Peste 600 de dosare din fondul penal al arhivei fostei Securități au ajuns marți pe rafturile CNSAS, fiind preluate de la SRI. Istoricul Mădălin Hodor, unul dintre autorii scrisorii deschise care a dus la această predare masivă de dosare, spune că se vor afla informații noi și relevante despre multe persoane, inclusiv despre cele care au deja adeverință de necolaboare cu Securitatea.
Mădălin Hodor a vorbit despre importanța acestui fond de dosare într-un interviu oferit postului de radio Europa Liberă.
Europa Liberă: De ce este importantă această evidență informatizată și de ce nu a fost predată? Sub ce motiv?
Mădălin Hodor: CID-ul, adică evidența informatizată, e o bază de date. Fișele de cartotecă, începând din 1984, au fost introduse într-un sistem informatic, electronic. Această bază de date a Securității care conținea absolut toate informațiile Securității despre o persoană se numea CID, adică era Centrul de informații și documentare. Începând din 1984, Securitatea făcea o evidență dublă, și pe hârtie, și electronică. Noi când am cerut CID-ul în acea scrisoare adresată SRI, ni s-a explicat că nu poate fi predat, deoarece în această bază de date SRI a continuat să introducă informație și după 1989. Cu alte cuvinte, nu se poate face o separare a informației. Practic, nu între persoane, ci între informația care s-a introdus înainte de 1989 și ulterior. Deci, SRI a continuat după ce s-a înființat în 1990 să folosească baza aceasta de date pentru acțiuni de urmărire, recrutare ș.a.md. Nu știu cât timp din 90 încolo, dar ideea este că nu o puteau separa ca să o predea CNSAS și să respecte legea. De aceea, cei de la SRI au găsit soluția asta: să predea cartoteca pe hârtie . E mult mai dificil să lucrezi cu ea, pentru că practic trebuie să iei la mână și să verifici fiecare dosar, dar e un pas înainte având în vedere că până acum nu aveam nimic de genul acesta.
Europa Liberă: Care este cel mai important aspect în această predare?
Mădălin Hodor: Cel mai important este că se predă tot ce a mai rămas din arhiva Securității.
Europa Liberă: De unde stiți că e așa?
Mădălin Hodor: Asta se întâmplă acum. Dacă vor mai păstra ceva e problema lor, dacă se află că au mai păstrat. Ideea e să predea tot ce a mai rămas la ei din arhiva Securității, pentru că mai rămăseseră dosare de cadre, microfilme. Ieri, de exemplu, am descărcat microfilme pentru dosare care fuseseră deja predate. Microfilmele astea se numesc conexări la dosare. În foarte multe cazuri, de exemplu, pe microfilm s-au găsit mai multe documente decât erau în dosarul predat, de aceea e important. Că așa au apărut diverse surprize cu documente găsite după ani de zile, care nu erau pe hârtie dar erau pe microfilm.
Europa Liberă: Credeți că deconspirarea Securității va primi un balon de oxigen, că se vor afla informații noi?
Mădălin Hodor: Cu siguranță că vor fi informații noi despre o grămadă de persoane, asta este și ideea importanței predării, mai ales că vine și în contextul în care s-a modificat și legea, care permite acum reverificarea unei întregi categorii de persoane, inclusiv a celor care au adeverință de necolaborare cu Securitatea.
Citiți aici interviul integral.
De asemenea, SRI urmează să predea, până la 1 noiembrie, sute de mii de dosare şi microfilme de arhivă către CNSAS, a afirmat marţi purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informații, Ovidiu Marincea.
Într-o postare pe Facebook, purtătorul de cuvânt al SRI anunţă că în următoarele zile vor fi predate CNSAS 1.060 de dosare, 21 de mape, 14.290 de fişe, 6.644 de role microfilm.
