- O analiză Geopolitical Futures
<< La începutul lunii august, președintele rus, Vladimir Putin, a semnat o lege care, începând cu 1 noiembrie, legalizează mineritul de criptomonede, pe care Kremlinul îl consideră un instrument util pentru ocolirea sancțiunilor internaționale și completarea bugetului. Mineritul de criptomonede este cunoscut pentru consumul ridicat de energie, dar tot ce necesită este electricitatea, de care Rusia dispune din abundență. Cu toate acestea, chiar și pentru Rusia, creșterea necontrolată a consumului de electricitate ar putea duce la un deficit de energie în anumite regiuni care deja se confruntă cu dificultăți din cauza sancțiunilor și a războiului din Ucraina.
Este o problemă din ce în ce mai precară pentru o țară care, aflată în căutare de noi surse de venit, a decis să își extindă economia digitală. Piața centrelor de date din Rusia a crescut cu 21% în 2023, dezvoltarea fiind facilitată de utilizarea echipamentelor produse în Rusia și a serviciilor de cloud rusești. De exemplu, centrul de date din apropierea orașului Balakovo va consuma la fel de multă energie ca întregul oraș care are o populație de 200.000 de locuitori și găzduiește mai multe fabrici. Iar asta fără a lua în calcul creșterea așteptată în domeniul serviciilor digitale și eventuala introducere a inteligenței artificiale.
Pe scurt, dezvoltarea unei economii digitale necesită o infrastructură energetică fiabilă, capabilă să asigure securitatea datelor și un sector IT matur. Electricitatea fără întreruperi devine, astfel, importantă nu doar pentru confortul vieții de zi cu zi, ci și pentru o piață tehnologică în expansiune. Deși Rusia este unul dintre cei mai mari producători de energie din lume, riscul constă în faptul că cererea ar putea crește mai repede decât poate construi Moscova noi infrastructuri. Anul trecut, consumul de electricitate a crescut cu 1,4%, atingând un volum record de 1,1 trilioane de kilowați pe oră. Consumul de energie a ajuns, de asemenea, la un maxim istoric de 171,1 gigawați. În plus, Rusia vinde o cantitate considerabilă de electricitate. În prima jumătate a anului 2024, a exportat 3,5 miliarde kWh către Kazahstan, 600 milioane kWh către Mongolia și 500 milioane kWh către China.
Complicarea situației este natura rețelei energetice rusești. Fiecare regiune are propriile probleme energetice, iar aprovizionarea poate varia semnificativ odată cu schimbarea anotimpurilor. Sistemul Energetic Unificat al Rusiei face tot posibilul să centralizeze controlul operațional, dar țara este atât de vastă, iar centrele de populație sunt atât de rare și îndepărtate unele de altele, încât este dificil să se distribuie uniform capacitatea. Unele regiuni nu pot fi conectate deloc între ele. Acest lucru explică de ce Rusia poate avea atât de multă energie pe care o exportă către piețele din apropiere, dar poate avea totuși deficite regionale.
Industria energetică ar putea să nu fie capabilă să se ridice la nivelul ambițiilor Kremlinului de a crește producția de energie pentru noile întreprinderi IT, de a echilibra distribuția de energie, de a depăși deficitele din anumite regiuni și, în sens literal, de a menține iluminatul funcțional. Chiar și în prezent, unele regiuni nu pot face față creșterii consumului de electricitate. De exemplu, în sud-estul Siberiei, este imposibil să se conecteze noi consumatori de mari dimensiuni, iar în sud au fost introduse programe de întreruperi de curent pentru a susține sarcinile mai grele pe rețele în timpul vârfurilor de temperatură din timpul verii. Chiar și Moscova ar putea să se confrunte cu un deficit de electricitate, conform proiectului Schemei Generale pentru Dezvoltarea Energiei din Rusia (un deficit de 1,6 GW de capacitate până în 2030 și 4,2 GW până în 2042). Capacitatea insuficientă va limita, de asemenea, exporturile de energie ale Rusiei. Până la sfârșitul anului 2023, țara a redus exporturile de electricitate cu 21%, până la 10,7 miliarde kWh. Aceasta s-a datorat parțial sancțiunilor europene, care au oprit exporturile către acea zonă, și parțial lipsei de capacitate din Orientul Îndepărtat, care a forțat Rusia să reducă exporturile către China cu o treime.
Infrastructura este, de asemenea, o problemă. Întreruperile neprogramate și reparațiile de urgență în unități mai vechi scot adesea din funcțiune capacități importante. Recent, în sudul Rusiei, de exemplu, generatoarele de la centrala nucleară din Rostov s-au defectat, iar pe 16 august, echipamentele avariate au oprit generarea de energie în Vladivostok și alte orașe din apropiere. Compania de rețea electrică System Operator observă că actuala flotă de turbine utilizate pentru generarea de energie, instalate între 1960 și 1990, este aproape complet epuizată. În rețelele de distribuție de infrastructură de medie și joasă tensiune – care constituie mai mult de 80% din totalul infrastructurii – situația este și mai gravă. Modernizarea infrastructurii existente și construirea de noi unități este un proces consumator de timp și foarte costisitor.
Pe lângă dificultatea de a introduce noi capacități energetice, există riscul ca cele existente să nu funcționeze corespunzător. De exemplu, războiul din Ucraina creează riscuri de securitate de-a lungul graniței de vest a Rusiei, unde sunt situate unități importante ale rețelei electrice rusești. Avansul recent al trupelor ucrainene în regiunea Kursk ridică îndoieli cu privire la posibilitatea ca centrala nucleară din Kursk să rămână parte a sistemului energetic. Unitățile din Kursk reprezintă una dintre cele mai mari centrale nucleare din Rusia, din cele 11 existente, astfel că Moscova nu își poate permite să o piardă, având planuri să compenseze deficitul energetic iminent al capitalei. (Totuși, Agenția Internațională pentru Energie Atomică nu a găsit motive de îngrijorare în privința siguranței nucleare la centrala din Kursk.)
Între timp, campania internațională de sancțiuni împotriva Rusiei a afectat și industria sa energetică. Volumul exporturilor de energie rusească a fost dramatic redus, la fel ca și numărul piețelor disponibile pentru vânzătorii săi. Restricțiile introduse în 2022-2023 au afectat livrările de cabluri și conductori, precum și importurile de echipamente. Astfel, Rusia a fost forțată să restructureze producția în încercarea de a crește capacitatea. Însă substituirea importurilor cauzată de sancțiuni a încetinit implementarea proiectelor menite să depășească deficitele energetice, afectând în special proiectele de energie regenerabilă.
Paradoxul sistemului energetic rus, în ansamblul său, este că, teoretic, poate produce mari capacități, poate depăși deficitele și, în cazul unui eșec al unei stații, poate accesa rezerve de energie pentru a transfera electricitate între diverse regiuni. Deci, în teorie, Moscova nu ar trebui să aibă probleme în minarea de criptomonede și construirea de noi centre de date. Totuși, Kremlinul va trebui să construiască noi infrastructuri, să actualizeze stațiile vechi, să stabilizeze centralele existente, să asigure siguranța unităților sale și să garanteze aprovizionarea cu materiale importate necesare pentru toate acestea. În lumina acestor riscuri, este posibil ca Rusia să nu poată absorbi pierderile la nivelul la care mulți par să creadă. >>
