Cum poate fi desființată Secția specială. Varianta-fulger și calea mai lungă, explicate de Augustin Zegrean și Cristian Diaconescu

„A mai rămas treaba cu Secția Specială. O rezolvăm și pe asta”, declara Klaus Iohannis recent.

Una din bombele cu ceas plasate de guvernare PSD-ALDE în justiție a fost cea a înființării Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, pe scurt Secția specială.

Dintre candidații intrați în turul al doilea al prezidențialelor, unul militează pentru desființarea acestui instrument politic de aservire a justiției. Celălalt, din contră, încearcă să țină la adăpost afacerea murdară a propriului partid, doar că, până după alegeri, nu vrea ca atitudinea să fie străvezie.

Este septembrie 2018. Un membru PSD cu state vechi în partid și funcții importante în teritoriu intră în direct, prin telefon, la o emisiune de seară a postului B1 TV.

„Eu cred că va pune mâna și va încerca să le rezolve. Nu știu dacă le va rezolva așa de repede. Sunt diferite probleme. Problemele sunt ale lui Kovesi, ale lui Iohannis și alții ca ei”. Când moderatorii îi semnalează interlocutorului că, totuși, președintele Klaus Iohannis nu are probleme penale, bătrânul PSD-ist insistă: „Nu a avut, dar poate să aibă ”. 

Cel care îndrăznește să facă pariuri atât de ambițioase este Dumitru Florea, consilier județean PSD în Constanța (aflat la al șaselea mandat), dar și tatăl Adinei Florea.

La acea vreme, fiica era în cărți pentru preluarea funcției de procuror-șef al DNA, propunerea sa fiind rodul selecției de cadre făcute de filiera Dragnea-Iordache-Tăriceanu via Tudorel Toader, în calitate de ministru al Justiției.

Din nefericire pentru Dumitru și Adina Florea, scaunul Laurei Kovesi s-a dovedit un țel imposibil de atins.

Rețelele de interese din justiție tot nu s-au dat bătute.

Adina Florea a fost „reciclată” pentru a ocupa funcția de șef al Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, o unealtă concepută de fosta putere pentru reglările de conturi ale politicienilor cu magistrații.

Iar de atunci a început o poveste lungă.

Opinia experților

Este noiembrie 2019. Schimbarea guvernului PSD creează premisele pentru o ofensivă pe mai multe planuri pentru a rezolva această anomalie ivită pe fondul unui anumit tip de voință politică și devenit cunoscută drept Secția specială.

În prima sa zi la Ministerul Justiției, noul titular, Cătălin Predoiu, recunoaște că, în privința Secției speciale, lucrurile nu pot rămâne așa. Predoiu nu oferă încă detalii, dar nu este exclus să avem în perioada următoare indicii solide despre strategia finală a Guvernului și partenerilor săi politici.

Dar ce se poate face și cum ar trebui procedat?

Un fost șef al CCR și un fost consilier prezidențial au explicat, pentru Universul.net, la ce ne putem aștepta.

Augustin Zegrean: „Dacă au sânge în instalație pot să o facă și prin ordonanță de urgență”

• Au la îndemână legea, legea. Să dea o lege prin care să abroge legea de înființare a acestei secții speciale.
• Dacă au sânge în instalație pot să o facă și prin ordonanță de urgență. Eu pot să vă spun de pe acum că guvernul ăsta va guverna prin ordonanțe pentru că legile nu-i vor trece prin Parlament.
• Chiar și legea asta despre care vorbim este lege organică și aici îți trebuie jumătate plus unu din numărul total al deputaților și al senatorilor. Nu mai pupă ei așa ceva!
• Probabil că vor face asta. Nimeni nu va protesta dacă vor merge pe ordonanță de urgență, ba dimpotrivă, vor fi lăudați. În alte domenii e mai periculos.
• CSM-ul este un fel de sindicat aici la noi, nu are mai multă forță decât sindicatul de pe vremuri, din păcate. Dar ei au mers în direcția asta care i-a dus în gard și de vreo doi ani CSM-ul stă tot cu oiștea în gard.

Cristian Diaconescu: „Nu mi se pare că ar trebui să folosim mijloacele la care au recurs cei de dinainte”

Ni s-a spus încă din 2004, de la închiderea capitolului Justiție din timpul negocierilor pentru aderarea la UE, că în România trebuie să punem un gard între politic și justiție, explică fostul ministru de Externe și al Justiției, Cristian Diaconescu.

Acesta amintește că înființarea Secției speciale a fost o decizie politică, „adică s-a discutat la partid” și că reprezintă o anomalie pentru sistemul judiciar autohton.

E ca și cum ai face o secție specială pentru medici, pentru o categorie profesională sau alta, mai punctează Diaconescu, care consideră Secția trebuie desființată.
Dar, subliniază fostul ministru și consilier prezidențial, actualul guvern are de ales.

Argumentele sale, mai jos:

• Înțeleg că nu vor să o facă prin guvern, ci prin Parlament, unde, mă rog, vor fi probleme de majoritate. Ar fi așadar o altă intervenție politică.
• Cel mai bun lucru ar fi o cooperare, atât cât se poate, cu Consiliul Superior al Magistraturii, deci luarea unei decizii responsabile în Consiliul Superior al magistraturii. Știu, e greu, trebuie să muncești, e complicat. Și intervenția viitorului președinte s-ar putea să fie ceva util. Mai ales că argumentația este rațională, o spun încă o dată.
• Cel mai ușor e să o faci politic: așa cum ai creat-o, să poți să o desființezi politic pur și simplu.
• Nu mi se pare că ar trebui să folosim mijloacele la care au recurs cei dinainte și pe care le-am criticat în toate felurile. Nu întotdeauna scopul scuză mijloacele.
• Ar trebui folosite valențele de independență ale sistemului judiciar pentru a schimba situația de fapt. Adică nu proceda la fel, chiar dacă scopul este în regulă. Mi-aș dori să existe un altfel de abordare, având ca finalitate desființarea Secției speciale.

Stâlpul Savonea

Desființarea Secției speciale poate fi, după cum vedem, o bătălie scurtă sau o luptă ceva mai lungă, în funcție de metoda pe care noua putere politică o va alege. Merită amtintit totuși că și instalarea efectivă a Adinei Florea în fruntea Secției speciale sa dovedește a fi o adevărată saga.

În a doua jumătate a lunii octombrie s-a consemnat a șaptea tentativă de a o valida pe Adina Florea în funcția de șefă a Secției speciale. O încercare eșuată, dar vârful de atac de pe acest front, președinta CSM, Lia Savonea, nu dă semne că va renunța prea ușor.

De altfel Savonea nici nu ar prea avea motive să cedeze din scurt, având în vedere rețeaua de influență din justiție pe care a clădit-o, dar și faptul că aproape s-a transformat ea însăși într-o „instituție” – o situație de fapt care a fost explicată, pe larg, de Universul.net.

Pentru „ungerea” Adinei Florea în fruntea SIIJ, s-au forțat multe uși:

• Cea a CSM, unde Lia Savonea a reușit să își asigure un sprijin puternic, deși încă insuficient. Pe de altă parte, tensiunile au atins cote maxime în interiorul Consiliului Superior al Magistraturii, dovadă eforturile care se fac acum pentru revocarea Liei Savonea.
• Cea a Ministerului Justiției, o instituție a cărei șef, Ana Birchall, a fost atras într-un conflict deschis, cu reverberați în spațiul public.
• Cea a PSD și cea a premierului – Viorica Dăncilă a fost atentă să nu se poziționeze explicit de partea Adinei Florea, pentru a nu se expune criticilor că intervine în justiție, dar a jucat decisiv împotriva propriului ministru, Ana Birchall, la fel procedând și partidul pe care îl conduce.
• Cea a Curții Constituționale, o instanță adusă la uzură morală totală de guvernarea PSD.

Criticile dure din raportul MCV

De altfel, Secția pe care ar putea-o conduce Adina Florea este unul din factorii care au contribuit în ultima perioadă la deteriorarea încrederii partenerilor strategici ai României în sistemul judiciar de la București.

Lucru care s-a făcut simțit încă o dată chiar recent.

Comisia Europeană afirmă în Raportul MCV privind România dat publicităţii la sfârșitul lunii octombrie, că au existat situaţii în care Secţia specială pentru investigarea magistraţilor a intervenit pentru a schimba cursul anchetelor penale într-un mod care ridică îndoieli serioase cu privire la obiectivitatea sa.

Documentul invocă drept argument pentru utilizarea Secţiei speciale ca instrument de presiune politică ancheta declanşată împotriva unor oficiali CE, iar dosarul deschis Laurei Codruţa Kovesi în perioada candidaturii pentru postul de procuror şef european constituie exemplul pentru suspiciunea privind lipsa de obiectivitate.

În vară, critici aspre la adresa acestei secții au venit și dinspre Comisia de la Veneția.

Foto: INQUAM/Octav Ganea

Nu uitați! Suntem țară de linia întâi!