Banii chinezi nu mai pot salva lumea și în criza Covid. Expert: „Nu cred că există economist în viață care să mai fi văzut vreodată așa ceva”

Sursa: Flickr

Cu investiții masive în întreaga lume, China a ajutat la susținerea economiei globale după criza financiară din 2008. Dar de data aceasta, țara este copleșită de griji pentru ea însăși. O analiză Der Spiegel, pe care o redăm pe larg.

„Vă urăm bine ați venit la bordul primului nostru zbor către China de la începutul crizei coronavirusului”. Vocea căpitanului răsună prin interfon, adresându-se celor aproximativ 180 de pasageri care s-au urcat la bordul avionului Lufthansa de pe aeroportul din Frankfurt. Aceștia sunt în principal tehnicieni și directori angajați la producătorii germani de automobile și utilaje, care sunt trimiși înapoi la fabricile lor chineze. Există, de asemenea, și câteva femei însărcinate, dornice să-și revadă partenerii. Multe au copii în poală. Mai sunt și câțiva diplomați și jurnaliști.

China și-a închis granițele pentru străini la sfârșitul lunii martie, într-o perioadă în care epidemia se stingea acolo, dar luase avans în restul lumii. Aceste granițe s-au redeschis în ultimul weekend al lunii mai pentru un grup de reprezentanți ai industriei germane, Beijingul sperând că străinii vor da economiei Chinei impulsul atât de necesar. Există aproximativ 5.000 de companii germane cu sucursale în China.

În ultimul deceniu, China a reprezentat o treime din creșterea economică din întreaga lume. Se leagă multe speranțe de țara care, în timpul crizei financiare, cu mai bine de un deceniu în urmă, a cheltuit 450 de miliarde de euro (511,2 miliarde de dolari) pentru măsuri de stimulare internă, contribuind astfel decisiv la prevenirea prăbușirii totale a economiei mondiale. Dar va juca China un rol similar și de această dată? Va ieși mai puternică din actuala criză? Sau coronavirusul i-a provocat daune pe termen lung?

O recuperare fragilă

Țara este extrem de atentă, chiar dacă le permite germanilor să se întoarcă treptat și chiar dacă, timp de câteva săptămâni, Germania și China au negociat asupra listelor de pasageri și a reglementărilor privind vizele și carantina.

Înainte de a pleca din Frankfurt, toți pasagerii sunt testați pentru Sars-CoV-2, iar măștile trebuie purtate tot parcursul zborului. Pentru a reduce contactul între însoțitorii de zbor și pasageri, serviciile asigurate pe timpul zborului au fost anulate, fiecare pasager primind o sticlă de 1,5 litri de apă și o cutie mare de gustări. Însoțitorii de zbor le iau pasagerilor temperatura la fiecare patru ore.

La sosirea pe aeroportul din Tianjin, la 130 de kilometri de Beijing, așteaptă sute de cadre medicale. Poartă costume de protecție, măști și mănuși, viziere. Pasagerilor li se ia din nou temperatura, sunt ajutați să își instaleze o aplicație oficială de sănătate și li se recoltează probe de salivă, secreții nazale și sânge. Toată procedura durează mai mult de o oră.

Autobuzele îi duc apoi pe noii sosiți la un hotel desemnat de autorități. Angajați agitați îi însoțesc pe oaspeți prin intrarea din spate, după dezinfectarea bagajelor. Apoi ușile se închid. Nimeni nu are voie să iasă din cameră în timpul carantinei.

O procedură simbolică pentru abordării avută de China în actuala criză. Țara s-a închis și este extrem de precaută. Teama că ar putea pierde progresele făcute cu greu, dar și că pandemia ar putea reveni este răspândită. La fel și teama că țara ar putea aluneca pe panta încetinirii economice globale.

În China, virusul a fost în mare parte pus sub control. Acest fapt, împreună cu măsurile luate pentru a sigila țara de lumea exterioară, au făcut posibilă o ușoară redresare a economiei. Dar este încă prea puțin pentru a ridica economia globală odată cu ea. Progresele realizate sunt fragile.

E vremea pentru o mașină frumoasă

Grupul Festo, cu sediul în orașul german Esslingen, are o fabrică în Jinan, în estul Chinei, iar când DER SPIEGEL a făcut o vizită, la sfârșitul anului 2019, un angajat arăta spre o instalație de producție imaculată. Pe podea nu exista praf, zonele periculoase erau clar marcate și erau indicatoare peste tot despre siguranța la locul de muncă. Din fabrica sa din Jinan, Festo Group furnizează pieței chineze echipamente de control și tehnologie de automatizare. Clienții săi sunt companii din industria biofarmaceutică, auto și alimentară și a ambalajelor.

În aceste zile, producția merge din nou. În ianuarie, Anul Nou Chinezesc și izbucnirea epidemiei au dus la o oprire de două săptămâni la Festo, dar din martie, vânzările au depășit obiectivele bugetare, a arăta Thomas Pehrson, directorul filialei din China a companiei, într-un e-mail, la începutul lui mai. În ciuda tuturor incertitudinilor, se așteaptă ca „tendința de recuperare în toate sectoarele” să continue.

La momentul e-mailului său, Pehrson afirma că nivelurile de producție ale fabricii erau cu 20% mai mari decât în ​​mod normal, adăugând: „Și am prevăzut că aceasta va dura cel puțin în următoarele două trimestre”. Desigur, Festo beneficiază și de o circumstanță specială: Compania este furnizor pentru mai mulți producători de măști respiratorii, producători echipamente de ventilație și companii care lucrează la vaccinuri.

Dar există motive de speranță și în industria auto, care a suferit o cădere catastrofală la începutul anului. În luna mai, vânzările în acest sector au fost cu 12% mai mari decât în ​​aceeași lună a anului trecut. După doi ani de inerție, din aprilie industria chineză a început să recupereze aprilie. „Industria automobilelor duduie. Este cu realmente uimitor”, spune Jörg Wuttke, președintele Camerei de Comerț a UE din China (EUCCC). Din moment ce clienții îndrăznesc să iasă din nou, de exemplu, showroom-ul Porsche din Beijing s-a umplut. „Realitatea este că există o clasă superioară bogată care crede că acum este momentul să-ți iei o mașină cu adevărat drăguță”. Un lucru valabil, spune el, cel puțin pentru sectorul premium.

Chiar și industriile lovite cel mai greu de coronavirus, cum ar fi turismul, se recuperează acum, când autoritățile au relaxat restricțiile de călătorie. În cadrul festivalului Qingming din China, o sărbătoare de trei zile dedicată morților, aproximativ 43 de milioane de chinezi și-au făcut rezervări pentru excursii interne. O lună mai târziu, în timpul vacanței de cinci zile din mai, industria de călătorii din China a înregistrat un număr de 115 milioane de călători. Aceasta este o creștere semnificativă, deși este încă drum lung până la cei 195 de milioane de călători care au călătorit în vacanțele din mai 2019.

Tunelul abia începe

Comerțul cu amănuntul se îndreaptă într-o direcție similară – se ridică vizibil, deși este încă sub nivelul anului trecut.

Potrivit revistei Caixin, indicele PMI (care reflectă sănătatea economică din sectoarele de producție și servicii si totodată încrederea managerilor din departamentele de aprovizionare) a crescut în luna mai la 54,4, față de 47,6, cât fusese în aprilie. O valoare PMI peste 50 indică o expansiune a activității economice, sub 50 o contracție. Indicele compozit încapsulează atât industria producției, cât și sectorul serviciilor. „În urmă cu o lună, recuperarea era încă pe un teren oarecum nisipos, astăzi este puțin mai fermă, dar încă nu concretă”, spune Jens Hildebrandt, șeful Camerei de Comerț Germane de la Beijing.

Între 80 și 90% dintre companii și-au reluat producția la începutul lunii mai, potrivit expertului economic Seung-Youn Oh, de la Colegiul Bryn Mawr, din Pennsylvania. „În comparație cu ianuarie și februarie, când totul a ajuns în impas, ne-am întors la normal”, însă companiile sunt departe de a-și recupera pierderile, spune ea.

Și mulți dintre indicatorii care inițial păreau încurajatori au explicații tulburi. Sigur, producția a crescut, dar acest lucru pare să se fi datorat în principal faptului că firmele și-au refăcut stocurile. În schimb, aportul comenzi din aprilie a scăzut. În același timp, creșterea semnificativă a exporturilor în aprilie s-a datorat probabil și faptului că porturile de containere chineze fuseseră inactive pentru o mare parte din primul trimestru, iar acum se ocupă de restanțe.

„Desigur, toată lumea speră la lumina de la capătul tunelului, însă numai ce am intrat în el”, spune Max Zenglein, economistul șef al Institutului Mercator pentru Studii Chineze (MERICS) din Berlin. Astfel, el avertizează asupra așteptărilor prea mari de la China.

La începutul pandemiei, partea de aprovizionare din China a secat, spune analistul economic Seung-Youn Oh. „Acum cererea scade în lumea dezvoltată”. Companiile și regiunile vor fi totuși afectate de o cerere globală slabă, inclusiv Guangdong cu ai săi 113 milioane de locuitori, care include Delta Râului Perlelor, cartierul general al multora dintre exportatorii țării.

Prosperitate pentru putere

De când China a început să-și publice cifrele trimestriale, în 1992, situația economică nu a fost niciodată atât de gravă ca în prezent. Chiar și la apogeul crizei financiare globale, creșterea în China a scăzut cu doar 2,4 puncte procentuale trimestrial. În primul trimestru al acestui an, aceasta a fost în scădere cu 12,8 puncte procentuale. „Prima dată când m-am uitat la numere… Nu cred că există un economist în viață care să mai fi văzut vreodată așa ceva”, spune ezitant Zenglein. Desigur, o astfel de întrerupere bruscă va avea un impact semnificativ asupra ocupării forței de muncă și, potrivit Biroului Național de Statistică din China, șomajul s-a situat la 6 la sută în aprilie, după 5,9 la sută în martie și 6,2 la sută în februarie. Istoric, rata a crescut în jur de 4%, ceea ce face greu de crezut că noile cifre pictează o imagine realistă.

Nici măcar nu trebuie să dai cu presupusul dacă e vreo manipulare politică pentru a te îndoia de statistici. Este suficient să te uiți la metodologie. Multă vreme, statisticile îi excluseseră pe cei aproape 300 de milioane de lucrători migranți. În 2018, calculul a fost ajustat. Acum se bazează pe sondaje care, deși includ muncitori migranți, ele sunt efectuate doar în orașe. Dar ignoră situația din mediul rural, în care mulți lucrători migranți casnici se întorc la rurale lor atunci când își pierd locul de muncă de la oraș.

La sfârșitul lunii aprilie, analiștii de la Zhongtai Securities au raportat că, potrivit calculelor lor, 70 de milioane de lucrători și-au pierdut locul de muncă în urma crizei coronavirusului. Dacă este corect, aceasta s-ar traduce printr-o rată a șomajului de 20,5%. Compania a retras raportul în aceeași zi, posibil din cauza unei intervenții a autorităților, dar la sfârșitul lunii mai, Gavekal Dragonomics a venit cu propriul raport. Analiștii au estimat numărul șomerilor de la 60 la 100 de milioane.

De asemenea, aceste date coniccid cu altele. Anul acesta, aproximativ 8,5 milioane de studenți vor absolvi universitățile din China. Dacă mulți dintre ei nu sunt capabili să își găsească locuri de muncă sau își vor găsi doar ceva neatractiv, problema va reverbera în clasa de mijloc.

O anecdotă populară susține că președintele american, George W. Bush, l-a întrebat pe omologul său chinez, Hu Jintao, ce îl ținut treaz noaptea. Bush a spus că se teme de un al doilea 11 septembrie. Colegul său chinez a răspuns că ceea ce nu îl lasă să doarmă este ideea că trebuie să creeze zeci de milioane de noi locuri de muncă în fiecare an. Pentru că acesta este temelia contractului social chinez. Partidul comunist asigură muncă, venit și prosperitate cetățenilor săi, în timp ce oamenii acceptă regula autoritară a partidului. Șomajul ridicat ar crea o problemă de legitimitate.

Sprijin pentru IMM-uri

Economistul Zenglein subliniază că, de la sfârșitul anilor ’70, când a intrat pe calea reformelor, China nu a fost nevoită niciodată să se confrunte cu o recesiune. În consecință, țării îi lipsesc mecanismele și experiența pentru a face față unei astfel de situații necunoscute. „Nu aș spune că China a uitat să construiască sisteme de securitate socială, dar le-a neglijat un pic. Când crești cu 10% anual de zeci de ani, astfel de probleme nu sunt o prioritate”.

La recentul Congres Național al Poporului, premierul Li Keqiang a lămurit ceea ce conducerea Chinei consideră a fi principalele sale sarcini de politică economică pentru perioada următoare: „Protecția locurilor de muncă, a mijloacelor de trai și a entităților de pe piață”. Cu alte cuvinte: Nu trebuie să li se permită oamenilor să cadă din nou în sărăcie. Trebuie evitat un val masiv de falimente.

Pentru a preveni acest lucru, Beijingul o rupe chiar și cu dogmele politicii economice. Deficitul bugetar este de așteptat să depășească 3%, considerată mult timp drept cea mai mare rată acceptabilă, și este de așteptat să ajungă la 3,6%. În plus, pentru prima dată după mulți ani, guvernul înaintează o țintă nominală de creștere economică.

Administrațiile locale și companiile au început să emită bonuri și cupoane în valoare de miliarde pentru a stimula consumul, în timp ce reducerea TVA este, de asemenea, o măsură menită să aibă același efect. Guvernul intenționează să extindă indemnizațiile de șomaj. O suspendare temporară a impozitului pe profit, contribuțiile reduse la asigurările sociale și perioadele de credit prelungite sunt concepute ca o formulă de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii. Recent, guvernul a anunțat că crească disponibilul de împrumut cu 50 de miliarde de euro (56,9 miliarde de dolari), prin intermediul băncilor regionale.

Aceste companii reprezintă elemente-cheie în criză. Asigură patru din cinci locuri de muncă în urban, iar 85% dintre aceste companii ar intra în faliment în trei luni fără asistență financiară suplimentară. Aceste date rezultă dintr-un sondaj făcut de Universitatea Beijing și Universitatea Tsinghua, în februarie. Prin urmare, guvernul a instruit marile bănci să crească cu 40% împrumuturile pentru aceste afaceri. Ce de obiceiuri, băncile au preferat să crediteze întreprinderile de stat, deoarece, spre deosebire de întreprinderile private, în realitate cele de stat nu pot da faliment.

Problemele rămân

China dorește să investească din greu, la fel cum a procedat și în timpul crizei financiare globale. Dar, spre deosebire de momentul acela, măsurile „nu sunt orientate către proiecte de infrastructură mari”, spune premierul Li. În locul liniilor feroviare și a aeroporturilor noi, de data aceasta, banii vor fi injectați în principal în infrastructura digitală, precum rețele 5G, centrele de date sau inteligența artificială. Acest lucru ar putea lărgi avantajul de care , parțial, China se bucură în raport cu Vestul în unele dintre aceste sectoare. În acest sens, Beijingul intenționează să emită obligațiuni în valoare de 470 de miliarde de euro în acest an, o creștere de 200 de miliarde de euro față de 2019. Companiile chineze de IT și furnizorii de echipamente de rețea vor fi probabil principalii beneficiari. Restul lumii va trebui să aștepte.

Este puțin probabil ca programul de investiții să contrabalanseze conflictul comercial al Chinei cu Statele Unite, care a devenit și un război tehnologic. Acest lucru este valabil mai ales acum, când antagonismul este mai mult decât unul de suprafață. Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat recent că Hong Kong-ul va fi privat de privilegiile sale comerciale, deoarece orașul nu mai poate fi considerat autonom de China. Se spune că Beijingul a ripostat deja anulând comenzi pentru achiziția de soia și carne de porc din SUA. Cumpărarea de către China a diverse produse agricole din Statele Unite constituie o parte fundamentală a Fazei 1 din acordul comercial încheiat în ianuarie. Cu toate acestea, din achizițiile promise de 36,5 miliarde de dolari, în 2020, chinezii au comandat doar de 3,4 miliarde de dolari în primul trimestru, cel mai scăzut nivel din 2007 încoace.

De data aceasta, China nu va fi un motor al creșterii globale. La urma urmei, teama de uni al doilea val de infecții cu coronavirus persistă.

Unul dintre pasagerii din zborul Lufthansa LH342 către Tianjin, de vinerea trecută, era un inginer în vârstă de 34 de ani. Ca toți colegii săi de călătorie, și el a fost testat pentru SARS-CoV-2, iar rezultatul a fost negativ. Bărbatul din orășelul Blaustein din statul Baden-Württemberg, nu prezenta niciun simptom, iar temperatura corpului său era de 36,3 grade Celsius, după cum a anunțat ulterior Comisia de Sănătate din Tianjin.

La scurt timp după sosire, în jurul orei prânzului, sâmbătă, el a fost separat de ceilalți germani și testat din nou, de data aceasta obținând un rezultat pozitiv. Aparent, bărbatul este un purtător asimptomatic al virusului. Chinezii l-au dus la un spital local, unde l-au pus sub observație medicală.

Unii dintre colegii săi călători sperau să li se permită să părăsească hotelul de carantină după numai 48 de ore, datorită unui aranjament special. Autoritățile au anulat însă această speranță. Toată lumea este acum blocată în camera proprie pentru două săptămâni. Virusul încă nu a fost învins.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here