Marea comunitate de migranți români din Italia contribuie cu până la 2% la produsul intern brut al acestei țări și demonstrează „o integrare exemplară construită nu doar pe legături economice, ci și pe relații sociale și culturale”, afirmă ambasadorul Italiei, aflat la final de mandat.
Comunitatea de 1,1 milioane de persoane a consolidat legăturile dintre Italia și România, ambele membre NATO și UE, Roma considerând România „cel mai important partener al Italiei în regiunea estică”, mai arată ambasadorul Alfredo Durante Mangoni, într-un interviu acordat Universul.net.
România și Italia sunt parteneri apropiați, împărtășind legături istorice, lingvistice și culturale. Românii de astăzi sunt descendenții vechilor cuceritori și coloni romani ai provinciei Dacia. După aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, pentru mulți români a fost un pas firesc să se mute în Italia pentru oportunități de muncă mai bune și salarii mai mari.
În interviul acordat Universul.net, ambasadorul, care și-a început mandatul la București în 2021, laudă „calitatea sporită a vieții” din România și „mediul vibrant și captivant” al Bucureștiului, precum și peisajele variate și patrimoniul cultural.
De asemenea, abordează provocările serioase cu care se confruntă Europa, precum războiul hibrid purtat de Rusia împotriva continentului, subliniază modalitățile prin care le combate România – care a anulat alegerile prezidențiale din 2024 din cauza ingerințelor digitale ale Kremlinului –, dar și ce pași concreți pot fi făcuți pentru a contracara războiul cognitiv ce urmărește subminarea democrației și societății.
„România reprezintă un caz emblematic de vulnerabilitate democratică în fața dezinformării și a amenințărilor hibride. Alegerile prezidențiale din 2024, anulate de Curtea Constituțională din cauza dovezilor de ingerință externă, au evidențiat atât fragilitatea spațiului digital al informației, cât și capacitatea campaniilor coordonate de dezinformare transnațională de a influența procesul electoral”, a declarat acesta.
Oficialul italiant laudă autoritățile române pentru adoptarea unei serii de inițiative concrete, precum și „unor expresii ale societății civile unde are loc un dialog substanțial între instituții, societate civilă, mediul academic și mass-media privind modalitățile de contracarare a interferențelor și campaniilor de dezinformare, implicând experți internaționali și jurnaliști de renume”.
„Rolul instruirii continue a operatorilor trebuie consolidat, împreună cu utilizarea informațiilor din surse deschise și a uneltelor tehnologice avansate, precum și colaborarea cu mass-media independentă și organisme de fact-checking, pentru a îmbunătăți capacitățile de detectare și răspuns la amenințări”, a adăugat acesta.
E.S. Alfredo Durante Mangoni menționează totodată că „Din punct de vedere politic, relațiile de colaborare sunt înfloritoare, iar România reprezintă cel mai important partener al Italiei în regiunea estică. De-a lungul anilor, parteneriatul strategic a fost o prioritate pentru ambele națiuni”.
- Universul.net: Când ați sosit în România și ce schimbări ați observat? Vă rugăm să ne povestiți despre vizitele dumneavoastră prin România. Cum îi găsiți pe români și țara lor?
E.S. Alfredo Durante Mangoni: Am sosit în iulie 2021 și, de atunci, am fost martor la multe schimbări în țară, în special în ceea ce privește creșterea calității vieții și dezvoltarea treptată a unor infrastructuri și a unei accesibilități mai bune. O altă schimbare pe care am observat-o este trezirea tot mai accentuată pe care a avut-o orașul București în acești patru ani, făcându-l acum un mediu vibrant și captivant. Stimuli veniți din arta contemporană, design și arhitectură au transformat orașul într-un loc creativ și eclectic, plin de dinamism și, cu siguranță, într-un loc în care să fii. România este o națiune minunată, dar complexă și, spre surprinderea mea, nu suficient de cunoscută în străinătate. Totuși, datorită distinctivei sale naturi latine, am ajuns să remarc chimia dintre oameni, înțelegerea reciprocă și cordialitatea dintre cele două state, care împărtășesc cultură și profunzime. Am descoperit că românii se remarcă prin deschiderea lor, prin energie și spirit, precum și prin primirea caldă și interesul sincer față de Italia, chiar și din partea multora care nu au trăit, studiat sau experimentat țara noastră. România este bogată în calități umane și peisaje naturale. Am vizitat multe orașe și sate reprezentative pentru istoria țării și locuri iconice care păstrează valoarea tradiției. Am văzut regiunea Dobrogea cu Delta Dunării, mănăstirile din Bucovina, regiunea Transilvaniei, Munții Carpați, Sarmizegetusa, orașele fortificate, cu influență săsească, centrele tradiției habsburgice, și am fost martor la bogăția și varietatea acestor locuri.
- Cum sunt relațiile bilaterale la momentul plecării dumneavoastră, din punct de vedere politic și comercial? Care sunt principalele componente ale schimburilor comerciale?
Unul dintre pilonii parteneriatului strategic dintre Italia și România este cooperarea noastră economică. Italia este, de fapt, printre principalii parteneri comerciali și investitori ai României: în România activează mii de companii cu capital italian, în sectoare ce variază de la producție la agroalimentar, de la servicii bancare și financiare la infrastructuri. Acest lucru a generat o rețea antreprenorială răspândită, stimulând creșterea PIB-ului României, crearea de locuri de muncă și dezvoltarea locală. Modelul de cooperare a avut două etape principale: prima, axată pe producție și lanțurile tradiționale de aprovizionare (îmbrăcăminte, mobilă, agroalimentar); a doua, centrată pe consolidare și expansiune.
Astăzi, este necesar să vizăm o a treia etapă, în conformitate cu obiectivele europene privind tranziția verde și digitalizarea, pentru a dezvolta sectoare inovatoare și sustenabile, bazate pe energie regenerabilă, tehnologii noi, economie circulară și cercetare științifică.
Comunitatea românească din Italia contribuie cu până la 2% la PIB-ul Italiei, demonstrând o integrare exemplară construită nu doar pe legături economice, ci și pe relații sociale și culturale. Relația economică dintre cele două țări prosperă datorită capitalului uman al antreprenorilor, profesioniștilor și lucrătorilor care, circulând între cele două națiuni, aduc cu ei cunoștințe și competențe. Managementul local continuă să crească și este implicat activ în mecanismul de afaceri. Italia a contribuit în aspecte critice ale dezvoltării României, cum ar fi energia – este demn de remarcat rolul companiei Ansaldo Nucleare, într-o poziție de pionierat în proiectarea și dezvoltarea centralei nucleare de la Cernavodă –, infrastructurile și producția de oțel, iar investițiile italiene în România continuă să crească semnificativ. În acest sens, merită menționată publicarea ghidului „Diplomația Creșterii Economice: Destinația România” – disponibil pe site-ul ambasadei – o prezentare cuprinzătoare asupra oportunităților de afaceri, destinată atât companiilor deja active în țară, cât și operatorilor interesați să exploreze piața românească, oferind instrumente utile pentru a ghida deciziile de investiție.
Din punct de vedere politic, relațiile de colaborare sunt înfloritoare, iar România reprezintă cel mai important partener al Italiei în regiunea estică. De-a lungul anilor, parteneriatul strategic a fost o prioritate pentru ambele națiuni. În februarie 2024, a avut loc la Roma un important summit interministerial – al treilea, desfășurat la 13 ani după precedentul –, în cadrul căruia a fost adoptată o nouă declarație comună privind consolidarea parteneriatului strategic, semnată de cei doi prim-miniștri și însoțită de mai multe memoranduri de înțelegere, acorduri tehnice și scrisori de intenție în diverse domenii politice. Legat de acest eveniment a avut loc și Forumul de Afaceri Italia–România 2024, în cadrul căruia au fost abordate teme precum energia, digitalizarea, agroindustria și sectorul infrastructură/metal-mecanic, prezentate de cei doi miniștri de externe, Tajani și Odobescu. În iunie 2024, Președintele Republicii Italiene, Sergio Mattarella, a efectuat o vizită oficială la București, marcând apogeul relațiilor dintre cele două state, care s-au consolidat de-a lungul anilor.
- Există un număr mare de imigranți români care trăiesc și lucrează în Italia? Întărește acest lucru relațiile bilaterale? Există probleme cauzate de numărul mare de migranți?
Comunitatea românească din Italia constituie azi cea mai mare prezență străină, cu peste 1,1 milioane de cetățeni – profesioniști, muncitori, studenți și antreprenori – care contribuie activ la creșterea economiei italiene, consolidând totodată legătura umană și culturală cu România. Comunitatea românească din Italia se remarcă printr-o integrare exemplară, bazată nu doar pe legături economice, ci și pe relații sociale și culturale. Relația economică dintre cele două țări prosperă datorită capitalului uman al antreprenorilor, profesioniștilor și lucrătorilor care, circulând între cele două națiuni, aduc cu ei cunoștințe și competențe.
Italienii manifestă, de asemenea, un interes tot mai mare față de România ca destinație turistică, fiind apreciată tot mai mult de vizitatorii noștri: București, Cluj, Sibiu, precum și zonele rurale, stațiunile montane și cele de pe litoral sunt în creștere – un semn al interesului cultural și uman care depășește cu mult sfera economică. În același timp, Italia este astăzi una dintre principalele destinații turistice pentru români, însă mulți români continuă să aleagă Italia pentru muncă, studii sau afaceri, demonstrând că atractivitatea este reciprocă. Este de asemenea remarcabilă creșterea programelor de schimb universitar și a cooperării academice, care permit studenților și cercetătorilor să activeze în ambele țări. Acest flux de competențe și cunoștințe este perceput ca un element cheie în consolidarea relațiilor bilaterale, deoarece formează tineri cu experiențe comune și capacitatea de a conecta cele două sisteme sociale și economice. Legăturile personale și culturale contribuie la consolidarea unei percepții reciproce pozitive, sprijinind totodată schimburile economice și strategice.
- Contextul în care vă pregătiți de plecare este marcat de tensiuni sporite pe flancul estic al NATO. În această lună au avut loc incursiunea a 19 drone rusești în spațiul aerian polonez și incursiunea unei drone rusești în spațiul aerian românesc, weekendul trecut. Rusia și Belarus au desfășurat exerciții extinse ZAPAD 2025. Lituania organizează manevre și a anunțat că va întări apărarea la granița cu Rusia și Belarus. Înaintea exercițiilor, Polonia și-a închis granița cu Belarus și a desfășurat peste 30.000 de soldați pentru exerciții militare. Cum vedeți, Excelența Voastră, rolul României în apărarea colectivă a NATO împotriva agresiunii ruse (fie că este vorba de drone sau de atacuri cibernetice/dezinformare), România împărtășind cu Ucraina o graniță de aproape 650 km?
În cadrul NATO, se acordă o atenție deosebită flancului estic al Alianței, unde România joacă un rol crucial în securitatea europeană, având în vedere importanța strategică în creștere a regiunii Mării Negre. Pentru Italia, stabilitatea acestei zone este strâns legată de securitatea Mediteranei extinse și a Balcanilor: angajamentul comun pentru securitatea maritimă și consolidarea capacității de descurajare a NATO reprezintă astfel un domeniu natural de colaborare. Italia și România împărtășesc, de asemenea, poziții comune în privința problemelor majore, precum coeziunea europeană în gestionarea crizelor de securitate, în special în contextul conflictului din Ucraina. Din partea Italiei, există un angajament ferm față de parteneriatul strategic, care se traduce în acțiuni concrete de coordonare politică și militară. Scopul este de a consolida nivelul de instruire comună al forțelor armate și de a spori cooperarea în industria apărării.
- Guvernul Italiei a făcut o prioritate strategică din combaterea războiului de dezinformare (sau războiul cognitiv) . A făcut România suficient pentru a-și informa cetățenii că sunt supuși dezinformării, care urmărește polarizarea cetățenilor și subminarea încrederii în autorități? Mă refer aici la alegerile prezidențiale anulate anul trecut, precum și la războiul hibrid. Președintele Nicușor Dan a spus recent că România este de cel puțin 10 ani ținta războiului hibrid și autoritățile române au comunicat mai mult despre situația geostrategică. Este nevoie să continue această campanie de conștientizare publică și să fie luate alte măsuri pentru a proteja România cibernetic etc.?
România reprezintă un caz emblematic de vulnerabilitate democratică în fața dezinformării și amenințărilor hibride. Alegerile prezidențiale din 2024, anulate de Curtea Constituțională din cauza dovezilor de interferență externă, au evidențiat atât fragilitatea spațiului digital de informare, cât și capacitatea campaniilor coordonate de dezinformare transnațională de a influența procesul electoral. Pentru a aborda această amenințare, autoritățile române au adoptat o serie de inițiative concrete. De asemenea, apreciez implicarea unor expresii ale societății civile … unde are loc un dialog substanțial între instituții, societate civilă, mediul academic și mass-media privind modalitățile de contracarare a interferențelor și campaniilor de dezinformare, implicând experți internaționali și jurnaliști de renume. Rolul instruirii continue a operatorilor trebuie consolidat, împreună cu utilizarea informațiilor din surse deschise și a uneltelor tehnologice avansate, precum și colaborarea cu mass-media independentă și organisme de fact-checking, pentru a îmbunătăți capacitățile de detectare și răspuns la amenințări. Recunosc necesitatea implicării, inclusiv prin diplomație publică, în educația media și promovarea gândirii critice, precum și în programe de mentorat pentru jurnaliști. Amenințările FIMI au devenit foarte complex de detectat, deoarece operează nu doar prin conținut ilegal, ci și prin manipulare psihologică. Este larg recunoscută necesitatea unei abordări multi-nivel și a cooperării internaționale, coordonând acțiunile la nivelul UE și cu parteneri strategici, pentru a proteja nu doar statul național, ci și funcționarea Uniunii în ansamblu. În acest context, deși au fost deja făcuți pași semnificativi în conștientizare și protecția cetățenilor, este clar că campaniile de informare trebuie să continue, adaptându-se la gradul tot mai înalt de sofisticare a strategiilor de dezinformare și consolidând în continuare măsurile educaționale, tehnologice și de colaborare.
- Cum planifică Italia și România să continue consolidarea cooperării în NATO, UE, comerț și legături culturale? Există planuri pe care doriți să ni le împărtășiți?
Italia și România privesc spre viitor cu obiectivul de a-și consolida și mai mult strânsa cooperare. La nivel internațional, există un angajament clar de colaborare în domeniile apărării și securității, împărtășind strategii și proiecte comune pentru a aborda împreună provocările globale. Schimburile comerciale și investițiile reciproce sunt apreciate în mod deosebit în sectoare strategice precum energia, infrastructura și inovația digitală, care vor continua cu siguranță să crească și să se consolideze. În același timp, legăturile culturale și umane, susținute de prezența comunității românești din Italia, vor continua să întărească colaborarea dintre cele două popoare. Cu acest spirit de apropiere și scop comun, Italia și România pot privi cu încredere către un viitor bazat pe integrare solidă, stabilitate și reciprocitate.
