La Tokyo, Președintele României, Dl. Klaus Iohannis, a semnat, împreună cu Premierul Japoniei, Dl. Fumio Kishida, Declarația privind Parteneriatul Strategic bilateral. Aceasta este o etapă istorică în relațiile dintre țările noastre. Anul trecut, Președintele Iohannis remarca, sugestiv: „În momentul de răscruce actual la nivel global, nu distanțele geografice contează, ci apropierea valorilor și acțiunea în sprijin reciproc, atunci când este nevoie”. În timpul mandatului meu în România, am constatat că, deși suntem departe geografic, apropierea dintre popoarele noastre este autentică, deoarece împărtășim aceleași valori: libertate, democrație, respectarea drepturilor omului și statul de drept. Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și alte provocări globale pun sub presiune valorile noastre, iar noi avem datoria de a le apăra împreună.
Am ajuns la București într-o zi de decembrie, cu zăpadă, în anul 2020. Luminile de Crăciun erau deja aprinse, dar oamenii nu păreau prea veseli – eram în mijlocul pandemiei de Covid 19. Eram foarte curios în legătură cu această țară cu o economie dinamică și în creștere rapidă, care a aderat la NATO și la UE. Încă de la primele întâlniri, am fost uimit de pasiunea interlocutorilor mei pentru Japonia și de ospitalitatea lor. Într-un fel, m-am simțit ca acasă: în toate celelalte țări pe care le-am vizitat, nu am auzit rostit cuvântul „konnichiwa” (Bună ziua!) atât de des ca în România. Nu doar omologii mei, ci și tinerii m-au impresionat prin cât de deschiși sunt, câte limbi străine vorbesc și cât de interesați sunt să își lărgească orizontul și să iasă din zona de confort. Aceste experiențe m-au convins că România are un viitor foarte luminos.
România este o democrație tânără, un membru important al UE și NATO si împărtășește valori similare cu Japonia. De la semnarea, în 2013, a „Declarației Comune privind Parteneriatul Reînnoit între Japonia și România”, relațiile dintre țările noastre au avansat într-un ritm accelerat. Anul 2021 a marcat 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între cele două țări. Anul 2023 marchează îndeplinirea promisiunii de a aduce relațiile bilaterale la nivelul de Parteneriat strategic, pe care regretatul Prim-ministru Shinzo Abe a discutat-o cu Președintele Klaus Iohannis în timpul vizitei sale în România, prima a unui șef al Guvernului Japoniei, în 2018.
Obiectivul Parteneriatului Strategic este de a crea cadrul pentru intensificarea dialogului politic și de securitate, a cooperării economice și în domeniul dezvoltării, precum și în domeniile culturii, științei și tehnologiei, cercetării și dezvoltării, inovării și contactelor interumane. Sperăm că acest lucru va servi drept catalizator pentru a stimula comerțul și afacerile între țările noastre, investițiile japoneze în România și schimburile interumane.
Companii japoneze sunt deja aici. Mai mult de 110 firme nipone își desfășoară activitatea în România, creând peste 40.000 de locuri de muncă. În plus, suntem implicați în multe dintre proiectele emblematice ale României, cum ar fi Podul de la Brăila, cel mai mare pod suspendat din România și al treilea ca lungime din UE, construit de un parteneriat care include compania japoneză IHI. Un alt exemplu important al cooperării noastre este calea de acces la Aeroportul Internațional București, așa-numita linie de metrou M6, care va fi construită cu finanțare japoneză.
În domeniile culturii, artelor și sportului, popularitatea Japoniei este remarcabilă, incluzând limba japoneză, literatura, artele marțiale, ceremonia ceaiului, cultura pop, anime și manga. Respectul pentru cultura celuilalt este reciproc. Participarea artiștilor de teatru japonezi la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu a devenit un spectacol obișnuit în fiecare an, în luna iunie.
În noul context internațional, marcat de invazia Rusiei în Ucraina, semnarea Parteneriatului Strategic capătă o semnificație și mai mare. Națiunile care gândesc la fel trebuie să fie unite. Invazia este absolut inacceptabilă și zdruncină fundamentele ordinii internaționale bazate pe statul de drept. Japonia a pus rapid în aplicare sancțiuni împotriva Rusiei și a promis un ajutor total de 7,1 miliarde USD pentru Ucraina, România, Republica Moldova și alte țări vecine. Continuăm să fim alături de dumneavoastră. Respingem orice încercare de a schimba unilateral status quo-ul prin forță sau coerciție în orice regiune.
România, în calitate de membru esențial al Flancului estic al NATO și al formatului București 9, a răspuns admirabil, oferind asistență refugiaților, sprijinind transporturile de cereale ucrainene, înființând un hub umanitar la Suceava, furnizând energie și asistență financiară Republicii Moldova și multe altele. În special, am fost martori la primirea călduroasă făcută refugiaților ucraineni de către poporul român. Acest lucru îmi amintește de modul în care, imediat după Marele Cutremur din estul Japoniei din 2011, prietenii noștri români i-au invitat pe copiii din Fukushima în România pentru a le alina suferința.
Cu mult înainte de începerea invaziei, într-o după-amiază de august 2021, în adierea plăcută a brizei pe Dunăre, am sărbătorit împreună cu prietenii noștri români atât aniversarea a 100 de ani de relații diplomatice între cele două țări, cât și inaugurarea construcției principale a podului de la Brăila, nu departe de granița cu Ucraina. În acel moment, vântul a înălțat steagurile Japoniei și României deasupra podului. Astăzi, odată cu semnarea parteneriatului nostru strategic, construim împreună o altă punte solidă.
