Prezent în studioul Antenei 3, Mugur Ciuvică a etichetat în termenii unui limbaj suburban investigația RISE Project despre trecutul de anteprenor al lui Dan Barna, candidatul USR-PLUS la alegerile prezidențiale.
Potrivit comentatorului, investigația Rise Project este o „anchetă lungă, aproape diareică”.
Dan Barna, şeful USR, partidul care a iniţiat campania #FărăPenali, este „supervizorul senin al unor fraude şi conflicte de interese cu fonduri UE, Antreprenorul de succes Dan Barna duce în spate o serie lungă de eşecuri care au costat aproape şase milioane de euro”, afirmă jurnaliştii de la Rise Project.
Proiectele „îngropate” de Grupul de Consultanţă şi Dezvoltare – DCG, compania fondată de Dan Barna, s-au numit „Punţi Comunitare” (social), „SES-am Deschide-te” (social)şi “Biblioteca Bunelor Practici”(antreprenorial), se arată în investigație.
„În centru se află candidatul Alianţei 2020 USR PLUS, consultant pe fonduri europene, apoi fost secretar de stat în guvernul tehnocrat la Ministerul Fondurilor Europene. Barna, 44 de ani acum, a ieşit din firmă de îndată ce a intrat în minister. L-a avut asociat pe Dragoş Jaliu, 50 de ani, conferenţiar la SNSPA, unde predă chiar cursul de Managementul proiectelor şi programelor internaţionale – Dezvoltare regională şi fonduri structurale”, relatează Rise Project.
Jurnaliţştii mai afirmă că prezidenţiabilul vrea să-i întoarcă pe români în ţară, dar şi-a consolidat cariera pe seama unora nevoiţi să plece şi că „şi-a dirijat afacerile în algoritmul de încredere al pesedistului Dragnea: bani publici pentru prietenii de şcoală”.
„La bilanţ, managementul care l-a consacrat pe Barna îi este este profitabil sieşi, în timp ce oameni aflaţi în cumpănă au beneficiat doar pe hârtie. Vorbim despre persoane cu dizabilităţi sau proveniţi din medii defavorizate, greu de integrat pe piaţa muncii şi extrem de neglijate în România. În numele lor, Grupul de Consultanţă pentru Dezvoltare – DCG, compania fondată de Dan Barna, a câştigat milioane sub pretextul facerii de bine”, relatează Rise Project.
Conform Rise Project, cele „trei proiecte europene generoase arată ca după război”.
„Banii s-au evaporat între amici cu facturi la comandă, în nepotisme, deturnări, plăţi fictive, furturi de echipamente şi discursuri despre frumuseţea spiritului antreprenorial. Din partea beneficiarilor, multă dezamăgire. Regulile erau clare. Finanţate de UE în spiritul coeziunii, afacerile sociale se află la intersecţia sectorului de antreprenoriat cu cel non-profit, funcţionând pe principiul reinvestirii profitului şi utilizând excedentele în scopuri sociale. Sistemul este următorul: banii vin de la Comisia Europeană la beneficiarul fondurilor, în cazul nostru Consiliul Judeţean (CJ) Alba, care adăuga şi o mică cofinanţare. Apoi fondurile sunt distribuite înspre parteneri, printre care şi coordonatorul regional de proiecte, adică firma lui Barna şi a partenerului său, Dragoş Jaliu. De aici ajung spre întreprinderile sociale”, scriu jurnaliștii de investigație, care prezintă fiecare caz în parte.
CITIȚI ȘI:
