Comunitatea internaţională a reacţionat la noile violenţe din enclava Nagorno-Karabah, unde Azerbaidjanul a lansat marţi o operaţiune militară, cerându-le autorităţilor de la Baku şi Erevan să se aşeze la masa tratativelor pentru a soluţiona paşnic conflictul, transmit Reuters, AFP şi DPA, citate de Agerpres.ro.
Şeful diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borrell, a condamnat escaladarea militară din Nagorno-Karabah. ”Cerem încetarea imediată a ostilităţilor şi Azerbaidjanului să oprească activităţile militare actuale. Este nevoie de o revenire urgentă la dialog”, a subliniat Borrell într-o declaraţie scrisă.
La rândul său, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, i-a cerut Azerbaidjanului să stopeze acţiunile militare ”pentru a permite un dialog veritabil între Baku şi armenii din Nagorno-Karabah”.
Michel a încercat constant să joace rolul de mediator între Azerbaidjan şi Armenia.
Operaţiunea militară condusă de Azerbaidjan în enclava Nagorno-Karabah este ”ilegală, nejustificată, inacceptabilă”, a reacţionat şefa diplomaţiei franceze Catherine Colonna, în marja Adunării Generale a ONU de la New York.
”Aş vrea să subliniez că vom trage la răspundere Azerbaidjanul pentru soarta armenilor din Nagorno-Karabah”, le-a spus ea jurnaliştilor, adăugând că Franţa se află în contact cu partenerii săi europeni, cu SUA, dar şi cu Erevan şi Baku.
Colonna a cerut ”convocarea de urgenţă a unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU”.
Prezent şi el la New York pentru Adunarea Generală a ONU, secretarul de stat american Antony Blinken a anunţat că va lua legătura ”cu toate părţile”, inclusiv cu Turcia, după lansarea de către Azerbaidjan a acestei ofensive pe care Washingtonul o consideră ”în mod special periculoasă”, potrivit unui înalt responsabil din Departamentul de Stat american.
Blinken a fost activ în acest dosar, întâlnindu-se de două ori la Washington cu miniştrii de externe azer şi armean, însă fără a se obţine rezultate notabile.
Aflat de asemenea la New York, ministrul de externe german Annalena Baerbock i-a cerut Azerbaidjanului să pună capăt imediat acţiunilor sale militare din Nagorno-Karabah. ”Azerbaidjanul trebuie să oprească imediat bombardamentele şi să revină la masa negocierilor”, a afirmat Baerbock în marja sesiunii anuale a Adunării Generale a ONU.
”Lucrul crucial este să fie protejată populaţia civilă din Nagorno-Karabh. Aceasta este şi sarcina soldaţilor ruşi staţionaţi acolo”, a accentuat şefa diplomaţiei germane, potrivit căreia o pace durabilă între Azerbaidjan şi Armenia poate fi realizată doar la masa negocierilor.
Cât priveşte Rusia, aceasta a făcut un apel la calm şi dialog între Baku şi Erevan pentru a soluţiona conflictul şi pentru a proteja civilii. ”Suntem îngrijoraţi de escaladarea rapidă a tensiunilor şi începerea ostilităţilor. Primul lucru pentru noi, în contextul operaţiunii militare efectuate de forţele armate azere, este de a se garanta siguranţa populaţiei civile din Nagorno-Karabah”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
El a precizat că armata rusă lucrează pentru ”revenirea procesului de soluţionare pe calea politică şi diplomatic”, adăugând că baza discuţiilor azero-armene trebuie să fie acordul de încetare a focului mediat de Rusia şi care a pus capăt războiului din 2020.
”Suntem profund îngrijoraţi de escaladarea rapidă a situaţiei din Nagorno-Karabah”, a reacţionat şi purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova.
Trupele ruse se presupune că ar trebui să monitorizeze încetarea focului. Zaharova a respins acuzaţiile venite din Armenia potrivit cărora Rusia fusese informată despre planurile de atac azere.
Acordul de pace încheiat în 2020 de Armenia şi Azerbaidjan prevede desfăşurarea unei forţe ruse de menţinere a păcii în regiune. În virtutea acordului, Azerbaidjanul a promis să ”garanteze securitatea persoanelor, vehiculelor şi transporturilor de-a lungul coridorului Lacin în ambele direcţii”.
Regiunea Nagorno-Karabah este recunoscută internaţional ca parte a Azerbaidjanului, dar este populată majoritar de etnici armeni. În 2020, Azerbaidjanul a obţinut câştiguri teritoriale semnificative în timpul unui război care a durat şase săptămâni şi s-a soldat cu mii de morţi de ambele părţi.
