Pe măsură ce întreruperile de internet mobil se extind din regiunile Rusiei către Moscova, iar autoritățile continuă să restricționeze accesul la Telegram, sondajele de opinie prezintă o imagine incomodă pentru Kremlin. 83% dintre adolescenți au reacționat negativ la aceste întreruperi. Institutele de sondare pro-guvernamentale au evitat să publice date similare referitoare la populația adultă din Rusia, pentru a nu atrage atenția asupra amplorii nemulțumirii. Totodată, serviciile de securitate care au insistat pentru aceste blocaje nu s-au confruntat practic cu nicio rezistență din partea politicienilor care, în privat, se opun acestora. Meduza a discutat cu surse din interiorul Kremlinului, din guvernele regionale și din echipa politică a administrației Putin pentru a afla de ce.
„Furie”, „șoc” și „ură”
„Telegram nici măcar nu mai este problema – este doar o parte dintr-un val mult mai amplu de blocaje”, a declarat pentru Meduza un oficial regional din Districtul Federal Central al Rusiei. „Acum Moscova se confruntă cu aceeași situație cu care ne confruntăm noi [în regiuni]. Unii oameni chiar se bucură: noi a trebuit să suportăm asta, iar acum puteți și voi.” În zona în care locuiește el, întreruperile au loc regulat, a spus el, din cauza atacurilor repetate cu drone, așa că blocajele sunt impuse iar și iar.
În martie 2026, pe măsură ce întreruperile de internet mobil au ajuns la Moscova și Telegram a început să se confrunte cu perturbări grave, firma de sondaje Russian Field a chestionat 1.000 de adolescenți cu vârste cuprinse între 14 și 17 ani. Unul dintre colaboratorii studiului a fost Alexander Asafov, analist la think tank-ul EISI, afiliat Kremlinului, și potențial candidat al partidului Rusia Unită la alegerile pentru Duma de Stat din septembrie.
Conform sondajului, restricțiile de internet au declanșat „furie” în rândul a 46% dintre adolescenți, „plâns” la 15%, „confuzie sau iritare” la 14%, „dezgust și ură” la 7% și „șoc” la 6%. În total, 83% dintre respondenți au reacționat negativ.
„Acest lucru nu este valabil doar pentru adolescenți. Da, dacă privim țara în ansamblu, cifrele ar fi mai mici din cauza generațiilor mai în vârstă. Dar totuși este o majoritate clară împotrivă”, a declarat pentru Meduza o sursă apropiată administrației Putin, citând sondaje interne și grupuri de discuții.
Sondajul în rândul adolescenților, potrivit acestei surse, a fost comandat de echipa politică a administrației pentru a folosi mass-media loială ca să „trimită un semnal” – atât publicului larg, cât și înalților oficiali – că Kremlinul este conștient și urmărește activ nemulțumirea crescândă. Accentul pus pe adolescenți a fost deliberat, a adăugat sursa, pentru a „evita fricțiuni inutile cu serviciile de securitate care fac presiuni pentru restricții”. „Acesta este deja un public predispus la proteste când vine vorba de internet”, a spus el, ceea ce înseamnă că era de așteptat o reacție negativă din partea adolescenților.
Două surse apropiate administrației Putin afirmă că institutele de sondare și mass-media pro-guvernamentale au evitat publicarea rezultatelor sondajelor în rândul rușilor adulți, nedorind să „atragă atenția asupra amplorii nemulțumirii”. Amploarea acesteia poate fi totuși dedusă din sondajele anterioare ale Russian Field, realizate în august 2025: la acea vreme, 71% dintre ruși se opuneau blocării Telegram, iar 70% se opuneau blocării WhatsApp.
Elefantul din cameră
Opoziția față de restricții este cea mai mare în marile orașe, în special în cele cu un milion sau mai mulți de locuitori, a recunoscut o sursă apropiată administrației Putin. Acest lucru din pricină că foarte multe servicii esențiale depind acolo de internetul mobil: terminale de plată, taxiuri, servicii guvernamentale digitale. „Uneori, casa de marcat a unei cafenele pur și simplu nu funcționează. Mi se întâmpla asta în Soci – acum mi se întâmplă în Moscova. E al naibii de rău pentru afaceri”, a spus el.
La începutul lunii martie, Kommersant a estimat pierderile suferite de întreprinderile din Moscova din cauza întreruperilor de internet la 3–5 miliarde de ruble (37–61 de milioane de dolari), întreprinderile mici și mijlocii fiind cele mai afectate.
„Marile companii care s-au confruntat deja cu restricții în regiuni au avut timp să-și creeze canale de comunicații de rezervă și să se adapteze. Între timp, 50–70% din traficul de internet din Rusia provine de pe dispozitive mobile, iar sectoarele cel mai grav afectate includ serviciile de curierat, taxiurile, serviciile de car-sharing și afacerile de retail care depind de terminalele POS”, a declarat consultantul de afaceri Serghei Kudrîiașov pentru publicație.
Un oficial din Moscova insistă însă că „toate serviciile populare” se află pe „liste albe” și continuă să funcționeze în timpul întreruperilor – și că antreprenorii „nu au depus plângeri” la primărie.
Potrivit oficialului regional din Districtul Federal Central, dependența de serviciile online este mai redusă în afara capitalei. Dar chiar și în regiuni, a spus el, perturbările zilnice cauzate de întreruperi vor duce la „acumularea de oboseală și de negativitate”. ”
Oficialii au spus puține lucruri despre presupusele beneficii ale restricțiilor, dincolo de apeluri vagi la „securitate” și la lupta împotriva fraudei și a dronelor ucrainene. Chiar și acest mesaj s-a întors împotriva lor: deputatul Dumei de Stat Andrei Svințov, din Partidul Liberal-Democrat din Rusia, de extremă dreapta, a lăudat public campania Roskomnadzor împotriva Telegram – și a fost destituit din mandatul său de partid pentru „acțiuni care dăunează reputației partidului”. „Pur și simplu nu se oprea din a vorbi despre o problemă toxică”, a declarat pentru Meduza o sursă din cadrul partidului Rusia Unită.
Mass-media pro-Kremlin a abordat subiectul cu prudență. O emisiune de pe Canalul 1 le-a oferit telespectatorilor „sfaturi de viață”, cum ar fi să aibă la ei bani cash, să găsească cafenele cu Wi-Fi și să cheme taxiuri de pe stradă. Rossiyskaya Gazeta și RIA Novosti au subliniat „efectele pozitive” ale restricțiilor, sugerând că absența Telegram ar putea fi benefică pentru platformele locale. Vedomosti a publicat chiar o rubrică în care lăuda virtuțile unei „detoxifieri digitale”.
În august 2025, un consultant politic apropiat administrației Putin a declarat pentru Meduza că, dacă aplicațiile populare de mesagerie ar începe să funcționeze doar sporadic, oamenii ar trece în masă la VPN-uri. Acum recunoaște că ține un VPN pornit constant, în timp ce înainte îl folosea doar de câteva ori pe zi. „În acest moment, nici măcar nu știu ce este blocat și ce nu – pur și simplu îl las pornit tot timpul”, a spus el râzând.
O altă sursă a Meduza – un înalt funcționar regional – a spus că și el folosește constant instrumente de eludare, la fel ca „toți cunoscuții săi”. Guvernatorul regiunii sale, a adăugat el, continuă să administreze un canal Telegram. „Evident, el sau serviciul său de presă postează folosind un VPN.”
Scăderea ratingurilor de aprobare
O sursă apropiată de Kremlin și un sociolog care lucrează cu echipa politică a administrației Putin descriu amândoi nemulțumirea publicului față de restricții ca fiind „serioasă” și „răspândită”, dar se îndoiesc că aceasta se va traduce în proteste la scară largă, fie și pentru că oamenii știu că ar fi dispersați cu forța. „Foarte puțini oameni sunt dispuși să-și asume un astfel de risc pentru comodități cotidiene precum internetul mobil și Telegram”, a spus sociologul.
Între timp, potrivit unui sondaj realizat de VTsIOM, institut aliniat Kremlinului, ratingul partidului Rusia Unită a scăzut cu 4 puncte procentuale de la jumătatea lunii ianuarie – de la 34,8% la 30,6% – în timp ce aprobarea performanței lui Vladimir Putin a scăzut cu aproape 6 puncte, de la 77,8% la 72%.
Consultantul politic care lucrează cu administrația a declarat pentru Meduza că este dificil să se izoleze contribuția restricțiilor la aceste scăderi: „Se întâmplă prea multe alte lucruri – de la creșteri constante ale prețurilor la oboseala crescândă față de război. Este greu de spus cât din toate acestea provine în mod specific din restricții.”
Cu toate acestea, unii activiști încearcă să organizeze proteste împotriva restricțiilor, chiar dacă politica de stradă este practic interzisă în Rusia. Printre aceștia se numără Dmitri Kisiev, un fost colaborator al politicianului anti-război Boris Nadejdin, și o mișcare anonimă numită „Scarlet Swan”, care a apărut la jumătatea lunii martie și despre care se bănuiește că ar avea legături cu serviciile de securitate. Organizatorii îndeamnă oamenii să participe doar la evenimente autorizate; până în prezent, doar două mitinguri au fost aprobate la nivel național.
La sfârșitul lunii februarie, RBC și The Bell, citând propriile surse, au indicat 1 aprilie ca posibilă dată pentru închiderea completă a Telegram. Două surse apropiate administrației Putin au declarat pentru Meduza că nu s-a discutat intern nicio dată specifică.
„Probabil că data de 1 aprilie a fost vehiculată pentru a-i împinge pe cei care ezitau să treacă la [aplicația de mesagerie susținută de stat] Max. În realitate, restricția a început cu trei săptămâni mai devreme”, a spus una dintre surse. „Blocarea completă a Telegram nu este ușoară. Au eșuat în 2018. Acum au mai multe instrumente, dar acestea nu sunt nelimitate. Telegram are probabil modalități de a rezista.”
Lăsând lucrurile să se întâmple
Principalii susținători ai restricționării Telegram, potrivit ambelor surse apropiate administrației, sunt serviciile de securitate. Echipa politică a Kremlinului a susținut restricțiile și o eventuală închidere completă, dar numai după următoarea rundă de alegeri pentru Duma de Stat. Ezitarea nu ține doar de nepopularitate în rândul alegătorilor: aplicațiile de mesagerie sunt esențiale pentru mobilizarea politică, iar administrația prezidențială și alte organisme de stat gestionează rețele de canale Telegram folosite pentru a răspândi narațiuni favorabile și dezinformare. Conform datelor Agentstvo, 86 de guvernatori ruși – inclusiv cei din teritoriile ucrainene ocupate – au canale Telegram; pe Max, sunt 87.
Chiar și așa, nici echipa politică a administrației, condusă de Serghei Kirienko, nici echipa de comunicare, coordonată de Alexei Gromov, nu s-au opus cu seriozitate serviciilor de securitate. Consultantul politic care lucrează cu administrația a spus că pur și simplu cei doi nu vor să-și bată capul cu această problemă.
„Kirienko are, de asemenea, un fiu care lucrează la VKontakte [care ar avea de câștigat din blocarea Telegram]. Și nu-i place să pară că a pierdut, se va asigura că este văzut ca unul dintre principalii susținători ai acestei măsuri”, a spus consultantul.
Este posibil ca oficialii să nu înțeleagă pe deplin amploarea frustrării publice deoarece nu o experimentează ei înșiși, potrivit unei surse de la o firmă importantă de consultanță care lucrează cu echipa politică a Kremlinului. Majoritatea organizațiilor mari au servere la distanță care permit accesul nelimitat la internet.
„În interiorul companiilor, această problemă este rezolvată: majoritatea au servere la distanță care permit accesul nelimitat la internet. Argumentul este simplu, este necesar pentru muncă. Intri în birou și totul funcționează. Așadar, când cineva vorbește despre cum totul se destramă afară, răspunsul este de obicei: poți să trăiești cu asta în ora cât îți ia să ajungi acasă”, a explicat sursa.
Un angajat al unui important centru de cercetare de stat a confirmat că sistemele interne oferă acces la serviciile blocate: „Totul funcționează fără probleme pe un computer de serviciu – nu sunt probleme cu Telegram.” Internetul mobil, însă, este „un dezastru”: „Listele albe nu sunt, în mod evident, configurate complet. Ieri nu mi-a funcționat nimic în interiorul celui de-al treilea inel rutier, dar unui prieten care se plimba prin centrul orașului îi funcționa totul. Este haos total.”
Consultantul politic care lucrează cu administrația a numit restabilirea accesului la internet înainte de alegeri „o mișcare tactică inteligentă”: „Reducerea impozitelor în această situație economică este probabil imposibilă. Dar aceasta ar fi o modalitate literalmente gratuită de a îmbunătăți viața oamenilor, după ce ei înșiși au înrăutățit-o.”
Totuși, el consideră că este puțin probabil. „Este puțin probabil ca cei care au insistat pentru asta să fie de acord să dea înapoi.” Și chiar dacă ar face-o, a adăugat el, efectul asupra rezultatelor alegerilor ar fi greu de măsurat pe fondul zgomotului provocat de-o economie deteriorată, de prețuri în creștere și de patru ani de război.
