Saint Pierre și Miquelon primesc o dubioasă onoare, notează The Economist.
<< Anunțul lui Donald Trump privind tarifele, din 2 aprilie, a stârnit batjocură din cauza matematicii sale dubioase. Fiecare deficit comercial bilateral este tratat ca o nedreptate grosolană; tarifele sunt stabilite luând ponderea bunurilor importate din fiecare țară și împărțind-o la jumătate. Dar există și alte ciudățenii, de la faptul că ratele tarifare par a fi calculate pentru locuri cu un nume de domeniu de internet, până la faptul că se bazează pe date dintr-un singur an. Cea mai evidentă demonstrație a absurdului acestor tarife este să privim la rezultatele bizare pe care le produc.
Iată lista noastră cu cele mai ciudate taxe.
Înainte de 2 aprilie, Saint Pierre și Miquelon era poate cel mai bine cunoscut drept ultima fâșie de teritoriu francez din America de Nord. Acum, însă, are onoarea dubioasă de a fi destinatarul celor mai mari tarife de „Ziua Eliberării”, de 50% (o poziție pe care o împarte cu Lesotho). Acesta este de două ori mai mare decât rata aplicată Uniunii Europene și de cinci ori mai mare decât rata aplicată altor teritorii franceze de peste mări. În luna iulie, singura lună din ultimii doi ani când aceste insule au avut vreun schimb comercial cu America, acestea au exportat bunuri în valoare de 3,4 milioane de dolari către „Unchiul Sam”, în timp ce au importat aproape nimic. Aceasta a fost, în retrospectivă, o mișcare proastă.
Volatilitatea fluxurilor comerciale afectează și Elveția. Administrația Trump pare să fi folosit date dintr-un singur an, 2024, pentru a încadra starea importurilor și exporturilor. La sfârșitul anului, Elveția a exportat o cantitate mai mare ca de obicei de aur către America, ceea ce i-a crescut surplusul comercial. Acest lucru i-a adus o taxă de 32% pe toate bunurile sale. Dacă s-ar fi folosit datele din 2022, rata „reciprocă” ar fi fost de 19%.
Unul dintre motivele obsesiei lui Trump cu tarifele rezidă în dorința sa de a stimula producția internă. Botswana se confruntă cu o rată a tarifelor de 38%, deoarece are un surplus comercial cu America care reflectă în mare parte exporturile sale de diamante. Zăcămintele de diamante sunt rare în America, iar mine comerciale nu există. Vanilia este la fel de greu de înlocuit. Este unul dintre principalele exporturi ale Madagascarului, care a fost taxat cu 47%.
Unele populații vor primi mai ușor vestea decât altele. De exemplu, locuitorii de pe Insulele Heard și McDonald nu vor acorda prea multă atenție ratei lor de taxare de 10%. Patru tipuri de pinguini și 29 de specii de mamifere trăiesc pe acest teritoriu australian – dar niciun om. Cantitatea mică de comerț înregistrată cu America pare să reflecte o etichetare greșită sau o eroare administrativă. Unii speculează că motivul pentru care insulele figurează pe lista Casei Albe în loc să primească aceeași rată ca Australia, se datorează faptului că au un nume de domeniu pe internet (.hm), iar acesta pare să fi fost modul în care oficialii au selectat țintele.
Între timp, câțiva norocoși au scăpat nepedepsiți. Belarus, Cuba, Rusia și Coreea de Nord nu au ajuns pe lista celor „neascultători” a lui Trump. Casa Albă spune că acest lucru se datorează faptului că sancțiunile împiedică existența unui „comerț semnificativ” cu Rusia. Totuși, în 2024 asta nu a oprit această țară să exporte în America bunuri în valoare de 3 miliarde de dolari, conform Biroului Reprezentantului Comercial al SUA – adică de aproximativ șase ori mai mult decât Botswana. Rusia a înregistrat un surplus comercial de 2,5 miliarde de dolari cu America anul trecut. Dacă s-ar fi aplicat aceleași calcule, această țară ar fi avut de suportat o taxă de aproximativ 40%. >>
