Agenția Națională de Integritate (ANI) face verificări privind averea președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Lia Savonea, au declarat surse judiciare pentru mainnews.ro. Acțiunea vine după o sesizare formulată pe numele acesteia. Ulterior, Lia Savonea a transmis Comisiei Juridice a Senatului o propunere de modificare a Legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice și de completare a legii de funcționare a ANI.
Cercetările ANI au fost demarate ca urmare a unei sesizări formulate pe numele președintelui CSM în luna iunie. Ulterior sesizării, pe 4 iulie, Savonea a înaintat Comisiei Juridice a Senatului, condusă la acel moment de Robert Cazanciuc, o propunere de modificare a Legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice și completarea legii de funcționare a ANI.
Potrivit unor surse, ar fi vorba despre propuneri prin care competențele ANI ar fi restrânse. Astfel, se propune limitarea evaluării pe ultimii trei ani anterior sesizării. În prezent, evaluarea poate fi făcută pe parcursul deținerii funcției publice, precum și în decursul a 3 ani după încetarea acesteia.
În condițiile în care o persoana care poate deține o funcție o perioadă mai mare, a limita evaluarea pe ultimii 3 ani de la deschiderea lucrării este echivalent cu a înlătura răspunderea, spun specialiștii consultați de mainnews.ro.
Proiectul prevede ca verificarea să fie realizată în cel mult 45 de zile, cu posibilitate de prelungirea cu alte 45 dacă există motive întemeiate. Termenul este considerat restrictiv de specialiști, având în vedere că în instrumentarea unei lucrări inspectorul de integritate poate solicita documente de la alte instituții, iar acestea au posibilitatea de a răspunde în 30 de zile. Totodată, după primirea documentelor solicitate, inspectorul poate solicita o expertiza extrajudiciară.
O altă modificare se referă la ceea ce înseamnă diferențe semnificative între averea deținută și cea declarată. Propunerea este ca diferența să fie mai mare decât echivalentul a 20 de salarii medii brute pe economie, de la data începerii procedurii de evaluare, între modificările intervenite în avere pe durata exercitării demnităților și funcțiilor publice și veniturile realizate în aceeași perioadă. Legea în vigoare prevede ca diferența semnificativă să fie mai mare de 10.000 euro sau echivalentul în lei.
Totodată, se propune includerea unui articol care să vizeze magistrații. Mai exact, dacă instanța ar constata că un magistrat se află în conflict de interese sau în stare de incompatibilitate, CSM ar urma să discute ce se întâmplă în cazul magistratului respectiv și nu să ia act de decizia instanței și să aplice o sancțiune disciplinară. Astfel, incompatibilitățile magistraților stabilite de instanțe nu ar conduce direct la sancționarea disciplinară cu retrogradarea gradului sau excluderea din magistratură.
Deasemenea, proiectul prevede și eliminarea incompatibilităților pentru judecătorii Curții Constituționale.
Conform informațiilor apărute în spațiul public, Lia Savonea deține împreună cu soțul său două case de locuit, în Chiajna și Alba, două mașini, BMW și Volkswagen, și bijuterii în valoare de 14.000 de euro.
Aceștia mai dețin două terenuri agricole în Alba, dar și patru terenuri intravilane, trei în județul Ilfov și două în Alba.
Veniturile anuale ale soțului Liei Savonea se ridică la 12.000 de lei, ca avocat pentru asistență juridică și reprezentare, dar a vândut în urmă cu un an șapte proprietăți imobiliare pentru care a încasat peste 1,5 milioane de lei și 270.000 de euro. De asemenea, acesta a vândut nu mai puțin de 6 imobile, cu terenuri aferente, și un apartament, totalul obținut din aceste tranzacții fiind de aproximativ 625.000 de euro.
Soții Savonea dețin mai multe conturi în lei, euro și dolari, suma fiind aproximativ 180.000 de euro. Conturile bancare conțin 325.057 de euro, 8.278 de dolari și 89.629 de lei.
Într-un an, Lia Savonea a primit 473.627 de lei de la CSM, iar de la Curtea de Apel București a mai primit 1.541 de lei (diferențe salariale).
În replică la aceste acuzații, Lia Savonea a transmis următorul comunicat: „Președintele Consiliului Superior al Magistraturii reține că în cursul zilei de 1 octombrie 2019 au fost lansate în spațiul public, prin intermediul mass-media, afirmații grave, false și inexacte, privind întocmirea unor propuneri legislative de către președintele CSM de modificare a legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea Agenției Naționale de Integritate, precum și informații din cadrul unei proceduri confidențiale conform dispozițiilor legale în vigoare. În privinţa propunerii de modificare a legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea Agenției Naționale de Integritate, menţionăm faptul că începând cu data de 9 mai 2019, CSM a iniţiat o lucrare având acest obiect, finalizată la data de 03 iulie 2019, în cadrul Comisiei nr.1 – comună “Legislație și cooperare interinstituțională”, după o amplă consultare a tuturor instanţelor şi parchetelor. Prin urmare, afirmaţia din mass-media potrivit căreia propunerile de modificare legislativă au aparţinut preşedintelui CSM şi au urmărit eludarea unei proceduri de evaluare derulată de ANI este complet falsă.”
Foto: Inquam Photos/Octav Ganea
