Daniela-Ioana Enache are tuburi în nas, jucării de pluș pe pat, iar tatăl ei veghează iubitor asupra ei, în timp ce se recuperează după operația pe inimă.
Fetița de doi ani, care are sindromul Down, este una dintre norocoase.
Spitalul de copii Grigore Alexandrescu din București, unde a suferit o intervenție chirurgicală la ventriculul drept și artera pulmonară, pe 24 septembrie are echipamente de ultimă generație pentru chirurgie cardiacă, dar nu prea există activitate în sălile de operație sofisticate, după cum am constatat în timpul unei vizite într-una din zilele acestei săptămâni.
Poate pentru că unitatea are un singur chirurg cardiac. „Eu sunt acela”, spune Andrei Bârsan, care nu a mai operat de șase zile. Anestezistul unității se află în concediu de maternitate și nu există niciun specialist în Unitatea de Terapie Intensivă.
„Pentru a funcționa la minim, avem nevoie de un alt chirurg și cel puțin un anestezist. Și mai există și problema terapiei intensive”, spune Bârsan, considerând situația „extrem de solicitantă”.
Totul se reduce la: „Dacă nu ai pe cineva care să-l anestezieze pe pacient, nu îți poți face treaba.”
Pentru a efectua operații pe inimă care să salveze vieți, Spitalul Grigore Alexandrescu se bazează pe medici-invitați, veniți pentru perioade scurte din Italia, SUA sau din alte spitale din România. „Dacă nu am avea (acești medici) nu am putea face operații”, a spus el pentru universul.net.
Aproximativ 1.000 de copii se nasc în fiecare an în România cu malformații cardiace care necesită o intervenție chirurgicală, ideal la vârsta de șase luni, pentru a le permite să ducă o viață normală. Mulți nu beneficiază de intervențiile de care au nevoie decât mult mai târziu.
„Este o intervenție chirurgicală cu risc ridicat și cu o rată ridicată a morbidității și mortalității. În concluzie, nu putem aștepta prea mult ”, continuă Andrei Bârsan.
Spitalul primește sprijin financiar din partea Rotary Grant Support prin organizația sa non-profit Gift of Life, care a investit 865.000 USD și a tratat 156 copii la spital în ultimii ani. Banii finanțează operațiile în cadrul unității.
Grigore Alexandrescu a fost înființat în 1864 și este cel mai vechi spital de pediatrie din sud-estul Europei. Are 20 000 de pacienți pe an, veniți din toată țara și are secțiuni pentru arși, chirurgie ortopedică și neurologică, ORL și chirurgie cardiacă.
Spitalul ar putea opera anual 250 de pacienți cardiaci. Anul trecut, însă, a efectuat 79 de operații și alte 10 proceduri. Prin comparație, Bârsan spune că Great Ormond Street din Marea Britanie face 500 de operații pe an, iar Spitalul Royal Brompton efectuează 400. Necker-Enfants Malades din Paris efectuează 1.000 de operații.
„Suntem pe jumătate închiși. Avem pacienți, dar nu putem opera”, a spus el. Situația este similară în spitalul de pediatrie Marie Curie, celălalt spital de pediatrie public important din Capitală.
Noua unitate cardiologică s-a deschis în 2016, a fost renovată și dotată cu echipamente în valoare de aproximativ șase milioane de euro. Spitalul speră că Guvernul și Banca Mondială vor aproba o finanțare de 20 de milioane de euro pentru a da jos clădirea veche și a construi una nouă.
Bârsan consideră că România are nevoie de o dezbatere națională pentru a reorganiza sistemul de sănătate, inclusiv pregătirea pentru situații de urgență, pentru a face față unor situații precum incendiul de la clubul Colectiv din 2015, care a ucis 64 de persoane.
El spune că problema principală a spitalelor este personalul. „Nu este suficient să avem construcții și echipamente bune; ai nevoie de oameni care să lucreze cu echipamentele. Deși guvernul a majorat substanțial salariile în martie 2017, el spune că plata este mică în comparație cu alte țări europene. În plus, sistemul trebuie reformat, există un număr tot mai mare de procese de malpraxis intentate de pacienți și medicii suferă de epuizare,” spune el. „Mulți se întreabă: de ce să mă autodistrug? ” Există, de asemenea, o lipsă de psihologi, fizioterapeuți și alți specialiști care completează munca chirurgilor.
Pe lângă că sunt mai puțini medici decât înainte, România are și o scădere a natalității.
Anul trecut, România a înregistrat cel mai mic nivel al natalității din 1966, când fostul lider comunist Nicolae Ceaușescu a interzis avorturile. Au fost doar 180.500 de nașteri anul trecut, aproximativ o treime din ceea ce era la prăbușirea comunismului, în 1989.
Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a declarat că 2.312 de medici au părăsit România în 2018, mai mult de șase medici pe zi, în scădere față de 2017, când aproximativ 2.800 au părăsit țara.
Bârsan a lucrat în Marea Britanie, Franța și Italia, apoi a revenit în România și lucrează la spital de aproximativ 18 luni. „Este frustrant, deoarece există mulți pacienți care au nevoie de tratament și sistemul este lent. Trebuie să le oferim acestor copii un destin”, spune el. „Este prea complicat să-i trimiți la Marie Curie, la Cluj și la Târgu Mureș sau în străinătate.”
Cristian Vasile Enache, pompier în vârstă de 41 de ani din Bacău, stă la spital pentru a avea grijă de fiica sa. A fost abandonată de mama ei când avea trei luni, iar Enache are grijă în prezent de ea, în concediu de paternitate.
„Cuvintele nu sunt suficiente pentru a-mi exprima recunoștința”, a spus el. „Când îl văd pe doctor, îl văd pe Dumnezeu. Spitalul ne-a întâmpinat cu ușile deschise și cu brațele deschise; ne-au ajutat până la sfârșit. ”
În timp ce Barsan este frustrat de faptul că spitalul nu operează mai mulți copii bolnavi, părinții au un sentiment copleșitor de recunoștință. Daniela „a renăscut pentru a se putea bucura de copilăria sa”, spune Enache.
„Cei care lucrează aici sunt îngeri păzitori.”
[…] Explicația banală a unei situații aberante. De ce ”Grigore Alexandrescu” operează pe cord do… […]