Cum își va lăsa amprenta criza coronavirusului asupra unor regimuri precum cel de la Moscova sau cel de la Beijing și în ce măsură acest episod atipic cu care se confruntă omenirea a influențat agenda de politică externă a Federației Ruse? Universul.net a explorat aceste teme, punând cap la cap constatările și proiecțiile făcute de Dan Dungaciu și Iulian Fota.
Cu un accent pus pe două dosare aparte, în contextul geopoliticii Covid-19: culisele relației dintre Moscova și Beijing și șansele Federației Ruse de a scăpa de sancțiunile economice internaționale, impuse după anexare Crimeei.
„Rușii vor specula și în ce măsură criza coronavirusului va modifica filosofia de geo-economie a lumii occidentale, care este clar că vrea acum să facă mai scurt lanțul de producție, care să nu mai aibă neapărat un capăt în China, ci mai aproape. De pildă, în Europa de Est, de ce nu, și în Rusia. Ăsta e jocul pe care rușii îl așteaptă, iar noi trebuie să privim cu realism această chestiune pentru că ușii vor încerca să speculeze asta”, punctează directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române (ISPRI), Dan Dungaciu.
Iulian Fota: Greu, pentru Putin, să scape de sancțiuni
„Covid-19 amenință aureola de invincibilitate a liderilor și riscă să-i prezinte ca vulnerabili în fața propriei populații”, consideră Iulian Fota, director al Colegiului Național de Informații și ex-consilier prezidențial. Potrivit acestuia, în cazul particular al lui Vladimir Putin, coronavirusul complică ecuația, în condițiile în care a apărut într-un moment în care liderul de la Kremlin voia „să facă saltul”, altfel spus să-și asigure continuitatea la putere. „Pandemia de coronavirus distruge zeii. Și bogații, și săracii, și puternicii, și cei slabi se îmbolnăvesc la fel. Dintr-o dată, boala îi coboară pe cei puternici la același nivel cu cei slabi”, subliniază expertul consultat de Universul.net.
Nu este limpede cum vor arăta lucrurile la finalul pandemiei de coronavirus, mai ales că nu este clar nici când se va încheia totul. Însă Iulian Fota sugerează că o certitudine există: Covid-19 este, în faza asta, un corp străin pentru marea narațiune dirijată de Moscova. „Până acum, societatea rusă a mers din victorie în victorie, ca să zic așa. În ultimii ani, ea a fost anesteziată sau momită cu victorii precum Georgia, Ucraina, Siria. A fost conturată imaginea unei Rusii potente, respectate chiar, președintele Putin bătând moneda pe faptul că Occidentul este în declin, în timp ce Rusia se mișcă bine”.
Și totuși, crede fostul consilier prezidențial, Kremlinul a făcut minime eforturi de a integra în peisaj noul actor excentric. „În această cheie – Occidentul decade, noi suntem pe val – trebuie citit și ajutorul trimis Italiei de către Rusia”, consideră Iulian Fota. Un ajutor care a creat un scandal imens în Peninsulă, după ce cotidianul La Stampa a dezvăluit că printre cadrele medicale trimise de Moscova, ca parte a asistenței umanitare, s-au aflat și ofițeri ai serviciului secret al armatei, GRU. Ulterior, jurnaliștii acestui cotidian au anunțat că au fost amenințați.
„Covid-ul șubrezește jilțurile pe care stau conducătorii Rusiei și Chinei”, mai spune Iulian Fota, acesta trecând în revistă zonele de gri care pe care pandemia le-a proiectat deja pe fotografia de poveste cu care Rusia lui Putin se prezintă lumii:
- Nu știm exact care este amploarea pandemiei în Rusia.
- Se pare că multe cazuri au fost trecute drept pneumonii obișnuite.
- Covid-ul i-a distrus parada de 9 mai.
- Covid-ul a făcut posibile unele afronturi, cum a fost cel al veteranilor când au cerut să nu se mai țină parada.
- Aflăm că mii de soldați sunt băgați în carantină.
Recent, Radio Free Europe explora ipoteza unei eventuale noi tentative de resetare în relațiile Rusia-USA, atingând totodată și în ce măsură Moscova poate spera în perioada asta la o relaxare sau chiar suspendare a sancțiunilor internaționale impuse după anexarea Crimeei. După un ajutor umanitar, pe fond de coronavirus, trimis de ruși și americanilor criticii Casei Albe au etichetat totul drept o victorie propagandistică pentru Moscova. John Sullivan, ambasadorul Statelor Unite în Rusia, a apărat transportul, semnalând totodată că administrația SUA nu are în vedere pași înapoi pe în chestiunea sancțiunilor.
„Germania nu vrea să le ridice, președintele Trump e în campanie electorală și, oricum, nu ar putea face asta pentru că îi este defavorabil Congresul. Așadar, nu îl văd pe Putin să aibă succes fără nemți și americani, în ridicarea sancțiunilor”, conchide Iulian Fota.
Dan Dungaciu: După această criză, nu mai poți evita disputa mare Washington-Beijing
Din punctul de vedere al lui directorului ISPRI, Dan Dungaciu, criza coronavirusului accelerează procese care porniseră la drum, iar miezul, aici, e raportarea la China, cu accentul pe evoluția relației Washington-Beijing și implicațiile ei. „Ideea că lumea se redesenează ca Occident vs China-Rusia este o naivitate. Între Rusia și China există divergențe, rușii sunt parteneri conjuncturali ai Chinei și viceversa, nu există încredere reciprocă. Pe dimensiunea strategică, mi se pare o naivitate să ne așteptăm la un parteneriat strâns China-Rusia”, consideră Dan Dungaciu.
Raționamentul său, mai jos:
- În mod real, toate efectele economice ale Covid-19 ar fi trebuit să devasteze sau să o afecteze major, doar că s-au întâmplat două lucruri importante și favorizante pentru Rusia. Unul e toată lumea a fost afectată. Al doilea, că Rusia a căpătat un soi de reziliență din 2014, de când a fost deconectată de la lanțul global al producției. Când ai o căruță cu cai, nu te afectează foarte tare care este situația în benzinării. Acesta e un mic avantaj.
- De fapt ar mai fi și un al treilea avantaj: faptul că, din 2014, Rusia a reușit să își dezvolte cel puțin o ramură economică, agricultura. Au doar 24% importuri agricole. Are și o creștere de venituri prin digitalizare și deține Pe termen scurt, aceste lucruri așează Rusia într-o mediocritate stabilă.
- Eu cred că rușii au înțeles din această criză două lucruri și le vor specula.
- Unul ține de faptul că Covid-19 a fost un soi de hârtie de turnesol grație căreia s-a văzut mai bine structura de putere a lumii ce stă să vină. Au fost accelerate niște fenomene care erau acolo. Principala este competiția dintre SUA și China, doi giganți care dacă se vor ridica pe un genunchi și vor sta față în față, nu se va mai vedea aproape nimic în jurul lor. Nici Rusia, nici UE nu vor fi actori relevanți. Vor fi ca boxerii de categorie mijlocie care se uită la finala greilor, iar eu cred că Rusia a înțeles asta foarte bine. Trendul va fi accentuat de alegerile din SUA, în care președintele Trump se va bate cu coronavirusul și cu China.
- Pe scurt, după această criză nu mai poți evita disputa mare dintre Washington și Beijing. Rușii vor încerca să speculeze această bătălie între titani, așa cum fac ei de obicei.
- Însă, ideea că lumea se redesenează ca Occident vs China-Rusia este o naivitate. Între Rusia și China există divergențe, rușii sunt parteneri conjuncturali ai Chinei și viceversa, nu există încredere reciprocă. Pe dimensiunea strategică, mi se pare o naivitate să ne așteptăm la un parteneriat strâns China-Rusia.
- Pentru America, Rusia nu este nici pe departe ceea ce este China.
- Rușii vor specula și în ce măsură criza coronavirusului va modifica filosofia de geo-economie a lumii occidentale, care este clar că vrea acum să facă mai scurt lanțul de producție, care să nu mai aibă neapărat un capăt în China, ci mai aproape. De pildă, în Europa de Est, de ce nu, și în Rusia. Ăsta e jocul pe care rușii îl așteaptă, iar noi trebuie să privim cu realism această chestiune pentru că ușii vor încerca să speculeze asta.
- Rușii vor încerca, dar și europenii, să facă un dans mai pragmatic. UE este un spațiu fără resurse. Dacă vrea să își mute producția în Europa, are nevoie de materii prime, în primul rând de metale rare. Pe astea le găsești în Rusia. Deci o proiecție de genul ăsta a rușilor va fi să livreze ei, în termeni nu doar de piață, ci și de loc de producție mai avantajos decât China. Aici va fi una dintre mizele mari. Dacă vrei să scoți producția din China, trebuie să te gândești unde o duci. Și în momentul ăla, dacă ești european, cum să ai două confruntări în același timp, și cu China, și cu Rusia? Iar dacă te duci în Orientul Mijlociu, tot de ruși dai. Va trebui, așadar, să alegi răul cel mai mic, iar Rusia concurează China pentru poziția de răul cel mai mic.
- Dacă europenii se deschid spre Rusia, vor trebui făcute niște negocieri și clarificări strategice, adică să se mintă frumos.
- Pentru ruși, zona de importanță strategică e spațiul Mării Negre și mai ales Ucraina. Problema Ucrainei va trebui setată cumva. Macron a spus-o în gura mare: Rusia nu este un inamic strategic. Probabil că pentru ucraineni se va găsi o soluție în termenii deja porniți, ai negocierilor în Format Normandia. Ca loc de investiții, poate fi pusă Ucraina la pachet cu Federația Rusă.
- Să nu uităm, în ecuația asta, partenerul american, de văzut cum se va implica el în negocieri. SUA vor avea un cuvânt determinant de spus. Faptul că s-a rezolvat războiul scurt al petrolului dintre saudiți și ruși, eu aș spune că se datorează exclusiv Americii.
- De văzut dacă America va merge pe o formulă de compromis sau va pune presiune și pe europeni, și pe ruși, astfel încât nodul gordian ucrainean să nu fie tăiat. Bruxelles-ul nu poate tăia acest nod, Moscova nu are niciun interes. Totul depinde de Washington. Va fi o dispută foarte complicată între americani, europeni și ruși.
