„Într-o țară în care fiecare face ce vrea, în ciuda documentelor strategice, a sfaturilor venite de la experți și chiar a bunului simt, nu ai cum să nu fi la milă vremurilor. Într-o țară în care fiecare ministru se simte îndreptățit să creadă că istoria începe cu el, cum poți să-ți faci o agenda de securitate națională ? Și din acest motiv, instituțional, oficial, România nu știe nici azi care este cea mai mare amenințare la adresa securității naționale”, scrie fostul consilier prezidențial, Iulian Fota.
Într-o postare de duminică, pe Facebook, Fota atrage atenția asupra nepăsării amestecate superficialitate cu care a fost tratată problematica pandemiilor deopotrivă de către clasa politică și societate. Un lucru cu atât mai vizibil după 2010, an de referință cel puțin prin prisma ridicării pandemiilor pe agenda Strategiei Naționale de Apărare și a CSAT.
„În ciuda unor semnale interne corecte și a unei evidente problematici internaționale, la peste zece ani după prima ședința CSAT dedicată unei posibile pandemii, Românica noastră tot nepregătită a fost pentru confruntarea cu cea mai gravă pandemie a ultimilor o sută de ani. Și pentru asta români nevinovați vor muri. Întrebarea este doar câți?”, mai scrie fostul consilier prezidențial din perioada 2009-2014.
Postarea integrală a lui Iulian Fota:
Pentru exemplificare, în SNAp 2010 , aveam următoarele paragrafe referitoare la pandemie și la sistemul de sănătate publică :
Introducere (pag. 4)- „Dincolo de instabilitate regională şi terorism, SNAp analizează şi noile tipuri de riscuri şi ameninţări, precum pandemiile, catastrofele naturale, securitatea cibernetică sau energetică. Fără a afecta în mod direct statul, aceşți noi factori, mulţi dintre ei radicalizaţi că urmare a actualului stadiu de evoluţie a globalizării, pot afecta grav calitatea vieţii şi pune sub semnul întrebării siguranţa cetăţeanului. „
Continuitate și adaptare (pag. 7 )- „Hotărâtoare în acest scop sunt politicile adoptate de stat în domeniul educaţiei şi al sănătăţii. O societate în care indivizii au un grad înalt de pregătire este una îndreptată către inovare şi dezvoltare, capabilă să implementeze cele mai noi descoperiri care îmbunătăţesc viaţa membrilor săi. În aceeaşi măsură, starea de sănătate a membrilor unei societăţi are implicaţii directe asupra productivităţii acesteia. În concluzie, gradul de bunăstare al societăţii româneşți este direct influenţat de nivelul de instruire şi de starea de sănătate a întregii populaţii, astfel că statul român va trata cu prioritate aceste domenii. „
Obiective de securitate națională (pag 8)- „dezvoltarea capacităţilor naţionale de gestionare a urgenţelor civile, în special cele legate de calamităţi naturale sau pandemii”
Principalele riscuri și amenințări (pag. 13 )- „riscurile de sănătate publică, pandemii”
Principalele vulnerabilități (pag 14) – „scăderea calităţii serviciilor publice de sănătate”
N.B. Paginile corespund documentului trimis la Parlament în iunie 2010.
SNAp din 2010 a încercat să introducă problematica pandemiilor în dezbaterea de securitate națională. Palatul Cotroceni a dat societății românești un semnal. Pentru prima dată, o instituție a statului român , CSAT, acceptă ideea că o chestiune de sănătate publică poate fi în același timp și o amenințare de securitate națională. Nici clasa politică, nici societatea nu au fost sensibile, nu au dorit receptarea mesajului.
Același semnal l-a dat și SNAp 2015, care la capitolul 4.2 Direcții de acțiune (pag 22), vorbește de „creşterea capacităţii de reacţie a sistemului de sănătate publică în cazul apariţiei unor pandemii sau situații de urgență”. Iar între timp apăruse o Ebola, un SARS sau un MARȘ . Degeaba, nimic, nada.
Din păcate, toate aceste semnale s-au pierdut în gălăgia luptei politice și în bătălia dintre palate. Datorită paragrafului referitor la campaniile de media, un alt semnal dovedit în timp ca fiind corect, recomandările SNAp 2010 au fost ignorate în totalitatea lor. Iar SNAp 2015 a fost repede acoperită de consecințele destrăbălării politice a lui Liviu Dragnea.
Așa că , în ciuda unor semnale interne corecte și a unei evidente problematici internaționale, la peste zece ani după prima ședința CSAT dedicată unei posibile pandemii, Românica noastră tot nepregătită a fost pentru confruntarea cu cea mai gravă pandemie a ultimilor o sută de ani. Și pentru asta români nevinovați vor muri. Întrebarea este doar câți?
Iar a două mare întrebare este cum poți pregăti pentru viitor o țară care nu știe decât să-și „ardă” prezentul? Nici programul PNL de guvernare, din februarie 2020 și nici programele celorlalte partide nu conțin referiri la pandemie că amenințare de securitate națională.
