<< Din punctul de vedere al promotorilor lor, criptomonedele ar trebui să fie o utopie libertariană. Deoarece jetoanele sunt create și mutate de rețele libere, descentralizate de computere individuale cu sediul în zeci de țări, ele sunt, în teorie, libere de controlul intermediarilor, cum e cazul băncilor, care pot fi reglementate de guverne. Criticii cripto-finanțelor privesc de multă vreme chiorâș către același sistem. Pentru etatiști, reprezintă tirania tehno-anarhiei >>, notează The Economist.
<< Invadarea Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare ale Occidentului asupra băncilor, companiilor și elitelor ruse au intensificat această dezbatere. Avertismentele politicienilor și autorităților de reglementare din America și Europa sugerează că există temeri mari că oamenii și entitățile lovite de sancțiuni și cei care doresc să continue să facă afaceri cu aceste două categorii, vor folosi criptomonede și bursele pe care sunt tranzacționate pentru a evita restricțiile. Dacă ar fi capabili să mute bani fără ca guvernele să spioneze, ar dezactiva parțial principala armă a Occidentului împotriva lui Vladimir Putin.
Cei care încearcă să se sustragă oricăror sancțiuni impuse lor vor încerca de obicei să-și păstreze avuția. Acest lucru necesită deținerea de active care nu pot fi legate în mod clar de o persoană sau instituție, spre deosebire de acelea – cum ar fi proprietăți, iahturi sau numerar în conturi bancare și valori mobiliare străine – care pot fi (cel puțin cu un pic de muncă de detectiv). Una dintre atracțiile rețelei descentralizate cripto este aceea că funcționează pe o bază supranațională, cel puțin în teorie. O alta ține de faptul că este considerată de mulți ca protejând mai mult confidențialitatea decât sistemul financiar tradițional. Blockchain-urile publice, cum ar fi bitcoin și ethereum, anunță lumea cu privire la tranzacții, dar păstrează anonimatul participanților. În sistemul bancar, confidențialitatea este asigurată prin păstrarea confidențială a informațiilor despre tranzacții, dar persoanele implicate sunt identificabile. În realitate, liniile de separație dintre aceste două zone sunt mai neclare decât ar putea spera spărgătorii de sancțiuni.
Cu siguranță, există dovezi că rușii au cumpărat mai mult cripto. Volumele de tranzacționare în perechea valutară rublă-bitcoin, pe Binance, cel mai mare schimb de criptomonede ca volum, au urcat la aproximativ de zece ori peste nivelul normal, de la aproximativ 50 de bitcoini (20 milioane USD) pe zi la 500. Dar acest lucru s-ar putea datora în primul rând dorinței de a deține un activ care nu scade în valoare. Bitcoin valorează aproximativ cât era în dolari pe 24 februarie, în timp ce rubla a scăzut cu aproximativ 40% față de dolarul verde.
Pentru un oligarh care vrea să evite sancțiunile americane, convertirea bogăției în cripto ar fi, în mod ideal, un mijloc, nu un scop. Nu este posibil să cumperi majoritatea articolelor de zi cu zi sau a activelor financiare direct cu criptomonede. „În cele din urmă, ceea ce trebuie să facă este să obțină acces la o anumită formă de monedă fiat, care devine mai dificilă”, a declarat Christopher Wray, directorul FBI, în cadrul unei audieri la Senatul Statelor Unite despre invazia rusă din 10 martie.
Pentru a converti înapoi în monedă fiat e nevoie de interacțiunea cu un organism care face acest schimb valutar, care ar acționa ca interfață între băncile tradiționale care operează în bani suverani, cum ar fi dolarul, și cripto. Pe măsură ce jucătorii care fac schimbul în cripto au devenit mai mari și mai importanți, mulți au devenit reglementați. Unii dintre cei mai mari sunt listați public. Majoritatea au o prezență în America și Europa. Acest lucru pune două probleme pentru pretendenții la eschiva față de sancțiunii.
În primul rând, casele de schimb cripto cunosc identitatea clienților. Iterațiile timpurii ale unor schimburi au rezistat nevoii de a implementa măsuri de combatere a spălării banilor de tipul „cunoaște-ți clientul” (KYC), dar, pe măsură ce guvernele au început să ia cripto-ul mai în serios, au făcut presiuni asupra industriei pentru a-și înăspri procedurile. Binance a implementat o politică KYC în 2021, cerând celor care o folosesc să se identifice în fața companiei (Binance a spus că 3% dintre clienții săi au plecat din acest motiv).
În al doilea rând, guvernele au început să meargă mai departe decât pur și simplu decât să le răsucească brațul la spate caselor de schimburi pentru a pune în aplicare prevederile existente împotriva spălării de bani – o represiune pe care invazia rusă nu a făcut decât să o accelereze. Industria cripto aștepta demult un ordin executiv din partea președintelui Joe Biden, care să stabilească principiile de reglementare. Aceasta a sosit pe neașteptate, în 9 martie. El împuternicește autoritățile de reglementare, printre alte obiective, să minimizeze utilizarea ilicită a cripto-ului. Doar două zile mai târziu, Casa Albă a emis o declarație comună cu liderii altor țări din G7 și ai Uniunii Europene, în care se afirmă angajamentul de a „lua măsuri pentru a detecta și a interzice mai bine orice activitate ilegală” folosind cripto-active și promițând să „impună costuri” privind actorii ruși ilegali care folosesc active digitale pentru a-și spori și transfera averea, în concordanță cu procesele noastre naționale”. Trezoreria Statelor Unite a insistat să sublinieze că sancțiunile sale se aplică „indiferent dacă o tranzacție este denominată în monedă fiat tradițională sau în monedă virtuală”. Atât Binance, cât și Coinbase, o altă mare casă de schimb de criptomonede, au spus că vor îngheța activele oricăror persoane care au fost vizate de sancțiuni (deși ambele s-au opus retragerii cu totul din Rusia).
Pentru astfel de persoane, convertirea bogăției în cripto prezintă și un dezavantaj serios. Deși blockchain-urile publice sunt încă văzute pe scară largă ca fiind impermeabile la privirile indiscrete, ele sunt departe de așa ceva. Transparența datelor din registrul tranzacțiilor oferă o mulțime de indicii care ar putea ajuta un anchetator hotărât, care speră să-i adulmece pe cei care vor să ocolească sancțiunile. Detectivii guvernamentali au investit mult timp și energie în încercarea de a lega portofelele presupus anonime de oameni reali, cu un oarecare succes. În decembrie, de exemplu, FBI a reușit să sechestreze cripto-active în valoare de 3,6 miliarde de dolari legate de un furt dintr-un schimb, comis în 2016. „Au existat confiscări foarte semnificative și alte eforturi care cred că au expus vulnerabilitatea criptomonedei ca modalitate de a evita sancțiunile”, a spus domnul Wray. „Abilitatea rușilor de a eluda sancțiunile cu criptomonede este probabil foarte supraestimată”.
Cripto-ul se poate dovedi a fi mult mai util celor care doresc să se miște la lumină, nu în umbră. Pe 26 februarie, un cont oficial de Twitter ucrainean a publicat adrese de portofel digital prin care acceptă bitcoin, ethereum și alte jetoane. De atunci au fost donate jetoane în valoare de aproape 100 de milioane de dolari. O mare parte din aceasta este cheltuită pe lucruri precum veste antiglonț și ochelari de vedere pe timp de noapte, potrivit lui Alex Borniakov, ministrul adjunct al Ucrainei pentru transformarea digitală. În evenimente extreme, în care este util să se micșoreze timpul care trece între cineva care decide să facă o donație și punerea la lucru a acelor bani, cripto are un avantaj evident. Tokenurile pot fi trimise la alt portofel în câteva secunde, în timp ce transferurile bancare internaționale pot dura câteva zile.
Toate acestea fac o tranziție interesantă pentru cripto. Conflictul din Ucraina a scos în evidență riscurile de criminalitate financiară pe care le prezintă, dar și avantajele vitezei și ușurinței de transfer pe care le oferă față de moneda fiat. Totodată, ar putea fi de ajutor și în timpul sau după alte tipuri de evenimente extreme, sensibile la timp, cum ar fi dezastrele naturale. Războiul arată clar că există utilizări serioase pentru cripto, dar că se poate aștepta să fie controlat și mai serios. >>
În cimitirul Ucraina, umbre grele și firave lumini pentru ortodoxie
