Noua prognoză consensuală macroeconomică, FocusEconomics, presupune o scădere cu 7% a PIB-ului Rusiei, anul acesta (în urmă cu o lună, în prognoza din iulie, a fost de minus 8,1%), notează Kommersant. Sursa citată remarcă faptul că aceste așteptări sunt semnificativ față de evaluarea dată de Vladimir Putin la reuniunea de miercuri a Forumului Economic Estic, potrivit căreia declinul economic din 2022 va fi neglijabil, de 2% sau puțin peste.
Cu o zi mai devreme, la același eveniment, ministrul Economiei, Maxim Reșetnikov, vorbise despre o scădere de 2,9% (în 2023 – de 0,9%). De menționat că șefii băncilor de stat prezenți la forum nu au fost de acord cu astfel de estimări – șeful Sberbank, Gherman Gref, a afirmat că încă așteaptă o scădere a PIB-ului cu 4,5%, pentru anul acesta, și o recesiune în 2023, iar șeful VTB, Andrei Kostin, a vorbit de un minus 4% și, respectiv, minus 1,5%.
Maxim Reșetnikov consideră că PIB-ul va trece la creștere trimestrială deja până la sfârșitul anului 2022, prognoza consensuală FocusEconomics prevăzând tranziția spre o dinamică pozitivă în primul trimestru al anului 2023, după care rata de creștere va fi ușor pozitivă. Pentru 2023, prognoza consensuală, față de estimările din urmă cu o lună, se reduce considerabil, de la 2,5% la 3%, din cauza deteriorării dinamicii consumului și investițiilor.
Conform prognozei Ministerului Economiei, începând din 2024, în scenariul de bază, se așteaptă o creștere de 2,6% cu o traiectorie de creștere suplimentară de 3%, iar până în 2030, creșterea economică ar putea fi de aproximativ 17% raportat la 2021. Consensul FocusEconomics este vizibil mai pesimist și vede spre 2026 o creștere economică a Rusiei de 1,3%, un moment la care lumea va reveni, în medie, la acea creștere de 3% pe care și-o doreau și autoritățile ruse.
Potrivit ministrului Economiei, accelerarea la astfel de rate de creștere implică proiecte de infrastructură pentru exportul de materii prime în China și intrarea industriei în regim de „planificare parțială de stat”. La forum, ministrul a remarcat faptul că există și alte scenarii, dar a îndemnat la concentrarea atenției pe cel de bază. „Există scenarii care se numesc toate fricile lumii, dar trebuie să înțelegem că folosim aceste scenarii pentru a compara ce se va întâmpla dacă implementăm anumite programe sau dacă nu le implementăm. Acele scenarii ar trebui tratate ca povești de groază de lucru, în schimb acestea sunt calcule analitice”.
