VIDEO | Lobby rusesc la București cu deputați din Duma. Soluția-minune pe care o propun și ce zic despre derapajele lui Kuzmin

O vizită surprinzătoare a unui grup de oficiali ruși în România, o premieră în ultimii ani pentru relația București-Moscova, un desant politico-diplomatic pliat pe un context marcat de aventurile militare ale Federației Ruse în regiune. Ce și-a propus și, mai ales, ce a reușit să obțină delegația formată din patru deputați ai Dumei de Stat? Ce conexiuni există între unul dintre acești parlamentari ruși și strategia Kremlinului de a submina democrația în statele Uniunii Europene? Cum au fost puse la lucru instrumentele propagandei rusești din România pentru a deservi misiunea celor patru oficiali? Și cum a reacționat ambasadorul Valeri Kuzmin în acest context?

O radiografie făcută de Universul.net și un interviu care a pus pe jar oficialii din Ambasada Federației Ruse la București, recent implicați într-un scandal public care a culminat cu convocarea ambasadorului la Ministerul de Externe.

În plan retoric, mesajele date de Federația Rusă, pe canale politice și diplomatice, ating preponderent coarda sensibilă a nostalgicei prietenii dintre cele două popoare. În practică, însă, lucrurile capătă nuanțe cu totul diferite.

Moscova nu acceptă ieșirea Bucureștiului de pe orbita sa, iar apartenența la României la NATO și Uniunea Europeană este considerată la Kremlin un act de dușmănie față de Rusia. O punere între paranteze a suveranității pe care e greu să o explici altfel decât trecând în revistă pornirile imperialiste ale marelui vecin de la răsărit.

Pe acest fond s-a consumat recent vizita unei delegații de deputați ai Dumei de Stat de la Moscova. Un material Universul.net despre cum a decurs acest eveniment, considerat de partea rusă o premieră a ultimilor ani.

„În perioada 9-11 decembrie 2019, la invitația președintelui Grupului parlamentar de preietenie cu Federația Rusă din Parlamentul României, Andrian Ampleev, o delegație a Grupului de deputați pentru legăturile cu Parlamentul României din Duma de Stat a Adunării Federale a Federației Ruse, condusă de președintele grupului, Dmitri Victorovici Islamov, a vizitat România, pentru prima dată în ultimii ani”, se arată într-un comunicat remis de Ambasada Federației Ruse.

Pe ultima sută de metri, pentru delegația rusă a fost organizată, miercuri seară, și o conferință de presă. A participat inclusiv ambasadorul Valeri Kuzmin, dar în debutul sesiunii de întrebări a eliberat scaunul.

• Cum a decurs propriu-zis sesiunea, mai exact, cum pun întrebări prietenii Rusiei de la București, dar și ce „curiozități” au ei când, în rol de jurnaliști, stau în fața politicienilor de la Moscova, veți putea citi în curând, pe Universul.net.

„Foarte încântați de frumusețile României” și din cauza unor „ambuteiaje”, cei patru deputați din Duma de Stat au reușit performanța de întârzia aproape două ore la conferința de presă.

Echipa

Întâi, câteva elemente despre componența grupului de deputați ruși sosiți în România pentru a contribui la redresarea relației bilaterale.

• Dmitri Victorovici Islamov – vicepreședinte al Partidului Rusia Unită și membru în Comisia pentru energie din Duma de Stat.
• Anton Morozov – membru al Partidului Liberal Democrat din Rusia și membru în Comisia pentru politică externă a Dumei de Stat.
• Olga Alimova – membră a Partidului Comunist și membră în Comisia pentru comunicații transporturi.
• Serghei Kriucek – membru al Partidului Rusia Justă și membru în Comisia pentru mediu și proprietate.

„Noi suntem de părere că dialogul ruso-român nu este complet și ne dorim să îl construim prin intermediul unui dialog inter-parlamentar”, a remarcat, în deschiderea evenimentului, deputatul Dmitri Islamov, șeful delegației.

Destul de bine familiarizat cu punctajul oficialilor ruși, deputatul Islamov a atins capitolul legăturilor comune România-Rusia. Un teren accidentat pe care însuși ambasadorul Valeri Kuzmin s-a rătăcit de câteva ori de când a venit la post.

„Țările noastre au o istorie comună profundă și cu momente unele mai bune altele mai puțin. Noi suntem însă de părere că momentele bune sunt mai numeroase”, a arătat Dmitri Islamov. Din fericire, nu a intrat în detalii, mai cu seamă că ar fi apărut probleme de adecvare la realitate în chestiunea momentelor bune „mai numeroase” decât cele rele.

Pentru a domestici percepțiile „delicate” în chestiunea binelui făcut cu forța, Moscova a dezvoltat încă de pe vremea sovieticilor câteva instrumente retorice.

Una dintre aceste bijuterii a fost prezentată și la București chiar de șeful delegației, Dmitri Islamov: „Noi nu trebuie să punem accent pe ceea ce ne dezbină, ci să vorbim mai multe despre cele ce ne unesc”.

Întâlnirile oficiale de la București

Din punctul de vedere al grupului de deputați din Duma de Stat, vizita în România a fost lină și fructuoasă. „Am fost foarte impresionați de cum am fost primiți, am fost foarte bine primiți peste tot. Am invitat grupul de prietenie din Parlamentul României să efectueze o vizită în Rusia anul viitor”, a punctat Dmitri Islamov.

Potrivit acestuia, programul oficiala au inclus întâlniri cu:

• Carmen Mihălcescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.
• Biro Rozalia-Ibolya, președintele Comisiei de politică externă de la Camera Deputaților.
• Andrian Ampleev, deputat reprezentant al comunității lipovenilor și președinte al grupului de prietenie România-Rusia
• Adriana Stănescu, director general în cadrul MAE.
  

Separat, Natalia Intotero, fost ministru pentru Românii de Pretutindeni, în guvernul PSD, a scris pe Facebook despre întâlnirea la care a participat cu deputații ruși, entuziasmată că, prin „aspectul parlamentar” al diplomației, „se poate contribui semnificativ și pozitiv la dezvoltarea relațiilor bilaterale dintre două state”.

Deputatul Morozov, ipostaza 1: În opoziție, dar perfect aliniat cu strategia Kremlinului

La București, în conferința de presă, deputatul Anton Morozov s-a prezentat sec: „reprezint Partidul Liberal Democrat, de opoziție”.

Cum în Rusia ideea de opoziție a suferit mutații semnificative, trebuie făcută diferența între opoziția controlată și opoziția „clasică”, de pildă cea făcută de Alexei Navalnîi, ale cărui dezvăluiri și chemări la proteste au scos din minți regimul Putin.

Unde se încadrează, așadar, opoziția făcută de politicieni precum deputatul Morozov, nu este greu de intuit. Ne vine în ajutor discursul, ne lămuresc suplimentar acțiunile, după cum veți putea vedea mai jos.

Despre opoziția controlată din Rusia, puteți citi AICI.

Iar un reglaj fin și atent la nuanțe referitor la efectele opoziției à la Potemkin puteți găsi tot pe Universul.net, într-un text grăitor încă din titlu: Țara tuturor fanteziilor. Cum ajunge opoziția să ia forme SF.

Deputatul Morozov, ipostaza 2: Conectat la strategia lui Putin de a manipula partidele europene

Așadar, „Rusia este un stat modern și puternic” și „Rusia nu este o țară agresivă, chiar este o țară pașnică”, a declarat, miercuri, la București, deputatul Dumei de Stat, Anton Morozov, repetăm, de „opoziție”.

Istoria recentă reține însă că, în martie 2014, harta Federației Ruse s-a lărgit prin încorporarea Peninsulei Crimeea, în urma unei intervenții militare hibride și a unui referendum-făcătură desfășurate pe teritoriul de atunci al Ucrainei.

Iar un eveniment major de politică externă, desfășurat acum câteva zile, e vorba de discuțiile în format Normandia de la Paris, între liderii Franței, Germaniei, Rusiei și Ucrainei, a reamintit lumii că pe teritoriul ucrainean încă se dau lupte. O parte a regiunii Donbas se află în continuare sub ocupația milițiilor separatiste sprijinite de Moscova.

Dincolo de discurs, însă, rămân acțiunile.

În cazul deputatului Anton Morozov, acestea sunt strident congruente cu liniile directoare trasate de Kremlin.

Într-un material care sondează eforturile depuse de Kremlin pentru a determina statele Uniunii Europene să renunțe la sancțiunile economice impuse Rusiei după anexarea Crimeei, site-ul Bellingcat atrăgea atenția asupra unui episod grăitor.

În urmărirea obiectivului strategic al anulării sancțiunilor, a fost identificat un grup-țintă: organizațiile de tineret ale partidelor europene. Moscova încearcă să le „pună la treabă” deopotrivă pentru a scăpa de sancțiuni și pentru a-și îmbunătății imaginea peste hotare.

Câștigarea minților și inimilor tinerilor europeni este un tertip mai vechi, moștenit de la defuncta URSS, notează Bellingcat, doar că Rusia face acum un pas înainte: mătură în acest scop întregul spectru politic, fără discriminări ideologice, așadar de la stânga la dreapta și de la extrema stângă la extrema dreaptă.

În primăvara lui 2017, Bellingcat relata că a doua zi după ceremonia de inaugurare a Administrației Trump, în Germania a avut loc conferința „Libertate pentru Europa”. Unul dintre scoopurile ei: crearea unei foi de parcurs pe 2017 pentru Alianța Euroscepticilor.

Printre participanți s-au regăsit și VIP-uri ale mișcărilor extremiste din Europa de Vest, care turmentează proiectul european: principalii lideri ai extremei-drepte d epe continent – olandezul Geert Wilders, franțuzoaica Marine Le Pen, germanca Frauke Petry, de la AfD.

Bellingcat subliniază că, în Rusia, conferința a beneficiat de o acoperire generoasă, în principal via Izvestia. O publicație care, printre altele, a stat de vorbă cu acea ocazie și cu Markus Frohnmaier, lider al Tineretului AfD.

Bellingcat îi acordă o atenție sporită lui Markus Frohnmeier prin prisma conexiunilor acestuia cu Rusia:

• Căsătorit cu o jurnalistă de la Izvestia, care a acoperit subiectul relațiilor dintre UE și Germania cu Rusia.
• Întâlniri cu șeful departamentului pentru relații internaționale a partidului lui Vladimir Putin, e vorba de Konstantin Petricenko.
• Întâlnire cu Anton Morozov, deputat și membru în Comisia de politică externă a Dumei de Stat, prezent zilele astea la București. Tema întâlnirii Frohnmeier-Morozov: „perspectivele cooperării dintre Rusia și Germania în chestiunea sancțiunilor”, conform celor scrise pe Facebook de o membră a Frontului Tineretului Unit, Ksenia Șliamina.

„Prietenia între popoare” și isprăvile lui Kuzmin: „De ce să nu organizăm meciuri de fotbal inter-parlamentare?”

La conferința de presă ținută de cei patru deputați la București, Universul.net a încercat să afle cum poate fi îmbunătățită totuși relația bilaterală România-Rusia, în condițiile în care Moscova a cultivat un discurs acid la adresa Bucureștiului, nefiind o raritate nici ieșirile contondente, uneori chiar jignitoare, ale ambasadorului Valeri Kuzmin.

• Citiți și: De ce l-au pus rușii ambasador în România tocmai pe Kuzmin

În esență, răspunsurile au respectat nucleul retoricii-standard a oficialilor ruși aflați în astfel de ipostaze: să discutăm despre ce ne unește, să ne întâlnim de la om la om, să ne apropiem prin cultură, v-am eliberat, ne-am industrializat sub Stalin, v-ați industrializat sub comunism, etc.

Semne de întrebare asupra seriozității intențiilor afișate ridică, însă, elementul concret pomenit: un meci de fotbal între parlamentarii ruși și români, după modelul deja exersat cu parlamentarii germani.

Mai jos, întrebarea adresată de Universul.net și răspunsurile deputaților din Duma de Stat a Federației Ruse. Cu precizarea că ambasadorul Valeri Kuzmin a ocolit sesiunea de întrebări, deși ar fi fost o bună ocazie de a lămuri, la rându-i, cum contribuie activitatea sa de la București la întărirea prieteniei româno-rusă.

• Universul.net: Am observat, din comunicatul de presă, că vă doriți strângerea relațiilor dintre România și Federația Rusă. Cum aveți de gând să faceți asta, în condițiile în care există câteva obstacole? Problema sancțiunilor este principalul obstacol în acest sens.
• Contextul încărcat dintre cele două țări este dat și de faptul că, în ultimii ani, Ambasada Rusiei la București a fost în centrul unor scandaluri. În principal au fost alimentate de modul în care a fost interpretată istoria. Chiar recent, domnul ambasador a fost convocat la Ministerul Externe în urma unei luări de poziții legate de Casa Regală a României. Am observat pe programul oficial că a existat, printre alte obiective, și o vizită la Casa Ceaușescu.
• Mi s-a părut o oprire oarecum surprinzătoare, în principal pentru că suntem în luna decembrie, când ne apropiem de aniversarea a 30 de ani de la căderea regimului Ceaușescu. Pentru români, Ceaușescu a fost asociat cu lipsa de libertate, cu Revoluția care a curmat cel puțin o mie de vieți.
• Acestea fiind câteva elemente obiective ale contextului relației bilaterale, dincolo de alte dosare, concret, cum veți putea contribui la promovarea relațiilor mai bune dintre România și Rusia?
• Dmitri Islamov: Încă o dată vreau să vă spun că scopul vizitei noastre este stabilirea relațiilor inter-parlamentare directe. Anul viitor așteptăm vizita delegației române în Federația Rusă. Spre exemplu, când ne-am întâlnit cu deputații din cadrul grupului de prietenie România-Rusia s-a făcut o propunere foarte interesantă: de ce să nu organizăm și noi meciuri de fotbal inter-parlamentare? Noi am răspuns că, de exemplu, în anii trecuți, au avut loc astfel de meciuri între parlamentarii din Rusia și Germania, iar primele două partide au fost câștigate de parlamentarii noștri. Deputații români au zis că au o echipă foarte puternică și și-ar dori să-și încerce șansele.
• Cât despre a doua întrebare, legată de Casa Ceaușescu: noi tratăm și privim istoria României cu un mare, mare respect. Astăzi (miercuri – n.r.) am fost la Castelul Peleș și am fost impresionați de ceea ce am văzut acolo. Am mai văzut că, trecând prin diverse etape istorice, România a păstrat valorile sale culturale și istorice.
• Important este faptul că autoritățile, pe timpul lui Ceaușescu, au păstrat și menținut Muzeul Peleș (dar au distrus din temelii sau au pervertit numeroase alte construcții de patrimoniu și biserici – n.r.), iar autoritățile din ziua de azi au păstrat și menținut Casa Ceaușescu din Primăverii. Mi se pare foarte important și interesant pentru că la noi, din păcate, exemplele sunt un pic diferite.
  Serghei Kriucek: Istoria popoarelor noastre este foarte similară. Putem să vorbim oricât despre ce au făcut Hrușciov, Stalin sau Brejnev, dar vreau să vă spun că după 1945, adică imediat după război, țara a fost reconstruită. Au luat amploare domeniul siderurgic, a fost lansat primul satelit.
• Un drum oarecum asemănător a străbătut și România după război. Nu totul a fost ideal. Și noi, acum, punem întrebarea critică autorităților din Rusia: ce s-a făcut în ultimii 30 de ani, după 1991? Ce s-a făcut pentru bunăstarea și prosperitatea poporului? Eu cred că dumneavoastră trebuie să puneți aceeași întrebare autorităților de la București. Eu zic că aici trebuie să ne unim și să lucrăm împreună.
  Olga Alimova: Timpul va judeca totul.
  Dmitri Islamov: Noi am venit aici, iar la toate discuțiile pe care le-am purtat cu partea română am încercat să punem accent pe ceea ce ne unește.
• Adică ce rost are să vorbim despre chestiuni în care avem poziții diferite? Sunt de părere că trebuie să dezvoltăm relația acolo unde avem poziții comune.

Locul în care Igor Dodon a fost aplaudat

Duma de Stat este locul în care președintele pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, a ținut, în 21 noiembrie 2018, un discurs în care, printre altele, a respins orice apropiere de NATO și a subliniat cu încântare că este „primul preşedinte al Republicii Moldova care s-a adresat direct deputaţilor ruşi”.

Un an mai târziu, Dodon spulbera facțiunea pro-europeană din Guvernul de la Chișinău și începea în forță manevrele de plasare ireversibilă a Republicii Moldova pe orbita Federației Ruse.