VIDEO | Sputnik și România Mare în acțiune: Cum pun întrebări politicienilor ruși și cum se naște un FAKE NEWS la Ambasada Rusiei

Cum decurge în realitate o sesiune propagandistică de întrebări și răspunsuri pe axa București-Moscova? Cum se obțin „analizele”, „relatările” și „interviurile” care bombardează peisajul media cu semnale de tipul: NATO este o organizație rudimentară, Rusia nu este agresivă, România este datoare Rusiei, Armata Roșie a fost eliberator și nu violator, UE este colonistul, România colonia?

Și mai presus de toate, cum se fabrică un FAKE NEWS de proporții care primește apoi haină oficială pentru a fi pus „la lucru” în spațiul public? Un FAKE NEWS ca o bombă pusă sub scaunul Guvernului României și al Alianței Nord-Atlantice

• Universul.net a studiat, din interior, cum se derulează un asemenea exercițiu.

Contactul opiniei publice cu propaganda rusă din țara noastră este unul indirect, în care ținta (cititor/telespectator) este expusă produsului finit, adică mesajelor „rafinate” și ambalate în laboratoarele media active preponderent în mediul online.

Cum este însă obținută materia primă care apoi e prelucrată? Universul.net, așadar, a obținut „fotografia”:

• Locul: unul din principalele rezervoare ale propagandei ruse din România – Ambasada Rusiei de la București.
• Ocazia: conferința de presă a primei delegații de deputați din Duma de Stat a Federației Ruse care a vizitat România în ultimii ani.
• Ziua: miercuri, 11 decembrie 2019.
• Protagoniștii: jurnaliști de la oficioasele Moscovei de la București.
  

Prezentăm, mai jos, un studiu de caz pe modul de operare al Sputnik și Revistei România Mare.

Vom afla cum pun întrebări prietenii Rusiei de la București, ce „curiozități” au ei când stau în fața politicienilor de la Moscova și cum se fabrică din nimic ghiulele de comunicare cu care se trage apoi în direcția NATO și a Guvernului României? Un exemplu grăitor: FAKE NEWS-ul de proporții cum că Bucureștiul se pregătește să-și dubleze alocările bugetare pentru înarmare de la 2% la 4%.

Deși nici analfabeții într-ale economiei și strategiilor de apărare nu și-ar permite să fabuleze în asemenea mod, „pericolul” a fost vânturat prin fața a patru deputați veniți de la Moscova în cadrul perfect oficial al unei conferințe de presă organizată la sediul Ambasadei Rusiei. Eveniment în prima parte a căruia a participat și ambasadorul Federației Ruse, Valeri Kuzmin.

Așadar, cele două studii de caz pe întrebările puse în conferința de presă de miercuri de reprezentanții Sputnik și România Mare.

Georgiana Arsene, de la site-ul Sputnik, instrument în limba română a propagandei de la Kremlin

Are o idilă cu Gelu Voican-Voiculescu și încearcă să desfășoare o activitate intensă în mediul online românesc. Întreține bloguri, grupuri și pagini de Facebook care promovează agresiv Rusia, dar și pe liderul acesteia, Vladimir Putin.

Mai jos, întrebările „curajoase” adresate celor deputați din Duma de Stat a Rusiei.

• Am trei întrebări. Prima: Fostul prim-ministru Adrian Năstase sublinia, în deschiderea lucrării „140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre Rusia și România, album de documente diplomatice și foto”, faptul că ne aflăm într-un moment în care…(întreruptă de translator – n.r.) Care este în opinia dumneavoastră starea dialogului româno-rus la ora actuală?
• În ciuda semnării Tratatului privind relațiile de cooperare dintre Moscova și București cu un an înainte de aderarea României la NATO, numeroase domenii reciproc avantajoase pentru astfel de domenii de cooperare au fost înghețate și în majoritatea cazurilor nu din vina Federației Ruse. Vă rog să ne spuneți, pentru o mai bună înțelegere a situației, care sunt principalele domenii în care România și Rusia ar putea coopera acum și cu sau dacă vedeți realizabil acest lucru în viitorul apropiat.
• Și ultima întrebare: Având în vedere tradițiile de prietenie și dialog dintre țările noastre, cum vedeți o însănătoșire a relațiilor ruso-române pe baza pragmatismului și avantajului reciproc? Cum vedeți o colaborare pe domeniul învățământului între România și Rusia?

Dan Alexandru (Revista România Mare)

Fan declarat al lui Liviu Pleșoianu, la rândul său unul dintre politicienii români alintați de propaganda rusă, jurnalistul de la România Mare făcea vara asta un apel elocvent, rostogolit și de Sputnik: „Am convingerea că Liviu Pleșoianu este cel în spatele căruia trebuie să se încoloneze românii care doresc o țară normală”.

Iar acum întrebările pentru deputații ruși:

• Am foarte multe întrebări, dar am să mă limitez doar la trei. Cred că ar fi fost mai nimerită o masă rotundă și să stăm câteva ore la discuții. Eu personal aș fi vrut să întreb foarte multe lucruri și despre relația cu România, și despre relația cu țările baltice. Eu cred că prosperitatea între cele două popoare ne poate uni mai repede de cât alte lucruri. Prima întrebare este următoarea: Economia românească funcționează datorită sistemului bancar, inclusiv Ministerul de Finanțe, așa cum știți, se tot împrumută. Ce consider eu că nu este normal pe piața românească este faptul că nu există nicio bancă rusească de investiții. Eu consideră că este normală prezența unei asemenea bănci, astfel încât să ajute antreprenoriatul, fie el românesc, fie el româno-rusesc. Deci e foarte important. Deci prima întrebare: Când va veni prima bancă în România? Am înțeles că au mai fost, dar au fost un eșec. Deci când va veni?
  
• Ultima întrebare este o întrebare puțin atipică. Pot spune că e puțin cu simțul umorului, dar aș vrea neapărat să o pun. România alocă în fiecare an aproximativ 2% din PIB înarmării și echipamentelor militare. Am înțeles că acești 2% se vor transforma în 4% în următorii ani, nu știu sigur, dar așa sunt zvonurile, așa se zvonește. Umbrela care ni se servește în fiecare zi de către analiștii militari este că România va fi în curând atacată de Rusia. Să știți că acei analiști militari nu au simțul umorului. Deci practic toată Români aceste într-o așteptare și întrebarea este: cât ne mai faceți să așteptăm.

Întrebarea pusă de Universul.net

Mai jos, întrebarea adresată de Universul.net și răspunsurile deputaților din Duma de Stat a Federației Ruse. Cu precizarea că ambasadorul Valeri Kuzmin a ocolit sesiunea de întrebări, deși ar fi fost o bună ocazie de a lămuri, la rându-i, cum contribuie activitatea sa de la București la întărirea prieteniei româno-rusă (fapt reflectat deja de Universul.net – AICI).

• Am observat, din comunicatul de presă, că vă doriți strângerea relațiilor dintre România și Federația Rusă. Cum aveți de gând să faceți asta, în condițiile în care există câteva obstacole? Problema sancțiunilor este principalul obstacol în acest sens. Contextul încărcat dintre cele două țări este dat și de faptul că, în ultimii ani, Ambasada Rusiei la București a fost în centrul unor scandaluri. În principal au fost alimentate de modul în care a fost interpretată istoria. Chiar recent, domnul ambasador a fost convocat la Ministerul Externe în urma unei luări de poziții legate de Casa Regală a României. Am observat pe programul oficial că a existat, printre alte obiective, și o vizită la Casa Ceaușescu. Mi s-a părut o oprire oarecum surprinzătoare, în principal pentru că suntem în luna decembrie, când ne apropiem de aniversarea a 30 de ani de la căderea regimului Ceaușescu. Pentru români, Ceaușescu a fost asociat cu lipsa de libertate, cu Revoluția care a curmat cel puțin o mie de vieți. Acestea fiind câteva elemente obiective ale contextului relației bilaterale, dincolo de alte dosare, concret, cum veți putea contribui la promovarea relațiilor mai bune dintre România și Rusia?

Prezicerile lui Brzezinski despre „marea coaliție” China-Rusia și perioada „întunecării politice” a Occidentului încep să se adeverească