- O analiză The Economist
<< Într-un interviu acordat pe 21 iulie, Martina Rosenberg, șefa Serviciului de Contrainformații Militare din Germania, a avertizat cu privire la o „creștere accentuată a cazurilor de spionaj și măsuri hibride”, o referire directă la sabotaj. Declarația a venit la doar trei zile după ce Marea Britanie a impus sancțiuni împotriva a 18 ofițeri ai serviciilor de informații ruse, pe care i-a acuzat de „activități hibride iresponsabile, distructive și destabilizatoare” la nivel global. Un nou raport realizat de Charlie Edwards și Nate Seidenstein de la Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS), un think-tank european, arată cum campania Rusiei de sabotaj și subversiune în Europa s-a intensificat puternic din 2022 încoace — și de ce s-ar putea să fi scăzut în ultimele luni.
IISS a realizat baza de date combinând propria monitorizare a incidentelor cu datele lui Bart Schuurman, de la Universitatea Leiden (Țările de Jos), și cu cele ale proiectului ACLED (Armed Conflict Location & Event Data Project). Aceasta include totul, de la interferențe GPS până la tentative de asasinat. Fiecărui incident i se atribuie un nivel de încredere, reflectând natura obscură a activităților sub acoperire. Unele evenimente considerate inițial acte de sabotaj — cum ar fi incendiile din Lituania și Letonia în 2022–2023, sau cele de la fabrici de armament din Țara Galilor și Germania anul trecut — au fost excluse, întrucât nu există nicio legătură credibilă cu Rusia.
Numărul operațiunilor de sabotaj suspectate a fi rusești în Europa aproape că s-a cvadruplat între 2023 și 2024, cu peste 30 de incidente înregistrate anul trecut. Acestea au inclus distrugerea unor cabluri submarine, multe în Marea Baltică, precum și interferențe în sistemele de alimentare cu apă din Finlanda și Germania, și atacuri asupra echipamentelor militare din Europa de Nord și de Est.
Rusia recurge din ce în ce mai mult la intermediari din lumea interlopă, în locul ofițerilor de informații obișnuiți (care au fost expulzați în masă din ambasadele europene în 2022), pentru a executa atacuri. În iulie, de exemplu, trei bărbați au fost condamnați pentru că au incendiat un depozit din Londra cu legături cu Ucraina, la comanda grupării Wagner, o organizație paramilitară rusă. Acest model de „economie la comandă” (gig economy) oferă o mai mare flexibilitate și posibilitate de negare. Utilizarea lui ar putea explica recentele atacuri de tip low-tech (cu mijloace simple).
Un alt factor ar putea fi infrastructura șubredă a Europei. Zeci de ani de subfinanțare au lăsat sistemele vitale fragile și vulnerabile, notează Edwards și Seidenstein. Situația este agravată de faptul că mare parte din infrastructura europeană este deținută și operată de companii private — aproximativ 90% din transportul militar al NATO se bazează pe active civile, iar peste jumătate din comunicațiile prin satelit provin de la furnizori comerciali. Aceste firme pun adesea eficiența înaintea rezilienței. În prezent, Suedia investighează presupusul sabotaj a peste 30 de turnuri de telecomunicații de pe coasta sa estică, utilizate atât de civili, cât și de armată.
Poate cea mai surprinzătoare concluzie din raportul IISS este că presupusele acte de sabotaj rusești par să fi scăzut în prima jumătate a anului 2025. Acest lucru s-ar putea datora, parțial, întârzierilor în raportare și investigație, însă IISS consideră că există și alte explicații posibile. Una este descurajarea: după ce membrii NATO au lansat Baltic Sentry, o serie de patrule aeriene și navale, numărul incidentelor din Marea Baltică a scăzut. Alta este politică: Kremlinul ar fi putut decide să reducă tensiunile în timpul negocierilor cu SUA privind războiul din Ucraina. O a treia posibilitate este că serviciile ruse de informații și-au dat seama că au mers prea departe cu unele operațiuni — cum ar fi presupusa plasare de colete explozive în centre logistice ale companiei DHL din Marea Britanie, Germania și Polonia — și riscau să provoace o criză majoră cu NATO.
IISS avertizează că această pauză ar putea fi doar temporară. Serviciile de informații ruse s-ar putea să își regrupeze rețelele criminale și să își rafineze tacticile. Dacă este așa, Europa s-ar putea confrunta curând cu o nouă ofensivă. „Nu suntem în război”, a remarcat amiralul Pierre Vandier, comandantul suprem pentru Transformare al NATO, la summitul NATO din această vară, „dar nici în pace nu suntem.” >>
George Friedman | Dilema lui Putin / E un mister dacă va supraviețui erorilor sale de calcul
