Dan Turturică: Domnule Ambasador, acum mulți ani, când ați părăsit România împreună cu familia, perspectiva Parteneriatului Strategic Româno-American părea complet imposibilă; azi este o realitate. Dar putem uita repede cât de greu am ajuns în acest punct. Mai ales, noua generație pare tentată să ia acest parteneriat ca pe un dat. Din acest motiv, aș dori să reamintim ce reprezintă acest parteneriat pentru S.U.A. și pentru România?
Ambasadorul Adrian Zuckerman: Dan, întâi de toate, îmi pare foarte bine să te văd azi. Din moment ce ai menționat copilăria mea, ca să răspund, dă-mi voie să mă leg de trecut. După cum știi, m-am născut în București acum ani buni. Familia mea și cu mine am fugit de comunism pe când aveam nouă ani. Au fost vremuri îngrozitoare și am fost extrem de norocos să mă reîntorc aici acum un an, ca ambasador numit de Președintele Trump.
Între timp, povestea ar trebui să înceapă după cel de-al Doilea Război Mondial, când regimul comunist a distrus complet această țară. În 1989, Revoluția a avut loc, multe alte țări au prosperat și, mai evident, țările fostului bloc comunist. Din păcate, Revoluția din România nu a fost completă, au mai rămas lucruri de înfăptuit. Dar au existat progrese extraordinare și ele continuă în fiecare zi.
Cred că România este o țară mai bună astăzi, cred că progresele realizate în acest an au fost deosebite din punct de vedere al dezvoltării economice, al cooperării militare în domeniul apărării, în domeniul social, al aplicării principiului statului de drept. Cred că meritele pentru aceste progrese enorme trebuie acordate actualului guvern. Aș spune că în acest an s-au realizat mai multe progrese decât s-au realizat de la Revoluție. Le putem discuta mai detaliat dacă dorești…
DT: Desigur.
A.Z: Dar aș vrea să asigur cititorii că România nu are un prieten mai bun decât Statele Unite și poporul american. Una din cele mai importante preocupări ale Statelor Unite este menținerea și susținerea integrității, atât cea socială cât și cea a frontierelor României, sprijinirea românilor, astfel încât standardul lor de viață să crească și asigurarea că România va dăinui în viitor ca o țară foarte, foarte prosperă și independentă.
D.T.: Există o vorbă care spune: “Nicio masă nu e gratis”, așa că oamenii se întreabă: „Ce câștigă S.U.A. din acest parteneriat? De ce se interesează S.U.A. de România, de acest parteneriat, și cum anume beneficiază România de pe urma lui?”
A.Z: Eu cred că astăzi există o relație simbiotică incredibilă între Statele Unite, România, Uniunea Europeană și NATO. România este un jucător cheie pe flancul estic al Europei și, împreună cu Polonia, reprezintă doi aliați esențiali pentru securitatea europeană. România este o oază de libertate și prezintă un mare potențial de prosperitate economică. Comerțul său cu Statele Unite se intensifică, România oferă o bază pentru dezvoltarea economică a Europei. Cel mai bun aliat pe care S.U.A. îl pot avea este un partener cu o economie și cu o apărare puternice. Cred că acum vedem ambele atribute la România și lucrurile continuă să progreseze.
Din punct de vedere economic, am început în acest an o serie de proiecte foarte, foarte substanțiale. Unul este retehnologizarea centralei de la Cernavodă: coordonăm recondiționarea unui reactor și construirea a două noi reactoare la Cernavodă. Procesul are o componentă românească, una franceză, una canadiană și toate vor fi coordonate de o firmă americană. Înainte de asta, a existat acolo un contract încheiat cu o companie chinezească numită CGN, China General. Ca în cazul multor altor companii chinezești active la nivel internațional, CGN a fost pusă sub acuzare pentru fraudă și practici corupte și, la începutul acestui an, Guvernul României a reziliat contractul și înțelegerea încheiate cu ei privind proiectul de la Cernavodă.
D.T.: Cât de dificil a fost să fie schimbate companiile implicate în acest contract, pentru că, la un moment dat, înțelegerea cu chinezii părea bătută în cuie?
A.Z: Cred că Guvernul Orban și Președintele Iohannis au sprijinit foarte mult această schimbare. A fost o plăcere să lucrez cu ei în acest an. De asemenea, timp de mai mulți ani, compania chineză nu a făcut nimic acolo. A fost posibil să abordăm Guvernul Orban și să discutăm un plan ca cel de afaceri pentru recondiționarea unui reactor și construirea a două noi reactoare într-un timp relativ scurt pentru acest tip de proces.
De asemenea, am semnat recent un pachet de finanțare de 7 miliarde de dolari cu Banca de Import-Export a S.U.A. (US ExIm) ca să finanțăm aceste lucrări. Vor mai exista participanți la proiect, care vor contribui cu capital și datorii pentru finanțarea proiectului. Va fi un proiect extraordinar care se va realiza foarte, foarte rapid pentru acest gen de lucrări. Când va fi finalizat, va genera aproximativ 40% din necesarul de energie electrică al României, ceea ce reprezintă un procent impresionant. După cum poate știți, dar poate că unii dintre cititorii dumneavoastră nu știu, România este pe locul doi în topul producătorilor de petrol și gaze din Europa. Cred că atunci când proiectul de la Cernavodă va deveni operațional, dar și când stațiile de exploatare de petrol și gaze de la Marea Neagră vor deveni funcționale, România va deveni numărul 1 în Europa la producția de petrol și gaze. Este un loc binemeritat pe care se poate găsi România.
DT: Când estimați că se va finaliza proiectul de la Cernavodă ?
A.Z: Recondiționarea primei unități probabil în trei sau patru ani, iar celelalte unități în doi sau trei ani după aceasta. Este un proiect complex și sofisticat, dar toate aceste trei reactoare ar trebui să fie operaționale și funcționale în cel mult 10 ani, dar probabil că în aproximativ șapte sau opt ani.
DT: Ați menționat un proiect foarte important, legat de gazele naturale din Marea Neagră care, din păcate, după un început foarte bun, descoperirea unor resurse semnificative, s-a blocat. Știm parțial motivul. E vorba de acțiunile Guvernului Dragnea, de multitudinea de schimbări întortocheate ale legilor și deciziilor care nu au fost bine primite de investitori. Dar, gazele naturale sunt tot acolo și mă întrebam cum arată acum, din perspectiva companiilor americane implicate, șansa de a relua proiectul? Vom vedea în final o cooperare româno-americană în acest domeniu sau pare mai probabilă o resetare și reînceperea proiectului cu alți parteneri?
AZ: Eu insist cu strășnicie, așa cum spunem în America, pe producția de petrol și gaze din platforma Mării Negre. În timp ce vorbim, există o companie care se numește Black Sea Oil and Gas (BSOG) și care instalează acum o conductă subacvatică ce va conecta platformele de extracție din larg (off-shore) cu unitatea de pe uscat (on-shore). Compania preconizează că va putea începe exportul de gaze naturale din platforma Mării Negre către diverse regiuni ale României și peste hotare începând din a doua jumătate a anului 2021.
Perimetrul cel mai vast, „Neptun Deep”, a înregistrat progrese mai lente, în special…
DT: Vorbiți de cel în care este implicată compania Exxon?
AZ: Da, de cel în care este implicată compania Exxon.
… în principal din cauza efectelor adverse ale legilor adoptate anterior. Suntem optimiști că Guvernul Orban și Parlamentul vor aborda și schimba aceste legi în anul următor, ca să motiveze Exxon și partenerii săi, inclusiv Romgaz, să producă și să extragă gaze naturale din aceste zăcăminte care sunt foarte, foarte lucrative; și astfel, ar acoperi nu numai mare parte din necesarul Europei de Est, ci și o parte din cererea Europei de Vest.
Pentru cei dintre voi care poate nu înțeleg, producția de gaze naturale din Rusia este folosită ca armă pentru distribuția de gaz către țările din Europa pe care Rusia le favorizează, pentru influențarea politicilor lor; Rusia poate întrerupe furnizarea de energie oricând dorește. Compania rusească din domeniul gazelor naturale Gazprom încearcă să folosească distribuția de gaz ca instrument al politicii externe a Rusiei. Independența energetică a Europei este unul din domeniile la care S.U.A. și alații săi din Europa lucrează foarte intens în ultimii ani pentru a reduce presiunea pusă pe statele europene.
DT: Polonia a reușit să facă progrese importante. În contextul acesta, vreau să fac referire la opiniile unora dintre analiștii economici și politici din România, care au afirmat că și securitatea militară în zona Mării Negre ar fi consolidată prin demararea investițiilor americane în exploatarea off-shore a gazelor. Împărtășiți această perspectivă ?
AZ: Întru totul. Dacă privim situația actuală, Statele Unite și partenerii din Europa s-au opus finalizării proiectului NORDSTREAM 2, care ar permite rușilor să aleagă cui să furnizeze gaze naturale și cui nu. La fel, acum rușii încearcă să construiască proiectul TURKSTREAM 2, pentru a avea o altă magistrală de furnizare a gazelor naturale și o folosesc ca armă. Trebuie să ne amintim că de când rușii au invadat Crimeea și Ucraina, aceștia au militarizat în foarte mare măsură regiunea Mării Negre. Fosta flotă rusească, de dinaintea invadării Crimeii, era reprezentată de multe nave vechi, ruginite. Acum, este o flotă ultra-modernă. Efectuează exerciții militare foarte agresive în regiunea Mării Negre și declară multe dintre arealele de la Marea Neagră zone interzise traficului comercial. Încearcă să controleze acest lucru și își încordează mușchii pentru a îndepărta forțele militare și comerciale ale altor țări din anumite zone de la Marea Neagră. Este o situație pe care noi nu o vom tolera sau permite. Și totul se reduce la a avea competența de a influența statele prin utilizarea strategică a resurselor energetice. Producția substanțială de gaze naturale de către România va elimina mare parte din această presiune.
DT: Dacă tot ați atins subiectul provocărilor de securitate din regiunea Mării Negre, cum ați evalua progresele făcute de România în ceea ce privește pregătirea armatei pentru a face față acestor provocări? Știam de multă vreme că apărarea coastei românești a Mării Negre era un punct vulnerabil. Cu siguranță am făcut progrese majore, prin achiziționarea a numeroase echipamente militare importante. Însă, să zicem, pe o scală care cuprinde punctul de la care am plecat și punctul unde ar fi ideal să ne găsim, unde ne situăm acum? Suntem la jumătate?
AZ: Cooperarea în materie de apărare dintre Statele Unite, România și NATO nu a fost nicicând mai strânsă. Cred că relațiile bilaterale dintre Statele Unite și România, nu numai când vine vorba despre cooperare militară, ci și despre dezvoltare economică și alte aspecte, la rândul lor, nu au fost nicicând mai strânse. S-au făcut progrese uriașe anul acesta. Lăsând la o parte apărarea antirachetă de la Deveselu, sistemul Aegis, suntem în plin proces de modernizare a forțelor armate ale României, forțelor sale terestre, aeriene și navale.
Comunicarea dinte Ministerul Apărării Naționale din România și Departamentul pentru Apărare al S.U.A. nu a fost nicicând mai eficientă. Am reușit să stabilim, anul acesta, sesiuni regulate de comunicare, săptămânale, sau la fiecare două săptămâni, la nivel foarte, foarte înalt, între cele două instituții amintite. Am reușit să facem ca militarii români să participe la misiuni alături de militari americani, să aibă contact cu personalul cu vechime din Europa, ca să asigurăm un nivel foarte ridicat de cooperare.
Și modernizarea echipamentelor României asigură interoperabilitate cu tehnica utilizată de NATO și S.U.A., mă refer la avioanele F-16, mă refer la elicoptere, drone, mă refer la toate tipurile de echipamente necesare pentru a fi siguri de faptul că, în calitate de aliați, luptăm umăr la umăr, fără niciun fel de probleme între noi.
Cum spuneam, Statele Unite nu vor tolera niciun fel de lipsă de securitate sau amenințare la adresa integrității granițelor României.
DT: Există vreun prag critic în ceea ce privește achizițiile militare pe care ar trebui să îl depășim? Am văzut achiziționarea sistemului Patriot, am negociat pentru sistemul de rachete HIMARS. Mai urmează curând vreun alt element important?
AZ: În ceea ce privește sistemele de armament, cred că există câteva sisteme de armament diverse; nu voi vorbi despre ele astăzi.
Aș vrea să subliniez că sistemul Patriot, care urmează să fie livrat și instalat în România, este de același calibru cu cel utilizat de Statele Unite și reprezintă cea mai recentă și avansată tehnologie. Același lucru se aplică și pentru sistemul HIMARS și va fi valabil și pentru celelalte sisteme de înaltă tehnologie care vor fi mobilizate în România.
Tot anul acesta continuăm să dislocăm prin rotație forțe americane în România. Numărul efectivelor militare dislocate prin rotație va crește pe măsură ce avansăm în timp; reiterez: acesta este angajamentul ferm al Statelor Unite față de independența și integritatea granițelor României. România și Polonia reprezintă aliații esențiali în apărarea Europei și a graniței de est a acesteia.
DT: Sunteți optimist că în viitorul apropiat se va reuși deblocarea zonei de „acces interzis” pe care Rusia o impune în regiunea Mării Negre?
AZ: Sunt de părere că securitatea Mării Negre, securitatea regională a Mării Negre este o problemă foarte complexă, pentru că, așa cum bine știți, sunt multe state care au ieșire la Marea Neagră, nu numai cele din partea de vest – România, Bulgaria, Turcia, Ucraina, ci și cele din partea de est. Așadar, provocările legate de îngrădirea transportului, comerțului și accesului la Marea Neagră al dispozitivelor militare ale altor state nu trebuie să existe, ne vom asigura de acest lucru.
DT: Cooperarea economică este strâns legată de problemele care țin de securitate. Ați anunțat recent proiectul unui coridor care să lege portul Gdansk din Polonia de portul Constanța, ca parte din așa-numita „Via Carpathia”, din cadrul Inițiativei celor Trei Mări. Ulterior, ați furnizat informații detaliate, faptul că există echipe mixte, cu membri din cadrul Ambasadei și ai Ministerului Transporturilor, care decid asupra segmentelor din România pe unde va trece această rută. Puteți să ne spuneți mai multe despre stadiul în care se află acest proiect?
AZ: În opinia mea, acest proiect este un proiect crucial, cel mai ambițios pe care îl putea demara România. Beneficiile aduse economiei României prin Via Carpathia, care va uni Constanța de Gdansk, și prin calea ferată care o va însoți – pe care o numim „Calea Ferată către Mare (Rail to the Sea)” sunt cruciale. După cum sunt sigur că știți deja, Constanța este cel mai bun port de adâncime de la Marea Neagră. Are capacitate limitată nu din cauza facilităților din port, ci din cauza infrastructurii care deservește portul. Aici nu port intra și nu pot ieși suficiente containere pentru a putea spori capacitatea portului. Această șosea și cale ferată vor aborda aceste probleme, vor permite o intrare în port și o ieșire din port mult mai rapide și mai bune, tocmai de la Marea Baltică. Este visul de ani de zile nu numai al României, ci și al Poloniei. Beneficiile aduse economiei românești și poloneze, dar și economiilor din Europa de Est vor fi absolut remarcabile. Șoseaua nu va trece prin Ucraina, va pleca de la Constanța, va trece prin București, va continua în Bulgaria, apoi în Ungaria, va străbate Ungaria, va trece în Slovacia, cred, și apoi va trece prin Polonia.
Ruta va permite altor orașe să se conecteze la această „coloană vertebrală” comercială, pentru a se putea dezvolta. După cum poate știți, de curând am fost la Iași. Am vizitat sediul Amazon, sediul și fabrica unei companii numite BorgWarner, care face sisteme de injecție pentru motoarele din industria constructoare de mașini, camioane și autoturisme. Am fost la Universitatea de Științe Agricole de la Iași. Toată lumea spune că Iașiul este o insulă. Motivul pentru care este o insulă este că are infrastructură inferioară. Pentru ca un director de la o companie din Iași să ajungă la Bruxelles sau Luxemburg, trebuie să se îmbarce în trei zboruri. Cu mașina este chiar mai rău. Deci, ceea ce ar trebui să fie o călătorie de două-trei ore se transformă într-o călătorie de o zi. Orașul nu se poate dezvolta și s-a pus în discuție faptul că Iașiul nu mai concurează numai cu Clujul, Bucureștiul sau Timișoara. Acum, Iașiul concurează cu Madrid, Berlin, Londra, Paris. Pentru a întreține această competiție, este nevoie disperată de acest tip de infrastructură. Iașiul are nevoie să fie legat printr-o autostradă și o cale ferată la o astfel de magistrală nord-sud – autostradă, cale ferată – pentru a crește. Odată demarate aceste proiecte, va înregistra o creștere rapidă, uriașă. Prim-ministrul Orban a anunțat, în ultimele zile, sprijinul său pentru un proiect rutier care să lege Iașiul de această autostradă pe axa nord-sud. Cred că vor urma alte proiecte similare.
Am avut întâlniri cu Ministrul Transporturilor Bode. Am discutat despre rutele autostrăzilor. Am discutat despre finanțare. Am discutat multe alte probleme pertinente pe acest subiect, care sunt foarte importante. Ministrul a desemnat un grup de lucru, Ambasada are un grup de lucru și încercăm să finalizăm aceste planuri și să începem efectiv munca, cât de curând este omenește posibil.
DT: Când vă așteptați să fie finalizate planurile?
AZ: Cred că va mai dura câteva luni, din păcate, dar sunt de părere că planurile trebuie întocmite corect, pentru a evita dezastre ulterioare.
DT: Dar din câte înțeleg, axa principală a Via Carpathia din România va fi tot pe direcția est – vest, de la Constanța, spre vest, la București, apoi spre vest sau nord – vest, către o conexiune prin Ungaria. Din informațiile pe care le dețineți la acest moment, se va folosi coridorul București – Pitești – Sibiu sau se va folosi o altă rută decât autostrada Pitești – Sibiu, care se construiește în acest moment?
AZ: Cred că este o întrebare foarte bună. Este unul dintre aspectele pe care îl discutăm în prezent. Grupul nostru de lucru discută acest aspect cu grupul de lucru al Ministrului Bode și aș vrea să pot răspunde „Da” la toate întrebările, pentru că în România este nevoie nu doar de una, ci de mai multe autostrăzi…
DT: Pentru ca Iașiul să se conecteze la Via Carpathia, ar fi nevoie de încă un proiect care să îl lege de ruta principală.
AZ: Aveți absolută dreptate. Sunt numeroase alte proiecte majore de infrastructură care trebuie demarate. Guvernul Orban este hotărât să le realizeze, membrii Cabinetului sunt hotărâți să demareze și alte proiecte, au realizat necesitatea imperioasă și importanța crucială a acestor tipuri de dezvoltări care au fost stagnate mult prea mulți ani și poate că proiectele care nu au fost stagnate nu au fost nici măcar luate în calcul pentru dezvoltarea României.
Cred că România are un potențial enorm, enorm, dacă i se permite să se dezvolte într-o manieră liberă și democratică. Și ce vreau să spun prin „liberă” este piață liberă, unde guvernul face un pas înapoi și lasă piața liberă să își urmeze cursul și să se dezvolte. Cred că România poate deveni unul dinte liderii Europei într-un răstimp foarte scurt, dacă i se permite acest lucru.
DT: Românii știu că și ei și țara au mult potențial. Dar, după cum ați menționat, au tot văzut, an după an, cum acest potențial nu se realizează, și asta a generat furie și frustrare. Dar fără niciun rezultat, pentru că nu s-a schimbat nimic. Există și în proiectul legăturii Constanța – Gdansk două componente importante. Una este planificarea și executarea proiectului. Cea de-a doua, finanțarea. Dacă tot discutăm despre Via Carpathia și legătura de cale ferată, băncile americane și alte instituții financiare manifestă deja interes pentru finanțarea acestor proiecte, sau este un aspect care va trebui abordat ulterior? Care sunt șansele ca aceste proiecte să fie finanțate de instituții din America?
AZ: Cred că sunt șanse foarte mari. Președinta ExIm Bank se va afla aici, săptămâna viitoare, și acesta este unul dintre proiectele pe agenda de zi. Cum spuneam și mai devreme, Exim Bank a alocat proiectului de la Cernavodă finanțare de până la șapte miliarde de dolari. Acesta este unul dintre proiectele pe care le vom discuta în contextul dezvoltării economice a României.
Însă răspunsul real la întrebarea dumneavoastră nu stă neapărat în componenta „finanțare”; când analizăm de ce nu s-au finalizat proiectele în trecut, trebuie să analizați ce s-a întâmplat în țară în ultimii șapte, opt, nouă ani și în special în ultimii doi-trei ani. 2019, 2018, 2017, frauda, actele de corupție, lipsa de transparență trebuie să înceteze.
Trebuie să existe asumarea răspunderii, transparență, iar aplicarea principiului statului de drept este esențială. Nimic dintre lucrurile acestea nu se poate materializa dacă nu aderăm la principiul statului de drept. Iar principiul statului de drept trebuie aplicat just și echitabil pentru toată lumea. Aveți nevoie de un sistem judiciar independent, de acces total la sistemul judiciar pentru a obține investiții, finanțare, pentru a obține alte lucruri de care este nevoie disperată aici.
Oamenii trebuie să înțeleagă că trecutul marcat de corupție endemică va lua sfârșit. În cazul în care corupția nu ia sfârșit și nu se aplică principiul statului de drept și nu avem transparență, niciunul dintre aceste lucruri nu se va finaliza cu succes. Corupția din trecut trebuie să ia sfârșit. Domnul Dragnea este la închisoare, mai sunt și alții care au colaborat cu dumnealui, l-au ajutat, mă refer la baronii roșii, dar mai sunt și alții. După cum spunea și Președintele Iohannis, revoluția nu a fost dusă la bun sfârșit, revoluția trebuie să fie completă. Statul de drept trebuie să învingă în România, pentru ca România să își ocupe locul de drept în Europa.
DT: Duminica viitoare avem alegeri parlamentare în România, este un moment bun să reflectăm puțin la ceea ce s-a întâmplat în ultimul ciclu electoral. În primii trei ani, știm deja prejudiciul creat instituțiilor din domeniul justiției și ale statului de drept. Ce părere aveți despre progresele din ultimul an, de când, așa cum ați menționat, Dragnea a fost trimis la închisoare?
AZ: Sunt foarte optimist. Cred că s-au făcut progrese uriașe. Cred că Ministrul Afacerilor Interne Vela, Ministrul Justiției Predoiu au depus eforturi foarte mari pentru a realiza aceste progrese. Cred, în baza discuțiilor și a întâlnirilor mele cu Ministrul Justiției, la scurt timp de la sosirea mea, că a durat luni de zile până când s-au putut reocupa funcțiile din Ministerul Justiției care fuseseră decimate de guvernul anterior. Nu puteam organiza întâlniri cu dumnealui pentru că nu avea angajații care să se ocupe de acest lucru. La fel, știu că Ministrul Afacerilor Interne Vela a pățit același lucru.
Cred că de curând, după cum ați văzut, acum câteva săptămâni, Ministrul Afacerilor Interne a lansat raiduri împotriva grupărilor de crimă organizată, a traficanților de persoane și a altora, în opt sau zece orașe din România. Șase, șapte sute de persoane au fost deținute, și lucrurile nu se opresc aici. A numit-o „Ziua Z”, făcând referire la „Toleranță Zero” – poate se referea la mine, Z de la Zuckerman, nu știu – însă, am anunțat un plan de combatere a traficului de persoane, un flagel îngrozitor. O rușine pentru această țară, nu își are locul în România și trebuie să ia sfârșit! Cred că Ministrul Afacerilor Interne și Ministrul Justiției au pus bazele unui program. Continuăm să colaborăm, cu diligență.
S-au făcut multe arestări și va trebui să se mai facă arestări pentru a eradica clanurile, grupările de crimă organizată și traficanții de persoane din România. Cred că Miniștrii Vela și Predoiu sunt foarte, foarte serioși în ceea ce privește eliminarea și combaterea traficului de persoane, cred că au acceptat planul propus de Departamentul de Stat. Colaborează foarte strâns cu grupurile noastre în materie de aplicare a legii și am făcut progrese incredibile în aceste domenii. Colaborarea în materie de aplicare a legii a fost absolut superbă.
Mi-am luat angajamentul, față de Prim-ministrul Orban, dar și față de Miniștrii Vela și Predoiu, că vom pune la dispoziție toate pârghiile în materie de aplicare a legii, de care dispun Statele Unite, pentru a ajuta România în lupta împotriva traficului de persoane, dar și al crimei organizate, aici, în țară.
DT: Lupta împotriva traficului de persoane este una dintre temele cele mai importante, pe care o atingeți în aproape toate aparițiile publice. Am început să cercetez mai amănunțit acest subiect după ce am văzut că insistați pe el; atunci am descoperit că ocupăm o poziție îngrijorătoare în raportul anual pe care îl elaborează Departamentul de Stat pe această temă. Acum, suntem pe Lista Țărilor aflate sub Monitorizare, Nivelul 2, al doilea an consecutiv, deci în cazul în care Departamentul de Stat nu consideră suficiente progresele menționate de dumneavoastră, există riscul ca România să retrogradeze la Nivelul 3; am fost foarte surprins să aflu că, dacă se întâmplă acest lucru, ar avea impact și asupra finanțării diverselor proiecte pe care le-ați specificat mai devreme. Poate doriți să detaliați, deoarece mulți oameni din România încă nu înțeleg cât de gravă este această problemă, pe care statul nu o tratează suficient de serios.
AZ: Dacă România retrogradează la Nivelul 3, acest lucru va afecta finanțarea, acordarea de împrumuturi și alte programe similare cu care Statele Unite ajută România. Este o lege dată de Congres, al cărei scop este să descurajeze traficul de persoane, care nu ar trebui să existe. Este o rușine, un flagel și mă indignează foarte tare. Cu siguranță, nu ar trebui să existe într-o țară cum este România.
Aici, vestea bună este că am avut multe, multe întâlniri cu Ministrul Vela și cu Ministrul Justiției Predoiu și cu alte persoane și am acceptat planul propus de Departamentul de Stat pentru abordarea problemei traficului de persoane, care ar trebui pus în aplicare. Am adus o copie cu mine. România are multe lucruri de făcut pentru a promova de la Nivelul 2 pe Lista Țărilor aflate sub Monitorizare la Nivelul 1, acolo unde ar trebui să fie încadrată.
DT: Este vorba de planul menționat în raport?
AZ: Da, este menționat în raport; presupune sugestii referitoare la cum ar trebui să procedeze România.
DT: Sunt multe sugestii; lista este destul de lungă.
AZ: Din nou, cele două teme principale – sunt multe sugestii specifice, însă cele două teme principale sunt aplicarea principiului statului de drept – judecarea în regim de urgență, independența sistemului judiciar, arestarea și punerea sub acuzare a infractorilor – și oferirea de asistență victimelor, pe care nu o menționasem – pe ea ne-am axat.
Și mă bucur că pot spune că am lucrat la întocmirea unui plan, la care făceam aluzie în urmă cu aproximativ o săptămână – două, când noul primar al Bucureștiului mi-a făcut o vizită la Ambasadă și pe care doresc să îl dezvălui acum – vom face acest lucru public într-o săptămână, două – este vorba despre un plan de a oferi, în București, cazare și adăpost victimelor traficului de persoane.
Și am lucrat cu Preafericitul Daniel, ANITP – Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane, am colaborat și cu Primăria București, care a inițiat propriul grup operativ de combatere a traficului de persoane. Este o problemă foarte gravă, crima organizată și traficul de persoane nu își au locul în România.
DT: Deci, ca să fie și mai clar, în cazul în care aceste progrese nu vor fi considerate suficiente, chiar și finanțarea proiectului de la Cernavodă ar fi în pericol. Așa este?
AZ: Teoretic, aveți dreptate. Am speranță și am încredere în bunăvoința oamenilor precum Prim-ministrul Orban, Președintele Iohannis, Ministrul Vela, Ministrul Predoiu de a pune în aplicare și demara aceste planuri. Nu văd niciun motiv pentru care nu ar face acest lucru, este un efort pe care ar trebui să îl inițieze cu toții.
DT: Unul dintre elementele din Raportul privind Traficul de Persoane îl reprezintă corupția, legăturile oculte dintre grupările de crimă organizată și cei care ar trebui să le urmărească, să le pună sub acuzare sau să le judece. Ați constatat că autoritățile înțeleg cât de serioase sunt aceste critici? Pentru că dacă cei care săvârșesc astfel de infracțiuni sunt protejați de oameni din administrația centrală a Ministerului Afacerilor Interne, sau de procurori și judecători, desigur că toate eforturile vor fi zadarnice. Ce v-au răspuns persoanele responsabile de acest aspect când i-ați abordat?
AZ: Cred că este o situație nefericită. Pentru a răspunde întrebării dumneavoastră în context, trebuie să ne întoarcem în timp, acum 30, aproape 31 de ani, la revoluție, la căderea regimului comunist. Guvernarea comunistă a eviscerat și a distrus total țara aceasta, preț de generații întregi. Și, din nefericire, încă există reminiscențe.
S-au făcut multe progrese, însă nu suficient, cred că există reminiscențe în numeroase partide și cred că, pe măsură ce România avansează, toate persoanele corupte trebuie eliminate din poziții de autoritate și puse sub acuzare sub cele mai aspre rigori ale legii, ceea ce ne aduce înapoi, din nou, la problema independenței sistemului judiciar și a aplicării principiului statului de drept, care au fost trecute cu vederea sub regimul Dragnea, de guvernul anterior. Statul de drept și multe legi, legi penale, au fost relaxate, unele chiar abrogate și acest lucru nu poate rămâne așa. Sunt mulți cei care încearcă să reinstaureze legile anterioare, astfel încât să poată reintra în vigoare aplicarea principiului statului de drept, iar oamenii corupți să poată fi puși sub acuzare sub cele mai aspre rigori ale legii.
DT: Mulți ani, lupta împotriva corupției a fost temă de cooperare între autoritățile din Statele Unite și cele din România. Cu ceva timp în urmă, ați menționat o foaie de parcurs încheiată de Departamentul pentru Justiție din S.U.A. și Ministerul Justiției din România. Care este statusul acelei foi de parcurs și al obiectivelor propuse? Cât de departe am ajuns și cât de mult mai avem de parcurs din acest proces?
AZ: Grupul din cadrul Departamentului de Stat al S.U.A. care se ocupă de aceste aspecte se numește J/TIP. Și a propus Raportul despre Traficul de Persoane. Ministrul Justiției a acceptat recomandările, care sunt puse în aplicare, integral. Cred că anul acesta, datele statistice despre arestări și puneri sub acuzare, comparativ cu cele de anul trecut, cresc dramatic, ceea ce eu găsesc remarcabil, pentru că încă nu am vorbit despre elefantul din încăpere, anume COVID-19. Așadar, având în vedere contextul COVID-19, faptul că vedem toate aceste măsuri pozitive luate până acum de Ministrul Justiției și de Ministrul Afacerilor Interne, pentru a pune în aplicare și a urma această foaie de parcurs este remarcabil.
DT: Ați spus că, pentru a dobândi acces la finanțare și pentru a putea reuși, în cele din urmă, construirea proiectelor de care este nevoie acută în România, lupta împotriva corupției este crucială. Același răspuns a fost oferit, de-a lungul timpului, tuturor jurnaliștilor care întrebau „ce trebuie să se întâmple în România, pentru a atrage mai multe investiții americane?”. Suntem în punctul în care am făcut suficient pentru a vedea o accelerare a investițiilor americane în România sau încă mai avem de lucru?
AZ: Nu sunt sigur ce înseamnă cu adevărat „să faci suficient”. Cred că anul acesta, în ceea ce privește progresele economice, dacă analizați, nu numai proiectele militare, legate de apărare care sunt cu adevărat substanțiale, ci dacă analizați proiecte precum cel de la Cernavodă, autostrada și calea ferată care leagă Constanța de Gdansk și alte proiecte care se au în vedere momentan, anul acesta a fost extraordinar. Știu că unul dintre obiectivele Ministrului Transporturilor Bode a fost construirea de infrastructură; lucrează la mai multe proiecte. Însă, în ceea ce privește atragerea investitorilor americani aici, este un proces de durată.
Lucrez îndeaproape cu Camera de Comerț Americană de aici, un grup extraordinar, prezența companiilor americane pe piața din România este deja una semnificativă. De exemplu, Coca Cola și Pepsi Cola sunt prezente, numeroase firme de consultanță, de contabilitate, cum e PwC (PricewaterhouseCoopers). Aveți companii farmaceutice, companii din domeniul tehnologiei. Și apropo de tehnologie, Cluj și București, în special Clujul, reprezintă un punct de destinație pentru ca europenii să vină în România să lucreze în domeniul tehnologiei.
În plus față de acest domeniu, totodată, din Cluj și din București, mulți oameni, mulți români, părăsesc România, nu atât pentru că nu își găsesc de lucru sau nu pot fi la nivelul de trai dorit, ci pentru că și-au pierdut speranța că ziua de mâine va fi mai bună pentru ei și pentru familiile lor. Cred că de îndată ce programelor de care am discutat li se permite să ajungă la maturitate și să progreseze, am toată speranța că oamenii care emigrează, oamenii de care această țară, România, are cea mai mare nevoie, se vor întoarce, pentru că nu numai că sunt oameni cu studii, profesioniști, ci și antreprenori, oamenii care au curajul să plece în căutarea unei vieți mai bune pentru ei și pentru familiile lor, în alte țări din Vestul Europei, Statele Unite și alte țări.
Așadar, sper că de îndată ce permitem să preia frâiele o Românie care se conduce pe baza pieței libere – și acest lucru poate fi posibil numai dacă se aplică principiul statului de drept și dacă sistemul judiciar este independent, lucru pe care cred că l-a tot repetat fiecare ambasador numit în această țară în ultimii 20, 30 de ani – putem realiza acest lucru, și este de importanță crucială!
Sunt o mulțime de companii prezente aici, au nevoie să se extindă. Am amintit mai devreme de modelul Amazon, o poveste reală din Iași. Vor să facă mai mult. Nu pot face mai mult, există piedici, oamenii nu vor să meargă acolo din cauza limitărilor care țin de infrastructură și, prin urmare, de timpul de deplasare. Același lucru se aplică și pentru BorgWarner și alte companii din multe alte orașe.
DT: Ca să înțelegem cu exactitate, spuneți că în cazul în care România continuă pe această cale, consolidând statul de drept și reparând daunele aduse instituțiilor judiciare, am putea să ne așteptăm ca băncile sau instituțiile financiare americane să acorde fonduri pentru proiecte de anvergură cum ar fi autostrăzile, căile ferate? Am putea să vedem companii americane care să vină în România să construiască și să lucreze la aceste proiecte? Este o certitudine?
AZ: Nimic nu este sigur pe lume, dar dați-mi voie să vă mai ofer două exemple. Unu – când actualul guvern a preluat puterea de la guvernul anterior, în noiembrie, anul trecut, ministrul Câțu m-a informat că guvernul anterior ținea două rânduri de registre contabile. Nu își mai plătiseră facturile de mai bine de un an, și erau facturi pentru servicii zilnice prestate pentru guvern. Cine știe ce altceva mai făceau? Cine știe la ce mai erau folosite fondurile? Pe același model, fostul primar al Bucureștiului a înființat 21 sau 23 de companii împotriva cărora, în ultimii doi, trei, patru ani, s-au pronunțat două hotărâri judecătorești, care specificau închiderea lor, pe motiv că fuseseră înființate ilicit și trebuiau radiate. Acest lucru nu s-a întâmplat. Companiile continuă să funcționeze.
Mai mult, tot pe același model, în România, există mai bine de 1.200 de companii municipale și de stat. Alte câteva sute – trei, patru, cinci sute de companii – deținute parțial de stat și primării. Guvernul PSD, având în vedere că deținea controlul în Parlament, a adoptat acte legislative care au împiedicat privatizarea. Dacă nu privatizați aceste companii, împiedicați concurența, nu aveți piață liberă, nimeni nu le poate face concurență. Cine va concura cu guvernul? Nu se poate. Vor scădea abuziv prețurile, vor speria opoziția, nu se poate concura!
Totodată, dincolo de limitarea eficienței piețelor și limitarea creării concurenței, sunt o rezervă pentru patronaj politic, încurajează corupția și vor continua aceste proaste obiceiuri. Dacă cineva deține o companie publică (societate pe acțiuni, listată la bursă, nu o companie deținută de stat), aceasta intră sub incidența aplicării principiului statului de drept, a transparenței, a inovării, creativității, respectiva persoană va dori să se extindă, va avea planuri bune și va contribui la îmbunătățirea României.
Așadar, aceasta este o problemă care trebuie abordată. Și, repet, totul se reduce la statul de drept și transparență. Nu putem continua să alimentăm corupția și patronajul politic în această țară. Dacă ele continuă, România nu își va putea atinge potențialul.
DT: Sunteți aici de un an…
AZ: Mai puțin de un an. Se va împlini un an la mijlocul lunii decembrie. Peste două săptămâni se împlinește un an.
DT: Dar ambasada a fost aici inclusiv în primii trei ani ai acestui ciclu electoral și sunt curios care au fost răspunsurile din partea foștilor oficiali români când au fost întrebați de membri ai ambasadei S.U.A. despre aceste probleme – „De ce nu faceți mai mult împotriva corupției, de ce ați schimbat legile justiției în beneficiul persoanelor corupte?”. La toate aceste întrebări esențiale, ce răspunsuri au primit oficialii americani din partea membrilor guvernului anterior?
AZ: Unele dintre acestea erau, de fapt, non-răspunsuri. Unele erau promisiuni că problemele vor fi rezolvate și promisiunile nu au fost îndeplinite niciodată. Unele erau doar răspunsuri obraznice de tipul „vedeți-vă de treaba voastră”. Cred că ceea ce spun azi nu este deloc ceva nou. Cred că fiecare ambasador american din ultimii 20, 30 de ani, a spus același lucru. Ne interesează problemele privind dezvoltarea democrației, privind promovarea drepturilor omului, pe care credem că aliații noștri ar trebui să le respecte.
De exemplu, economia de piață liberă, așa cum avem în Statele Unite, a creat mai multă bunăstare în lume decât a creat oricare dintre celelalte sisteme economice vreodată. A ridicat oamenii din sărăcie, a îmbogățit țări și persoane, și popoare în ansamblu, și a eliminat problemele corupției. Nu vreau să insist pe problema statului de drept și a transparenței, dar ele trebuie puse în aplicare aici, fără excepții.
DT: Totuși, așa cum am văzut de atâtea ori, foarte mulți români votează încă pentru politicieni și partide care nu respectă aceste principii și valori esențiale. Având în vedere că peste câteva zile vor avea loc alegeri parlamentare, ce le-ați spune românilor care continuă să voteze politicieni care acționează doar pentru propriul interes?
AZ: Știți că noi nu alegem câștigătorii și învinșii în alegeri, în nicio țară, și cu atât mai mult în România. Noi susținem idei care sunt importante pentru Statele Unite. Încă din prima zi în care am sosit aici, am vorbit despre problemele pe care le-am amintit mai devreme. Noi credem în dreptul oamenilor la auto-determinare și în dreptul lor de a face ceea ce servește cel mai bine propriul interes. Sperăm că oamenii vor respecta procesul democratic și vor căuta și obține o Românie mai bună, pentru ei și pentru copiii lor. Cred că acesta este un moment de mare speranță și așteptări, și cred că, de când am sosit aici, după cum am menționat mai devreme, s-au realizat foarte multe lucruri. Așa că am speranța că această tendință va continua și în viitor.
DT: A fost un an dificil, COVID-19 a schimbat foarte multe lucruri în toată lumea. Cum a decurs cooperarea între România și S.U.A. în combaterea pandemiei, până acum, și ce perspective există în viitor?
AZ: La început, și din nefericire acest început a fost cu prea mult timp în urmă, pentru acest flagel – și înainte de a vorbi despre asta, vreau să spun că toți vorbim despre COVID-19 și ce ar trebui să facă România, sau ce ar trebui să facă Statele Unite sau alte țări. Dar nu vorbim niciodată despre sursa pandemiei: China a fost sursa COVID-19! China este adevărata problemă aici! Toată lumea pare să uite asta, și putem vorbi despre China și în alte contexte. Dar toată această problemă a pornit din China. China a creat această problemă, care a dat peste cap economiile lumii. A întors oamenii din aceeași țară unii împotriva altora, în ceea ce privește cea mai bună soluție pentru a-i proteja și a-i păstra în siguranță. A întors țări unele împotriva altora, închizând granițe, în încercarea de a-și păstra poporul în siguranță. Și toți discutăm care ar fi cel mai bun remediu, dar mereu uităm că acest flagel a venit din China, a venit din Wuhan, probabil dintr-un laborator din Wuhan, așa că trebuie să nu uităm acest lucru, în context.
În al doilea rând, România și Statele Unite s-au sprijinit reciproc foarte mult, încă de la început și acest lucru continuă. S.U.A. au ajutat financiar. Firmele americane din România au donat milioane în numerar și alte contribuții poporului român. Guvernul american a donat României bani, echivalente de numerar, precum și diverse echipamente individuale de protecție, și a sprijinit poporul român în alte feluri. Poporul român, într-un gest măreț – din punctul meu de vedere a fost un gest incredibil de generos – a trimis doctori și alți specialiști în Statele Unite, pentru a-i ajuta pe oamenii de acolo în lupta împotriva COVID-19, pentru a împărtăși experiența pe care au dobândit-o aici. Și, în prezent, toată lumea lucrează la un vaccin. Din câte știu eu, deja câteva vaccinuri sunt gata și cred că sunt în curs de distribuire. Am înțeles că o primă tranșă de vaccinuri va fi distribuită în câteva săptămâni, și să sperăm că oamenii vor începe să fie vaccinați împotriva COVID-19 în următoarele săptămâni, ceea ce, să sperăm, va fi începutul sfârșitului acestei probleme îngrozitoare.
DT: Dumneavoastră, personal, intenționați să vă vaccinați?
AZ: Absolut.
DT: Vaccinul va fi disponibil?
AZ: Mi s-a spus că probabil noi vom avea un vaccin, aici, la ambasadă, la un moment dat în luna ianuarie, după cum se anticipează, și eu absolut sigur mă voi vaccina.
DT: Anul acesta, am fost martorii unor eforturi din partea unor puteri străine de a nega existența bolii COVID-19, apoi de a induce ideea inutilității unui vaccin. Cum apreciați eforturile de a combate această propagandă intensă, care nu se rezumă doar la pandemie, care are loc pentru a submina cooperarea militară, în cadrul Alianței NATO, încrederea în instituțiile statului și în procesele democratice?
AZ: Este o problemă gravă. Cred că vorbim aici despre lista tipică a actorilor maligni: Rusia, China, Iran, Coreea de Nord, care creează povești despre COVID-19. Ei încearcă să sădească neîncredere și instabilitate, și generează minciuni. COVID-19 este o problemă. Slavă Domnului că nu se face răspunzătoare pentru și mai multe decese decât sunt în prezent. Majoritatea oamenilor care se infectează cu COVID-19 se recuperează total, dar, din păcate, mulți, foarte mulți oameni și-au pierdut viața, ceea ce este o tragedie cumplită, și sunt alături de toate familiile care au pierdut pe cineva drag în lupta cu COVID-19. Este o tragedie și este trist că atât de mulți dintre acești actori maligni o folosesc ca forță destabilizatoare, pentru a ataca democrațiile occidentale.
DT: Ne îndreptăm, foarte probabil, spre o schimbare la Casa Albă și mă întrebam cum va afecta acest lucru misiunea dumneavoatră. aici, în România? Veți fi în continuare ambasadorul Statelor Unite la București, pentru o perioadă de timp?
AZ: Ați spus că ne îndreptăm spre o schimbare, dar încă nu suntem acolo. Cred că unul dintre lucrurile minunate din procesul de vot american este tranziția pașnică a puterii. Sunt încă întrebări ridicate cu privire la diverse probleme din procesul electoral. Sunt sigur că acestea vor fi rezolvate, într-un fel sau altul, în viitorul apropiat și vom avea un Președinte inaugurat în data de 20 ianuarie. Toți ambasadorii își depun demisiile, care sunt fie acceptate, fie respinse de administrația care depune jurământul în data de 20 ianuarie. Până când cineva îmi va spune altceva, eu sunt încă ambasador aici și aștept cu nerăbdare să continui ca atare.
DT: Domnule ambasador, sunteți foarte implicat în ceea ce se petrece în România și în buna desfășurare a parteneriatului dintre țările noastre, și având în vedere că purtăm această discuție cu o zi înainte de sărbătorirea Zilei Naționale a României, aș dori să vă invit să transmiteți un mesaj pentru români, dacă vreți chiar în limba română, o limbă pe care o vorbiți foarte bine.
AZ: Mulțumesc. Felicitări cu ocazia împlinirii a 102 ani de la Marea Unire! În opinia mea, România a făcut progrese imense anul acesta și sper să le continue mulți ani de acum înainte și să-și ocupe locul pe care îl merită, printre țările de frunte în Uniunea Europeană!
DT: Mulțumesc, domnul ambasador.
AZ: Mulțumesc și eu. A fost o plăcere să fiu azi, aici, cu tine, Dan.
