Comisia Europeană nu are bani imediaţi în buget şi nici o modalitate clară de a ajuta la finanţarea costurilor suplimentare de transport cu care se vor confrunta exporturile ucrainene de cereale odată cu încheierea acordului referitor la transportul pe Marea Neagră, ceea ce lasă Rusiei o oportunitate de a face venituri prin propriile sale exporturi de cereale, au declarat pentru Reuters surse de la Bruxelles, relatează News.ro.
Rusia a renunţat luna aceasta la acordul referitor la transportul cerealelor pe Marea Neagră, mediat de ONU şi Turcia, care permitea trecerea în siguranţă a navelor de marfă ucrainene încărcate cu cereale şi seminţe oleaginoase pentru a ajunge pe pieţele globale.
Ucraina, unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, va trebui acum să se bazeze aproape în întregime pe rute costisitoare prin Uniunea Europeană, iar cea mai ieftină arteră alternativă, fluviul Dunărea, s-ar putea să nu-şi poată extinde volumul atât de mult pe cât se spera după recente bombardamente ruse.
Între timp, Rusia a promis deja cereale gratuite unora dintre clienţii africani ai Ucrainei.
Pe de altă parte, Fondul Monetar Internaţional a estimat o creştere cu 10-15% a preţurilor globale la cereale ca urmare a situaţiei.
SCRISOAREA UCRAINEI
Într-o scrisoare datată 21 iulie şi văzută de Reuters, ministerul ucrainean al agriculturii i-a cerut şefului UE pentru comerţ, Valdis Dombrovskis, ca Bruxelles-ul să ofere ajutor financiar pentru costurile suplimentare de transport legate de utilizarea rutelor alternative ale UE, cunoscute sub numele de „coridoarele de solidaritate”. Ucraina estimează că acest cost suplimentar este de 30-40 de dolari pe tonă.
Săptămâna aceasta, comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a declarat că Rusia ar putea beneficia de o reducere a costurilor faţă de Ucraina dacă UE nu contribuie la reducerea uşurarea poverei financiare a Kievului.
Cu toate acestea, nu există o cale clară, au declarat sursele Reuters.
„Nu am găsit încă o soluţie pentru a sprijini transportul de cereale. Oamenii se tot gândesc încă de anul trecut”, a declarat o sursă care are cunoştinţă despre discuţiile din Comisie. „S-au depus deja multe eforturi pentru simplificarea sistemului”, a adăugat sursa.
În scrisoare, Ucraina a cerut, de asemenea, ca aceste coridoare de solidaritate să fie extinse cu 1-1,5 milioane de tone pe lună prin „coridoare verzi”, inclusiv către Marea Adriatică, către statele baltice, către Germania şi Olanda.
BANI PUŢINI
O sursă diplomatică a declarat că banii sunt foarte puţini şi că fondurile substanţiale ar putea veni doar după revizuirea bugetară, la jumătatea perioadei, care ar putea dura încă câteva luni pentru a fi pusă la punct, în condiţiile în care recolta de porumb de toamnă se apropie.
Un purtător de cuvânt al Comisiei a confirmat primirea scrisorii şi a declarat: „În prezent, evaluăm astfel de cereri şi vom răspunde în timp util”.
Una dintre probleme este interzicerea temporară a importurilor de cereale ucrainene în cinci ţări vecine ale UE. Cele cinci state, între care România, fac presiuni pentru o prelungire a restricţiilor dincolo de 15 septembrie. Polonia se opune vehement ca cerealele ucrainene să intre pe piaţa sa şi a declarat că încearcă să obţină un aranjament flexibil privind interdicţia.
Aceste ţări au primit unele fonduri compensatorii de la Comisie pentru fermierii lor, care au fost grav afectaţi de afluxul brusc de cereale suplimentare din ultimul an.
Cu toate acestea, reacţiile de respingere sunt în creştere, a declarat o a doua sursă diplomatică, deoarece unele state nu văd utilitatea de a plăti costuri suplimentare de transport din cauza acestei interdicţii.
RUTE ALTERNATIVE
UE a suspendat tarifele pentru mărfurile ucrainene şi a înfiinţat coridoarele de solidaritate în luna mai a anului trecut, iar Comisia, împreună cu alţi creditori, a alocat 1 miliard de euro, care sunt încă în curs de plată, pentru a atenua blocajele logistice şi a reduce unele costuri.
În ceea ce priveşte compensaţiile directe pentru transport, Comisia nu este sigură cum să ajute. „Nu avem instrumente şi cui daţi aceşti bani? Există, de asemenea, o sumedenie de întrebări. Nu este rolul Comisiei să ofere asigurări (de transport). Statele pot oferi garanţii, dar nu există discuţii concludente”, a adăugat sursa care are cunoştinţă de discuţiile Comisiei, referindu-se la costurile suplimentare suportate din cauza riscului de război.
În ultimul an, Ucraina şi-a mutat 60% din exporturi prin culoarele de solidaritate şi 40% prin Marea Neagră, datorită acordului.
Din volumul transportat prin ţările vecine ale UE, două treimi se deplasează de-a lungul Deltei Dunării, în mare parte prin România, care este, de asemenea, cel mai eficient şi mai ieftin coridor, scrie Reuters.
Luni, Rusia a bombardat unele porturi şi silozuri ucrainene de pe Dunăre. Acest lucru a redus speranţele UE de a creşte volumul transportat prin intermediul coridoarelor de solidaritate de la 3 milioane de tone pe lună la 5-5,5 milioane de tone pe lună până la sfârşitul anului, Dunărea reprezentând până la 4 milioane.
„Încă evaluăm riscurile şi daunele”, a declarat aceeaşi sursă.
O altă opţiune promovată de Lituania ar fi un coridor baltic, dar aceasta implică două modificări ale ecartamentului feroviar, ceea ce adaugă şi mai multe costuri.
În total, 45,5 milioane de tone de exporturi agricole ucrainene, dintre care 41 de milioane au fost cereale, au trecut prin UE şi Moldova între mai 2022 şi iunie anul acesta.
