- O analiză CEPA
În termeni de protocol, vizita de stat a lui Emmanuel Macron în China a fost un clasic al genului. A existat o primire ceremonială. Un grup de oameni de afaceri de prim rang l-a însoțit pe președintele francez în avionul său Airbus, spre Beijing. Au avut loc discuții îndelungate cu președintele Xi Jinping, premierul Li Qiang și alți oficiali ai Partidului Comunist.
Chiar și cadourile au fost calibrate cu măiestria pentru care este renumit Quai d’Orsay. Președintele Macron i-a oferit gazdei sale o cutie ce conținea două vinuri fine, unul fiind Champagne, celălalt un vin chinezesco-Shaoxing, potrivit comunicatului de presă al Palatului Élysée.
Xi Jinping, care vorbește adesea despre gusturile sale literare, a primit și o traducere a Fabulelor lui Jean de La Fontaine, precum și o colecție bilingvă de 60 de poeți francezi și chinezi, intitulată Sub cerul înstelat al poeziei.
A existat și o reluare a simbolurilor diplomatice „vintage” din China: ping-pongul și urșii panda. Macron și-a scos cravata și a jucat tenis de masă cu sportivi francezi și chinezi. Soția sa, Brigitte, a fost dusă la faimosul Centru de Cercetare a Urșilor Panda și a primit asigurări că vor fi trimise în Franța noi exemplare de urși panda.
Dacă a existat vreun rezultat diplomatic concret, acesta a fost bine ascuns în comunicatele Platului Élysée și în relatările agenției chineze oficiale, Xinhua.
Președintele francez nu a obținut nicio concesie în privința celor două teme majore anunțate înaintea vizitei sale: războiul din Ucraina și deficitul comercial tot mai mare dintre Uniunea Europeană și China.
Cea mai mare realizare diplomatică a Franței în privința războiului a fost clauza a doua dintr-o declarație comună în care ambele părți „și-au exprimat sprijinul pentru toate eforturile de a ajunge la o încetare a focului și de a restabili pacea în Ucraina pe baza dreptului internațional și a scopurilor și principiilor Cartei Națiunilor Unite”.
Comunicatul a omis în mod vizibil orice apel la o încetare imediată a focului, reflectând susținerea Chinei pentru președintele Vladimir Putin și convingerea Beijingului că impulsul militar și diplomatic favorizează Rusia.
În esență, declarația a căutat un echilibru între afirmațiile lui Putin și noul refren al lui Xi Jinping potrivit căruia ordinea „corectă” postbelică — pe care China o interpretează și ca sprijin pentru propria revendicare asupra Taiwanului — este ancorată în ONU.
Acest lucru ar putea părea liniștitor pentru europeni, cu excepția faptului că China dorește ceea ce numește „adevărat multilateralism”, păstrând în același timp „sistemul internațional centrat pe ONU”. Acestea sunt formulele codificate pentru diminuarea puterii americane. Xi Jinping a consemnat, de asemenea, dorința sa ca Franța și China să lucreze împreună „pentru a face guvernanța economică globală mai corectă, mai dreaptă și echitabilă”.
În practică, China păstrează eventualele concesii pentru negocierile cu Statele Unite, care, în pofida discursului despre o lume multilaterală, rămân principala preocupare și cel mai important interlocutor al Beijingului.
O mult râvbnită comandă pentru 500 de avioane Airbus nu s-a concretizat în timpul vizitei lui Macron. Diplomații comerciali cred că Beijingul păstrează această carte pentru negocierile cu președintele Donald Trump, care dorește ca China să cumpere mai multe aeronave Boeing.
Deși vizita lui Macron nu a adus progrese majore, ea a oferit totuși confirmarea liniștitoare a unei reveniri la „normalitate”: de la ping-pong și urși panda la dispute comerciale iritante, taxe, inspecții și tarife aplicate produselor variate precum coniacul și mașinile electrice.
Agenția Xinhua l-a citat pe Xi spunând: „Protecționismul nu poate rezolva problemele cauzate de restructurarea industriei globale; el nu va face decât să înrăutățească mediul internațional pentru comerț”.
Acesta a fost un avertisment direct la adresa Comisiei Europene, care poate că nu și-a dat seama că partea chineză vede actualele modele de comerț drept o „restructurare economică globală”.
„Le-am spus că, dacă nu reacționează, noi, europenii, vom fi obligați în lunile următoare să luăm măsuri similare cu cele ale Statelor Unite, de exemplu prin impunerea de tarife”, a declarat Macron într-un interviu pentru Les Echos publicat pe 7 decembrie, după întoarcerea în Franța.
Cu toate acestea, tensiunea este mai redusă decât în timpul ultimei sale vizite de stat, din aprilie 2023, când administrația americană de atunci se temea că China era puternic tentată să întreprindă acțiuni militare împotriva Taiwanului și îl recrutase, printre alții, pe președintele francez pentru a transmite Beijingului un mesaj de descurajare.
Acum apar tot mai multe semne că președintele Donald Trump dorește să obțină un fel de destindere în relațiile cu Beijingul. Deși cel mai recent document privind Strategia Națională de Securitate a Statelor Unite afirmă necesitatea unei prezențe militare puternice în Asia, la Washington există sentimentul că „vulturii anti-China” au fost lăsați deoparte, în timp ce președintele încearcă să își pună amprenta personală asupra relațiilor cu Xi.
Totuși, după cum a constatat din nou Macron săptămâna trecută, liderul chinez este un birocrat comunist disciplinat, care nu se lasă atras în diplomație personală.
Din ounct de vedere analitic, cel mai util este să împărțim în două vizita președintelui francez. În ceea ce privește strategia, China nu s-a abătut de la pozițiile sale privind Ucraina și comerțul, deoarece ultra-realiștii de la Beijing știu că, în cele din urmă, vor negocia aceste chestiuni cu UE și SUA, nu cu țări individuale.
În ceea ce privește arta guvernării, însă, a fost remarcabil faptul că cei doi lideri au avut mult timp pentru discuții private, dincolo de sesiunile plenare. Partenerii Franței vor aștepta eventualele informări pe care Parisul alege să le transmită consilierilor de securitate națională și altor interlocutori. Jurnaliștii care au însoțit delegația au observat că cei doi președinți au petrecut mult timp vorbind în timpul vizitei la un baraj istoric, fără să existe apoi o relatare publică a discuției.
Atât Franța, cât și China se bucură de avantajul unor bogate și variate geografii și culturi. Prin urmare, este o practică obișnuită ca, în timpul vizitelor de stat, liderii să iasă din capitală. De această dată, soții Macron au mers la Chengdu, patria urșilor panda din pădurile de bambus. Chengdu este și un centru al vieții intelectuale și culturale, departe de austeritatea rece a Beijingului.
Macron a profitat de atmosfera ceva mai relaxată pentru a se desprinde de escorta sa de securitate și a plonja în mijlocul unei mulțimi de studenți care l-au primit cu entuziasm. Apoi, fără cravată și într-o dispoziție informală, președintele francez a vorbit unei audiențe pline de tineri, transmițând mesaje pe care populația chineză rareori le aude.
„Fără îndoială, în fiecare zi vedeți și auziți vorbindu-se despre războiul declanșat de Rusia în Ucraina, care afectează direct Europa”, a spus el.
„Unii vor să transforme lumea multilaterală într-una multipolară în care câteva puteri vor reconfigura lumea între ele și vasalii lor”, a spus el. „Cred că aceasta este o eroare fundamentală”.
Președintele francez și-a contrazis direct gazdele, spunând: „Cei care opun Nordul Sudului greșesc”, o replică la linia propagandistică a Chinei, repetată de Xi în discuțiile lor, potrivit căreia așa-numitul Sud Global este victima discriminării și a unui sistem comercial nedrept.
„Mulți vor să vă spună că Europa este bătrână, arogantă și bogată și că nu înțelege Sudul Global”, le-a spus el studenților. „Dar toate acestea nu sunt decât invenții și teorii”.
Macron a transmis publicului universitar încă un mesaj din patria Iluminismului: „Suntem liberi doar dacă suntem liberi să ne cunoaștem pe noi înșine”, a spus el. „Trebuie să prețuim libertatea academică, libertatea de studiu și de cercetare. Să nu cedăm în fața cântecelor de sirenă ale interdicțiilor”.
Această frază a lipsit, în mod inexplicabil, din relatările oficiale chineze ale discursului său.
