Cele 5 zile în care China a lăsat coronavirusul să împânzească lumea

În urmă cu un an, guvernul chinez a închis orașul Wuhan, scrie BBC, care notează că, cu câteva săptămâni înainte, oficialii de la Beijing susţineau totuşi că focarul era sub control. În realitate, însă, virusul se răspândise în tot orașul și în jurul Chinei.

<< Până la 30 decembrie, mai multe persoane fuseseră internate în spitale din orașul central Wuhan, după ce se îmbolnăviseră de pneumonie și făcuseră febră mare. Primul caz cunoscut a fost al unui bărbat în vârstă de 70 de ani, care s-a îmbolnăvit pe 1 decembrie. Mulți din primul val aveau legături cu o mare piaţă pentru animale vii, piața de fructe de mare Huanan, iar medicii începuseră să bănuiască că nu este vorba de o pneumonie obișnuită.

Probele din plămânii infectați au fost trimise către companii de secvențiere genetică pentru a identifica cauza bolii, iar rezultatele preliminare au indicat un nou coronavirus, similar cu SARS. Autoritățile locale de sănătate și Centrul pentru Controlul Bolilor din țară (CDC) fuseseră deja sesizate, dar nimic nu fusese spus publicului.

Deși nimeni nu o știa la acea vreme, între 2.300 și 4.000 de persoane erau probabil infectate, conform unei modelări recente, realizate de MOBS Lab, de la Universitatea Northeastern, din Boston. S-a considerat că focarul își dublează dimensiunea la fiecare câteva zile. Epidemiologii spun că în această fază timpurie a unui focar, fiecare zi și chiar fiecare oră este critică.

30 decembrie 2019: alertă de virusuri

Pe 30 decembrie, în jurul orei 16:00, șefului departamentului de urgență al spitalului central Wuhan i s-au înmânat rezultatele unui test efectuat de laboratorul de secvențiere Capital Bio Medicals din Beijing.

Într-un interviu acordat mai târziu presei de stat chineze, a citit raportul.

În partea de sus erau cuvintele alarmante: „SARS CORONAVIRUS”. Le-a încercuit cu roșu aprins și le-a transmis colegilor prin serviciul chinez de mesagerie online WeChat.

Într-o oră și jumătate, imaginea granulată cu cercul său roșu mare a ajuns la un medic din secția de oftalmologie a spitalului, Li Wenliang. El a împărtășit-o grupului său de la universitate, format din sute de oameni, adăugând avertismentul: „Nu difuzați mesajul în afara acestui grup. Puneți familia și pe cei dragi să ia măsuri de precauție”.

Când SARS s-a răspândit prin sudul Chinei, la sfârșitul anului 2002 și în 2003, Beijingul a mușamalizat focarul, insistând că totul era sub control. Acest lucru a permis virusului să se răspândească în întreaga lume. Răspunsul Beijingului a generat critici internaționale și – îngrijorător pentru un regim profund preocupat de stabilitate – furie și proteste în China. Între 2002 și 2004, Sindromul respirator acut sever (SARS) a infectat mai mult de 8.000 de oameni și a ucis aproape 800 în întreaga lume.

În următoarele ore, capturile de ecran ale mesajului lui Li s-au răspândit pe scară largă, online. În toată China, milioane de oameni au început să vorbească, în mediul online, despre SARS.

Se va dovedi ulterior că secvențierile au făcut o greșeală – nu era vorba de SARS, ci un nou coronavirus, foarte asemănător. Dar acesta a fost un moment critic. Știrile despre un posibil focar scăpaseră.

Comisia de sănătate din Wuhan era deja conștientă că se întâmplă ceva în spitalele orașului. În acea zi, au sosit oficiali ai Comisiei Naționale de Sănătate din Beijing, iar probele recoltate din plămâni au fost trimise la cel puțin cinci laboratoare de stat din Wuhan și Beijing pentru a secvența virusul, în paralel.

În acel moment, pe măsură ce mesajele care sugerau posibila întoarcere a SARS au început să zboare pe rețelele sociale chineze, Comisia de sănătate din Wuhan a trimis două directive către spitale: să raporteze toate cazurile direct Comisiei de sănătate și să nu facă nimic public fără autorizație.

În 12 minute, aceste ordine au fost divulgate online.

S-ar putea să mai fi fost nevoie de câteva zile pentru ca discuțiile online să facă saltul de pe rețelele sociale de limbă chineză în lumea largă, dacă nu ar fi fost eforturile veteranului epidemiolog Marjorie Pollack.

Editorul adjunct al ProMed-mail, o organizație care trimite alerte cu privire la focarele de boală, la nivel mondial, a primit un e-mail de la un contact din Taiwan, care o întreba dacă știe ceva despre discuţiile din online.

În februarie 2003, ProMed fusese primul care a dat vestea apariţiei Sars. Acum, Pollack trăia un deja vu. „Reacția mea a fost: „Avem probleme”, a declarat ea pentru BBC.

Trei ore mai târziu, terminase de scris o postare de urgență, solicitând mai multe informații despre noul focar. A fost trimisă celor aproximativ 80.000 de abonați ai ProMed, când mai era un minut până la miezul nopții.

31 decembrie: Oferte de ajutor

Pe măsură ce a început să se răspândească, profesorul George F Gao, directorul general al Centrului de Control al Bolilor din China (CDC), primea oferte de ajutor din partea contactelor din întreaga lume.

China și-a renovat infrastructura de boli infecțioase după Sars – iar în 2019, Gao promisese că vastul sistem de supraveghere online al Chinei va putea preveni un alt focar ca acesta.

Dar doi oameni de știință care l-au contactat pe Gao spun că șeful CDC nu părea alarmat.

„I-am trimis un text foarte lung lui George Gao, oferindu-mă să trimit o echipă și să fac orice pentru a-i sprijini”, a declarat pentru BBC Dr. Peter Daszak, președintele grupului de cercetare a bolilor infecțioase din New York, EcoHealth Alliance. Însă el spune că tot ce a primit ca răspuns a fost un scurt mesaj în care i s-a urat la mulți ani.

Epidemiologul Ian Lipkin de la Universitatea Columbia din New York a încercat, de asemenea, să ajungă la Gao. În timp ce lua cina de Anul Nou, Gao i-a răspuns din nou. Detaliile pe care Lipkin le dezvăluie despre conversația lor oferă noi informații despre ceea ce oficialii de vârf chinezi erau pregătiți să spună în acel moment critic.

„El identificase virusul. Era un nou coronavirus. Și nu era foarte transmisibil. Acest lucru m-a convins cu adevărat pentru că auzisem că mulți, mulți oameni se infectaseră”, a spus Lipkin pentru BBC. „Nu cred că a fost duplicitar, cred pur și simplu a greşit”.

Lipkin consideră că Gao ar fi trebuit să publice secvențele pe care le obținuseră deja.

Gao, care a refuzat solicitările BBC pentru un interviu, a declarat presei de stat că secvențele au fost publicate cât mai curând posibil și că el nu a spus niciodată, în mod public, că nu există nicio transmitere de la om la om.

În acea zi, Comisia de Sănătate din Wuhan a emis un comunicat de presă care preciza că au fost identificate 27 de cazuri de pneumonie virală, dar că nu există dovezi clare ale transmiterii de la om la om.

Au mai trecut 12 zile până când China a împărtășit secvențele genetice comunității internaționale.

Guvernul chinez a refuzat mai multe cereri de interviu din partea BBC. În schimb, ne-a dat declarații detaliate cu privire la răspunsul Chinei, care afirmă că în lupta împotriva Covid-19 China „a acționat întotdeauna cu deschidere, transparență și responsabilitate și … în timp util”.

1 ianuarie 2020: frustrare internațională

Legislația internațională prevede ca noile focare de boli infecțioase de interes global să fie raportate Organizației Mondiale a Sănătății în termen de 24 de ore. Dar, la 1 ianuarie, OMS nu primise încă o notificare oficială privind focarul. În ziua precedentă, oficialii de acolo au văzut postarea și rapoartele ProMed online, așa că au contactat Comisia Națională de Sănătate din China.

„Era raportabil”, spune profesorul Lawrence Gostin, directorul Centrului de colaborare al OMS în domeniul dreptului național și global al sănătății, de la Universitatea Georgetown din Washington DC, și membru al listei de experți a Regulamentelor internaționale privind sănătatea. „Eșecul de a raporta în mod clar a constituit o încălcare a Regulamentelor internaționale de sănătate.”

Dr. Maria Van Kerkhove, un epidemiolog al OMS care va deveni conducătorul tehnic al agenției Covid-19, s-a alăturat primei conferințe de urgență, ţinută la mijlocul nopții, la 1 ianuarie.

„Am presupus inițial că ar putea fi un nou coronavirus. Pentru noi nu era dacă avea loc transmiterea de la om la om, ci care era amploarea acesteia și unde se întâmpa asta”.

Au trecut două zile până când China a răspuns OMS. Dar ceea ce au dezvăluit era vag – că au existat acum 44 de cazuri de pneumonie virală de cauză necunoscută.

China spune că a comunicat în mod regulat și pe deplin cu OMS, începând cu 3 ianuarie. Dar înregistrările întâlnirilor interne ale OMS, obținute de agenția de știri Associated Press (AP), dintre care unele au fost împărtășite cu PBS Frontline și BBC, prezintă o imagine diferită, dezvăluind frustrarea pe care o resimțeau înalții oficiali ai OMS în săptămâna următoare.

„<<Nu au existat dovezi ale transmiterii de la om la om>> – nu era suficient. Trebuia să vedem datele”, a spus Mike Ryan, directorul programului OMS pentru situații de urgență în sănătate.

OMS a fost obligată în mod legal să declare informațiile pe care i le-a furnizat China. Deși au suspectat transmiterea de la om la om, OMS nu a reușit să confirme acest lucru timp de încă trei săptămâni.

„Aceste preocupări nu au fost exprimate vreodată public”, spune Dake Kang al AP. „În cele din urmă, impresia pe care şi-a făcut-o restul lumii a fost exact ceea ce îşi doriseră autoritățile chineze. Adică: totul e sub control. Ceea ce, desigur, nu era aşa”.

2 ianuarie: reducerea la tăcere a medicilor

Numărul persoanelor infectate de virus se dubla la fiecare câteva zile și tot mai mulți oameni se prezentau la spitalele din Wuhan.

Dar acum – în loc să le permită medicilor să-și împărtășească preocupările în mod public – mass-media de stat a început o campanie care i-a redus la tăcere.

Pe 2 ianuarie, China Central Television a difuzat un material despre medicii care răspândiseră știrile despre un focar, cu patru zile mai devreme. Medicii, la care s-a făcut referire la modu „zvonuri” și „utilizatori de internet”, au fost aduși la audieri de către Biroul de securitate publică din Wuhan și „au fost tratați” conform legii”.

Unul dintre medici a fost Li Wenliang, oftamologul al cărui avertisment devenise viral. A semnat o mărturisire. În februarie, medicul a murit de Covid-19.

Guvernul chinez spune că aceasta nu este o dovadă a faptului că a încercat să suprime știrile despre focar și că medicii ca Li au fost îndemnați să nu răspândească informații neconfirmate.

Dar impactul acestei răstiri publice a fost unul critic. Căci, deși devenea evident pentru medici că exista, de fapt, o transmitere de la om la om, ei au fost împiedicați să facă asta public.

Un cadru medical din spitalul lui Li, Wuhan Central, ne-a spus că în următoarele zile „au fost mulți oameni care au avut febră. A fost scăpat de sub control. Am început să intrăm în panică. [Dar] Spitalul ne-a spus că nu avem voie să vorbim cu nimeni „.

Guvernul chinez ne-a spus că „este nevoie de un proces științific riguros pentru a determina dacă un nou virus poate fi transmis de la persoană la persoană”.

Autoritățile vor continua să susţină timp de încă 18 zile că nu a existat nicio transmitere de la om la om.

3 ianuarie: Memo secret

Laboratoarele din întreaga țară se întreceau pentru a cartografia secvența genetică completă a virusului. Printre specialiştii implicaţi s-a numărat şi un renumit virolog din Shanghai, profesorul Zhang Yongzhen, care a început secvențierea pe 3 ianuarie.

După ce a lucrat două zile la rând, a obținut o secvență completă. Rezultatele sale au dezvăluit un virus similar cu cel al Sars și, prin urmare, probabil transmisibil.

La 5 ianuarie, biroul lui Zhang a scris Comisiei Naționale de Sănătate recomandând luarea măsurilor de precauție în locurile publice.

„Chiar în acea zi, el lucra pentru a încerca să obțină publicarea cât mai curând posibil a informaţiilor, astfel încât restul lumii să poată vedea ce este și astfel să putem pune diagnosticul în funcțiune”, spune partenerul de cercetare al lui Zhang, profesorul Edward Holmes, un virolog la Universitatea din Sydney.

Dar Zhang nu și-a putut face publice concluziile. Pe 3 ianuarie, Comisia Națională de Sănătate a trimis un memorandum secret laboratoarelor, care interzicea oamenilor de știință neautorizați să lucreze pe virus și să divulge informații publicului.

„Ceea ce efectiv a făcut acea înştiinţare”, spune Dake Kang, de la AP, a fost să reducă la tăcere oamenii de știință și laboratoarele individuale în chestiunea dezvăluirii de informații despre acest virus și, posibil, de a permite scurgeri de informaţii în exterior și să alarmeze oamenii.

Niciunul dintre laboratoare nu a ieşit public cu secvența genetică a virusului. China a continuat să susţină că este vorba de o pneumonie virală fără dovezi clare ale transmiterii de la om la om.

Au mai trecut șase zile până să anunțe că noul virus este un coronavirus și nici măcar atunci nu a împărtășit nicio secvență genetică care să permită altor țări să dezvolte teste și să înceapă să urmărească răspândirea virusului.

Trei zile mai târziu, la 11 ianuarie, Zhang a decis că este timpul să-și pună pielea în băţ. În timp ce urca într-un avion de la Beijing la Shanghai, el l-a autorizat pe Holmes să elibereze secvența.

Decizia a venit cu un cost personal – laboratorul său a fost închis a doua zi pentru „rectificare” – dar acțiunea sa a spart gheaţa. A doua zi, oamenii de știință de stat au lansat secvențele obținute. Comunitatea științifică internațională a intrat în acțiune, iar un set de instrumente pentru un test de diagnostic a fost disponibil, public, până la 13 ianuarie.

În ciuda dovezilor aduse de oamenii de știință și medici, China nu a confirmat existența unei transmiteri de la om până în 20 ianuarie.

Debutul oricărui focar emergent de boală, spune expertul în dreptul sănătății, Lawrence Gostin, este întotdeauna haotic. „Întotdeauna va fi foarte dificil să controlăm acest virus, încă din prima zi. Dar, la momentul la care am aflat [comunitatea internațională] că era transmisibil de la om la om, deja se răspândea.

„Aceasta a fost şansa pe care am avut-o și am pierdut-o”.

Așa cum spune Wang Linfa, virolog specializat în lilieci, de la Școala de Medicină Duke-Nus din Singapore, „20 ianuarie este linia de separare, înainte de aceasta chinezii ar fi putut face lucrurile mult mai bine”. >>

1 COMENTARIU

  1. Încă mai traieste satana?…naziștii au fost copii pe lângă criminalii ăștia condus de un criminal sadic ,un doctor Mangele la puterea zece…!!!..

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here