Următorii câţiva ani sunt decisivi pentru soarta Uniunii Europene, pe de o parte, şi pentru soarta României, pe de altă parte, avertizează profesorul Valentin Naumescu, consilier pentru afaceri europene al preşedintelui Nicuşor Dan, într-un interviu acordat News.ro.
Pentru ca ţara noastră să menţină ritmul apropierii de nivelul de dezvoltare a ţărilor avansate, Administraţia Nicuşor Dan are, în opinia sa, trei priorităţi fundamentale în următorii 4 ani: 1) apărarea, 2) lărgirea UE, 3) competitivitatea economică. În opinia sa, România a recuperat deja o mare parte din prejudiciul de imagine şi credibilitate internaţională provocat de criza majoră de la sfârşitul anului 2024, admiţând că decizia CCR de a anula alegerile prezidenţiale din noiembrie a fost ”o decizie grea, dar corectă, responsabilă şi absolut necesară pentru viitorul României, într-un moment-limită”.
Cu o rată de analfabetism funcţional a populaţiei de peste 40%, România este într-un pericol major să rămână în urmă faţă de ţările avansate industrial din Uniunea Europeană. La rândul său, UE în ansamblu este la o răscruce, fiind într-un moment în care, dacă nu face urgent ceva, va pierde competiţia pentru tehnologie şi economie cu SUA şi China, explică profesorul Naumescu, expert în relaţii internaţionale.
În ceea ce priveşte România, cele trei priorităţi merg mână în mână, detaliază consilierul prezidenţial. Ţara noastră are ocazia unică de a investi 16,7 miliarde de euro, bani daţi cu dobândă foarte mică de UE pentru a-şi moderniza şi eficientiza industria de apărare. Este o situaţie fără precedent de favorabilă în istoria noastră şi cu care este extrem de improbabil să ne mai întâlnim cel puţin în generaţiile următoare, spune profesorul Naumescu. Administraţia e conştientă de starea în care e această industrie şi de pericolele care o pasc, de aceea urmează o curăţenie generală în sistem, pentru ca miliardele de la UE să nu încapă iar pe mâna reţelelor mafiote.
Al doilea obiectiv al Administraţiei Dan, lărgirea UE, vizează finalizarea cu succes a negocierilor de aderare ale Republicii Moldova până în vara lui 2029, ţintă despre care Valentin Naumescu spune că e „ambiţioasă, dar realizabilă“.
În sfârşit, a treia prioritate se referă la creşterea competitivităţii economiei româneşti. Aceasta trebuie modernizată şi să absoarbă cât mai rapid şi cât mai mult tehnologiile avansate. De reuşita obiectivului depinde dezvoltarea viitoare a României.
Problema competitivităţii frământă de ceva vreme numeroşi specialişti din România. Profesorul Bogdan Murgescu, autorul lucrării „România şi Europa, acumularea decalajelor economice“, avertiza încă din februarie 2024 că România a ajuns la finalul unui model de dezvoltare, acela bazat pe forţă de lucru ieftină, care a funcţionat în ultimii 25 de ani. Pentru a continua să recupereze decalajele faţă de Europa de Vest, trebuie să se treacă la alt model care mizează pe creşterea calificării forţei de muncă, pe tehnologizare şi pe creşterea productivităţii. Acest obiectiv pare să şi-l fi fixat noua conducere de la Bucureşti.
Întregul interviu acordat pentru News.ro de profesorul Valentin Naumescu, consilier prezidenţial pentru afaceri europene, poate fi citit în rândurile de mai jos:
Matei Udrea: Domnule profesor Valentin Naumescu, toată lumea pare să se concentreze pe relaţia României cu SUA, în timp ce principalul partener politic şi economic al României, Uniunea Europeană, este căzut într-o penumbră. V-aş întreba care sunt priorităţile preşedintelui Nicuşor Dan în ceea ce priveşte UE pentru următorii 4 ani.
Valentin Naumescu: Nu, nu e vorba de „căderea UE în penumbră”, ci dimpotrivă, de o semnificativă re-afirmare a rolului în creştere, a responsabilităţilor şi vocaţiei Uniunii, în vremuri complicate şi periculoase. Dar înţeleg perfect ce spuneţi, securitatea a devenit în aceşti ani prioritatea absolută de pe agenda ţărilor europene democratice, inclusiv a noastră, şi aşa va rămâne, cel puţin pe termen mediu. Sigur că parteneriatul strategic bilateral cu SUA şi apartenenţa activă a României la NATO rămân esenţiale pentru garanţiile de securitate ale ţării noastre. Fără să fie un furnizor explicit de garanţii de securitate, UE îşi asumă însă, aşa cum vedem, responsabilităţi din ce în ce mai mari în creşterea capacităţilor de apărare, în special pe Flancul Estic, preocupare reflectată de cele patru proiecte reprezentative ale foii de parcurs pentru pregătirea apărării europene până în 2030 şi de instrumentul financiar SAFE de 150 de miliarde de euro, din care României i s-a alocat a doua cea mai mare finanţare din UE, de circa 16,7 miliarde de euro. Aş menţiona ca priorităţi ale României în următorii patru ani cel puţin trei teme cruciale: 1) apărarea, 2) lărgirea UE în fereastra de oportunitate creată de actualul mandat al Comisiei Europene, deci o finalizare cu succes a negocierilor de aderare până la alegerile parlamentare viitoare din vara lui 2029 – o ţintă ambiţioasă dar realizabilă pentru Republica Moldova – şi 3) competitivitatea economică, de care va depinde dezvoltarea sustenabilă a României, modernizarea şi absorbţia tehnologiilor avansate, în economia şi infrastructura ţării. Numai aşa putem merge înainte. Pentru toate aceste teme şi dosare, deşi complicate, există voinţă politică, există resurse angajate de UE şi există şi interese fundamentale ale României, de reuşită a obiectivelor propuse. Pe scurt, România vrea să fie o ţară sigură, învecinată de ţări integrate european, şi să se dezvolte în ritmul ţărilor avansate. Asta înseamnă să scăpăm de marginalitatea istorică cu care ne-am confruntat mereu, la propriu şi la figurat. Viitorul României este tot mai strâns legat de succesul şi perspectivele UE iar politicile europene, la a căror adoptare participăm în mod direct, căci nu sunt picate din cer, fac parte din politica internă a României.
- Interviul integral – AICI
