prezidenţial, din 1996, în primul tur au fost prezenţi la urne 13.088.388 de cetăţeni cu drept de vot, adică 76,01% din totalul alegătorilor înscrişi pe liste. La cel de-al doilea tur, şi-au exprimat opţiunea 13.078.883 de cetăţeni cu drept de vot, reprezentând 75,90% din total.

CITEȘTE ȘI: Alegeri prezidențiale 2019. Actele necesare pentru a putea vota președintele României

În anul 2000, la primul tur de scrutin prezidenţial au votat 11.559.458 de cetăţeni, ceea ce a însemnat o prezenţă de 65,31%. La cel de-al doilea, s-au prezentat la urne 10.184.715 de români, adică 57,50% din totalul alegătorilor.

Următoarele alegeri pentru Preşedintele României au fost programate în 2004. La primul tur, au votat 10.794.653 de cetăţeni români, adică 58,51% din total. La turul al doilea, totalul alegătorilor prezenţi la urne a fost de 10.112.262, ceea ce a însemnat o prezenţă de 55,21%.

La primul tur al prezidenţialelor din 2009, la urne au fost 9.946.748 de cetăţeni, adică 54,37% din total. La cel de-al doilea, au venit să-şi exprime votul 10.620.116 de cetăţeni, reprezentând 58,02% din total.

La ultimele alegeri prezidenţiale, în 2014, la primul tur au fost prezenţi la urne 9.723.232 de cetăţeni cu drept de vot, ceea ce a însemnat o prezenţă de 53,18%. În turul doi, au venit să voteze 11.719.344 de cetăţeni români, adică 64,11% din totalul alegătorilor înscrişi în liste. 

Prezența la vot a românilor din diaspora la alegerile prezidențiale din 1992 până azi

Participarea românilor din străinătate la alegerile prezidenţiale după 1989 arată o prezenţă mai slabă înainte de 2009 şi un trend de creştere începând cu scrutinul din acest an. De asemenea, se observă că în intervalul 1992-2004 nu există diferenţe mari de participare între turul unu şi turul doi. La scrutinurile din 2009 şi 2014 însă prezenţa diasporei la tururile doi s-a dublat faţă de turul întâi.

La alegerile prezidenţiale din 1992, la turul întâi s-au prezentat 43.882 de alegători la circumscripţia electorală nr. 43 din străinătate, în timp ce la turul al doilea participarea a fost de 46.106. S-au organizat 121 de secţii de votare în străinătate. Prezenţa la urne pe ţară a fost de 76.29% (12.496.430 alegători), în primul tur şi de 73.23 % (12.153.810 cetăţeni) în al doilea tur, potrivit site-ului Autorităţii Electorale Permanente (AEP).

Prezenţa la vot a românilor din afara graniţelor a crescut la alegerile prezidenţiale din 1996 în raport cu cele din 1992. Astfel, la primul tur participarea a fost de 72.358, în timp ce la turul doi s-a înregistrat o prezenţă de 84.957, la cele 176 de secţii din diaspora. La nivel naţional, s-au prezentat la urne 76.01% (13.088.388 cetăţeni) la primul tur şi 75.90 % (13.078.883 cetăţeni) la al doilea tur, arată sursa citată.

Cea mai mică prezenţă la urne a cetăţenilor români din diaspora s-a înregistrat la alegerile din 2000, când la primul s-au prezentat 33.169 de alegători, iar la turul al doilea, jumătate din câţi au venit în primul tur: 16.331. Au fost organizate 152 de secţii de vot în afara ţării. Participarea pe ţară a fost de 65.31% (11.559.458 alegători) în turul unu şi 57.50% (10.184.715 alegători) în al doilea tur.

În 2004, prezenţa diasporei la alegerile prezidenţiale a mai crescut uşor faţă de 2000. La secţiile de vot din străinătate (circumscripţia electorală nr. 43), s-au prezentat 40.869 de persoane, iar la al doilea tur 40.149. Au fost organizate 153 de secţii în străinătate. Situaţia voturilor pe ţară a fost de 58.51% (10.794.653) dintre alegătorii înscrişi în listele electorale la turul unu şi 55.21% (10.112.262 alegători) în al doilea tur.

La scrutinul din 2009, primul de după 1989 care a avut loc separat de alegerile parlamentare, voturile alegătorilor români din străinătate s-au reunit în cadrul circumscripţiei nr. 48. Astfel, la primul tur prezenţa a fost de 95.068, în timp ce la turul al doilea au participat 147.754, la cele 294 de secţii din afara ţării. Prezenţa la urne, pe ţară, la primul tur a fost de 54.37 % (9.946.748 cetăţeni) şi de 58.02 % (10.620.116 cetăţeni) la al doilea tur de scrutin, scrie sursa citată.

Cea mai ridicată prezenţă a diasporei la prezidenţiale după 1989 s-a înregistrat la alegerile din 2014, când în primul tur s-au prezentat 161.262 de alegători iar la al doilea tur participarea a fost de 379.116, la cele 294 de secţii de votare. Prezenţa pe ţară a fost de 53.18% (9.723.232 cetăţeni) la primul tur şi de 64.11% (11.719.344 cetăţeni) la turul al doilea.

În ceea ce priveşte numărul de secţii de votare din străinătate la prezidenţiale, evoluţia este următoarea: în 1992 au fost organizate 121 de secţii, în 1996 – 176 de secţii, în 2000 – 152 de secţii, în 2004 – 153 de secţii, în 2009 – 294 de secţii, în 2014 – 294 secţii. În ceea ce priveşte alegerile prezidenţiale din 2019, AEP a aprobat, la 20 octombrie, la propunerea misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare, un total de 835 de secţii de votare în străinătate, potrivit unui comunicat al AEP din aceeaşi zi.

Prezidenţiale 1992: prezenţa în străinătate
Prezenţă primul tur: 43.882
Prezenţă turul al doilea: 46.106
Secţii de vot în străinătate: 121

Prezidenţiale 1996: prezenţa în străinătate
Prezenţă primul tur: 72.358
Prezenţă turul al doilea: 84.957
Secţii de vot în străinătate: 176

Prezidenţiale 2000: prezenţa în străinătate
Prezenţă primul tur: 33.169
Prezenţă turul al doilea: 16.331
Secţii de vot în străinătate: 152

Prezidenţiale 2004: prezenţa în străinătate
Prezenţă primul tur: 40.869
Prezenţă turul al doilea: 40.149
Secţii de vot în străinătate: 153

Prezidenţiale 2009: prezenţa în străinătate
Prezenţă primul tur: 95.068
Prezenţă turul al doilea: 147.754
Secţii de vot în străinătate: 294

Prezidenţiale 2014: prezenţa în străinătate
Prezenţă primul tur: 161.262
Prezenţă turul al doilea: 379.116
Secţii de vot în străinătate: 294

3 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here