Deziluziile față de Joe Biden au atins niveluri profunde, notează The Economist.
<< Pe hârtie, revenirea lui Donald Trump la Casa Albă pare a fi cel mai mare coșmar al Ucrainei. Noul președinte al Americii a refuzat constant să condamne invazia lui Vladimir Putin și pare să admire stilul autoritar al dictatorului rus. În trecut, Trump a încercat chiar să șantajeze Ucraina prin reținerea ajutorului militar. Prin urmare, este surprinzător — și totodată un semn al gravității situației din Ucraina ultimelor luni — să afli că mulți oficiali de rang înalt au sperat într-o victorie a lui Donald Trump. Confruntați cu alternativa unei susțineri limitate sau a unui președinte imprevizibil care ar rupe regulile și, aproape sigur, ar reduce ajutorul, aceștia au fost dispuși să își asume un risc.
Președintele Volodimir Zelenski a fost rapid în a susține această victorie și a făcut-o într-un mod elogios. „Așteptăm cu nerăbdare o eră a unei Americi puternice sub conducerea decisivă a președintelui Trump”, a scris el pe X (fosta platformă Twitter, acum administrată de miliardarul pro-Trump, Elon Musk). Aceasta nu a fost doar o declarație formală. În privat, echipa sa a devenit din ce în ce mai frustrată de ceea ce ei numesc „auto-descurajarea” administrației Biden — obișnuința de a evita escaladarea conflictului cu Rusia până la punctul de paralizie — și de un decalaj tot mai mare între retorica de tipul „suntem alături de Ucraina atât cât va fi nevoie” și acțiunile care par să sugereze contrariul.
Refuzul Americii de a acorda Ucrainei permisiunea de a-i folosi rachetele cu rază lungă de acțiune pentru atacuri în interiorul Rusiei, întârzierile cronice în livrarea ajutorului militar (inclusiv a pachetelor deja aprobate) și incapacitatea de a oferi garanții de securitate solide sunt tot mai des percepute ca semne de slăbiciune și ipocrizie. Victoria lui Trump ar putea, totuși, să îi ofere lui Zelenski o cale de ieșire din ceea ce pare, în cel mai bun caz, un blocaj sângeros și, în cel mai rău caz, o înfrângere.
În timpul campaniei sale electorale, Trump a promis că va pune capăt războiului în 24 de ore. Nimeni — probabil nici măcar Trump însuși — nu știe exact ce presupune planul său de pace. Deocamdată, oficialii ucraineni lucrează pe baza a două propuneri publice. Prima, legată de partenerul său de campanie, J.D. Vance, ar presupune înghețarea conflictului pe liniile actuale și forțarea Ucrainei spre neutralitate, fără garanții de securitate clare sau limitări impuse lui Putin. Un al doilea plan, pe care Ucraina îl preferă în mod evident, a fost prezentat de fostul secretar de stat al lui Trump, Mike Pompeo, în Wall Street Journal. Acesta propune intensificarea sprijinului militar și financiar ca mijloc de descurajare pentru Moscova, păstrând în același timp deschisă perspectiva aderării Ucrainei la NATO. Totul ar putea depinde de planul spre care Trump este încurajat să se orienteze.
Este puțin probabil ca Donald Trump să abandoneze complet Ucraina, în principal datorită opiniei din propria sa bază republicană. Cu siguranță, nu va dori să fie asociat cu o eventuală înfrângere a Ucrainei. Totuși, probabil, ca politician tranzacțional, Trump va cere ceva în schimb de la Ucraina, cum ar fi accesul la resursele sale naturale. Valorile liberale vor conta mult mai puțin pentru el. Vadim Pristaiko, ministrul de Externe al Ucrainei în timpul scandalului de șantaj “Ukrainegate” din 2019, sugerează că Zelenski ar trebui să facă tot posibilul pentru a-și impune propria logică asupra noii administrații în timp ce Trump încă își definește planurile.
Schimbarea administrației de la Washington survine într-un moment dificil pentru forțele armate ale Ucrainei. După un an de rezistență împotriva ofensivei ruse, care a costat Rusia peste 57.000 de soldați doar în acest an, Ucraina a suferit cea mai mare pierdere teritorială din 2022, de aproximativ 620 km², reprezentând 1% din suprafața sa de dinainte de război. Rusia avansează pe multiple fronturi, accelerându-și înaintarea. Este posibil ca Ucraina să fie nevoită să se retragă din pozițiile strategice din jurul orașului Kurahove, în provincia Donețk, ceea ce ar putea permite forțelor ruse să pătrundă în provincia vecină Dnipro până la sfârșitul anului.
Îngrijorarea principală nu mai este legată de ceea ce se întâmplă pe linia frontului, ci de ceea ce relevă această situație despre tensiunile din spatele acesteia. Pe fondul unei rupturi de încredere între societate, armată și conducerea politică, Ucraina se confruntă cu dificultăți în a înlocui pierderile de pe câmpul de luptă prin recrutare obligatorie, atingând cu greu două treimi din ținta stabilită. În schimb, Rusia își înlocuiește pierderile prin recrutări pe bază de contracte atractive, fără a recurge la o mobilizare de masă. Un comandant militar ucrainean de rang înalt admite că, în unele dintre cele mai afectate sectoare ale frontului, moralul a suferit o cădere semnificativă. O sursă din Statul Major sugerează că aproape o cincime dintre soldați au părăsit pozițiile fără permisiune.
Nu există indicii că soldații ucraineni sunt pe cale să renunțe la luptă pe o scară mai largă. Deocamdată, aceștia au suficiente arme pentru a rezista și suficient teren pentru a se retrage, dacă situația devine critică. Ucraina mai are, de asemenea, un volum considerabil de arme americane în curs de livrare. Rusia se confruntă, la rândul său, cu propriile presiuni, inclusiv o inflație ridicată, care ar putea genera probleme serioase anul viitor. Totuși, este probabil ca dificultățile să afecteze mai întâi Ucraina, poate în următoarele șase luni.
Trump ar dori, fără îndoială, să aibă un acord pregătit înainte de acel moment, probabil până la revenirea sa în Biroul Oval pe 20 ianuarie. Elementul necunoscut rămâne Putin și ce ar fi dispus să accepte. Surse apropiate liderului rus au transmis semnale contradictorii cu privire la disponibilitatea sa de a negocia: într-o zi pare pregătit să înghețe ostilitățile de-a lungul liniei de contact actuale; în alta, pare să urmărească ceva asemănător cu capitularea Ucrainei. O sursă avertizează că „problemele complicate” fac „nerealist” un acord rapid de pace. În plus, Putin este convins că forțele sale sunt în avantaj și, având în vedere dificultățile Ucrainei, este posibil să aibă dreptate. „E logic să încerce să avanseze și mai mult”, spune o sursă ucraineană din domeniul securității. „Însă succesul militar e înșelător. Niciodată nu poți fi sigur ce va aduce ziua de mâine”.
Putin va avea propria modalitate de negociere. Cu temperaturile apropiindu-se de zero în Ucraina, Rusia își reia campania de distrugere a infrastructurii energetice a țării, iar aceste atacuri sunt pe cale să se intensifice. „Vor încerca să facă ceva”, spune Pristaiko. „Să distrugă rețeaua, să încerce să asasineze conducerea. Următoarele trei luni vor fi teribile”. >>
Realegerea lui Trump este un dezastru. Dar ar putea salva Orientul Mijlociu
