În contextul „triunghiului amoros” dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Elon Musk, merită să ne aplecăm asupra unui interviu oferit publicației Politico în octombrie 2024 de Fiona Hill, fosta consilieră a actualului președinte american și unul dintre cei mai mari experți internaționali în Rusia.
În interviu, printre altele, Fiona Hill spune că în SUA existau deja, dinainte de 2025, indiciile unei derive spre autocrație a sistemului politic.
<< Politico: În ultimele două săptămâni, am aflat că Vladimir Putin a fost în contact regulat atât cu fostul președinte Donald Trump, cât și cu miliardarul Elon Musk. Să începem cu Trump. Ce credeți că se întâmplă aici?
Fiona Hill: Președintele Trump vrea întotdeauna să sublinieze că are o relație excelentă cu Putin. De asemenea, s-a grăbit să spună că a vorbi cu Putin ar fi un lucru înțelept din perspectiva sa, pentru că el crede că a fi capabil să vorbești cu cei mai puternici oameni de pe planetă este un avantaj, nu un dezavantaj. Ei bine, acest lucru ar fi valabil dacă SUA nu s-ar afla într-o relație de adversitate cu Rusia. Și, din păcate, știm prin precedent istoric și practică recentă că a avea o relație bună cu liderul de vârf al unei țări nu duce întotdeauna la rezultatele bune pe care le-ai dori.
Putin a spus clar că el, personal, consideră că Rusia se află, de fapt, în război cu Statele Unite. Războiul din Ucraina este descris de Putin ca un război cu Statele Unite și cu Occidentul și, din ce în ce mai mult, o serie de alți adversari ai Statelor Unite formează un bloc cu Rusia, inclusiv China, Iranul și Coreea de Nord. Am primit relatări în ultima săptămână despre mii de soldați nord-coreeni care au fost trimiși în Rusia pentru antrenament și, posibil, pe câmpul de luptă din Ucraina. Așadar, avem aici un fost președinte, poate un viitor președinte, care se concentrează pe relația sa personală cu Vladimir Putin, și nu pe circumstanțele reale ale relației dintre Rusia și Statele Unite.
Ce vrea Putin de la Trump?
Putin și-a exprimat foarte clar interesul față de Statele Unite. Vorbește despre asta tot timpul. Ceea ce dorește el este slăbirea Statelor Unite. Vrea ca Statele Unite să iasă din afacerile internaționale. Și se poate presupune că, dacă are conversații cu președintele Trump, Putin încearcă să-și impună preferințele, interesul său de-a exercita puterea rusă și de-a se angaja în propriile sale jocuri de putere. Lui Putin nu-i pasă de poporul american. Nu-i pasă de președintele Trump. Îi pasă cu adevărat doar de poziția Rusiei și de propriile interese.
Putin vrea să vadă Statele Unite slăbite. Într-o conversație privată, el va transmite mesaje care îi consolidează preferințele – sfătuindu-l, poate chiar ademenindu-l, pe Trump să facă sau să spună anumite lucruri. Din păcate, aceste mesaje ar putea funcționa – multe dintre declarațiile președintelui Trump și ale oamenilor din jurul său, cum ar fi candidatul la vicepreședinție JD Vance, legate de războiul din Ucraina sună exact ca declarațiile pe care Putin le-a făcut privind modul în care vrea să se încheie războiul din Ucraina.
De asemenea, se pare că Putin este în contact cu Elon Musk. Ce credeți că se întâmplă acolo?
Oamenii se întreabă mereu: „De ce îl admiră Trump pe Putin?”. Ne-am putea întreba, de asemenea: „De ce îl admiră Trump pe Musk?” Pentru că Elon Musk este acum probabil cel mai mare contribuitor și cel mai vocal susținător al campaniei de realegere a lui Trump. L-am văzut la mitinguri împreună cu Trump. L-am văzut oferind premii potențialilor votanți ai lui Trump. El vorbește în mod constant despre milioanele de dolari pe care le cheltuiește pentru a-l susține pe Trump. Musk și Trump se consideră amândoi membri ai unei clase extraordinar de puternice de oameni bogați care doresc să aibă influență la scară globală.
Musk este ceva ce nu am mai văzut până acum. Oamenii se referă la Rockefeller și Andrew Carnegie și la baronii jefuitori ai Gilded Age sau la miliardarii care au apărut în Rusia în anii 1990 și 2000. Musk a depășit această situație în ceea ce privește averea și influența sa. Este pe cale să devină primul trilionar din lume. Averea sa personală este aproximativ egală cu cea a unei țări de mărime medie. Bonusurile sale se ridică la nivelul bugetelor de apărare ale multor țări.
Așadar, nu numai că Musk încearcă să finanțeze realegerea lui Trump, dar vorbește și cu Putin. Vorbește cu oameni din China și din alte țări. Musk are interese de afaceri globale. Face parte dintr-o clasă de oameni bogați și puternici care se consideră egali la nivel global.
Membrii acestui grup nu sunt conduși de oamenii pe care îi reprezintă sau de companiile pe care le reprezintă, ci de grupul de egali în care se află, care este un grup extraordinar de mic – fie miliardari la această scară, fie lideri ai unor țări importante, precum [președintele chinez] Xi și Putin și, eventual, Trump. Interacțiunile lor constau în găsirea unui mod de a exercita puterea împreună.
Este de înțeles că Musk speră să obțină ceva de la Trump, de la succesul lui Trump în alegeri în ceea ce privește propriile sale afaceri. Dar speră, de asemenea, să obțină ceva și de la Putin. Pentru Starlink și, de asemenea, pentru SpaceX, Elon Musk are nevoie de acces la stații de retransmisie terestră pe întreaga planetă, inclusiv Rusia și China. El trebuie să se asigure că sistemele sale de sateliți – și majoritatea sateliților aflați pe orbită în acest moment aparțin Starlink – nu sunt puse în pericol de puteri ostile precum China sau Rusia. Am văzut că Rusia are capacitatea de-a distruge sateliții din spațiu, iar evitarea acestui rezultat este în interesul lui Musk.
Lăsând la o parte Starlink și SpaceX și principalele afaceri ale lui Musk, acesta este acum șeful celei mai puternice și influente rețele de socializare, X, care a devenit un megafon, nu doar pentru propriile preferințe politice ale lui Musk, ci și pentru alte grupuri sau persoane care doresc să aibă acces la o audiență din ce în ce mai globală. Preluarea X de către Musk a transformat în armă dezinformarea din Rusia, China, Iran, Coreea de Nord și alte țări care au Statele Unite drept adversar. Și trebuie să ne întrebăm, de ce nu oprește Musk acest lucru?
Pentru că, din nou, loialitatea sa nu este neapărat față de Statele Unite, unde-și au sediul majoritatea companiilor sale. El operează la scară globală. Așa că, atunci când începem să vedem toate aceste conexiuni între Musk care vorbește cu Putin, Musk care îl susține pe Trump, ne aflăm acum într-o poziție diferită față de trecut. Nu am mai avut niciodată pe cineva care să opereze la o asemenea scară, din cauza progreselor masive în tehnologie și în comunicarea interstatală.
Există o contradicție între interesele lui Musk și interesele economiei americane?
Musk a avut un impact foarte pozitiv asupra economiei americane. El a generat o mulțime de inovații și i-a stimulat pe alții să acționeze. Dar este și un om de afaceri miliardar, un viitor om de afaceri trilionar – însetat de putere. Nu urmărește doar să obțină contracte cu statut, ci să încerce să cucerească statul, ceea ce, sincer, face susținând alegerea lui Trump.
Musk speră să dețină de fapt statul. El îl vede pe Trump, evident, ca pe-o cale către putere. Și o face destul de explicit. Așa că trebuie să ne punem întrebarea, ce va urma? Trebuie să începem să ne facem griji privind impactul pe termen lung asupra economiei și țării.
Ceea ce am văzut în alte țări este că, atunci când o oligarhie deține controlul, avem și-o conducere mai autocratică. Începe să vedem cum statul de drept se clatină. Apoi, o comprimare a economiei, deoarece există o dereglementare în favoarea anumitor interese și un spațiu mult mai redus pentru ca alți oameni să intre în economie.
Deci îl vedeți pe Musk nu doar ca pe un miliardar, ci și ca pe-un oligarh? Asta înseamnă că vedeți nașterea unei oligarhii în Statele Unite?
Suntem pe această cale de ceva timp, pentru că în ultimii ani, ca urmare a crizei financiare din 2008, 2009 și apoi a pandemiei de coronavirus, o mulțime de întreprinderi mai mici sau mai slabe au dat faliment. Alte companii care erau mai solide au cumpărat concurenți din diverse sectoare. De-a lungul timpului, am asistat la multe consolidări în sectoarele de activitate.
Marii miliardari tind să domine total sectoarele lor. Acest lucru este valabil în cazul lui Musk, dar și-n cazul Amazon și al lui Jeff Bezos. Și putem continua cu alte exemple. Totate astea înseamnă că întreprinderile mici au avut tendința de a suferi. Micilor antreprenori care au vrut să rămână pe linia de plutire, fie în spațiul online, fie în magazinele de tip mama-și-tata, le-a fost imposibil să concureze cu ei. Într-o oligarhie, acest lucru este și mai evident.
Am avut consolidare în lanțurile de magazine alimentare, nu-i așa? Și-n tot felul de domenii diferite ale economiei care lovesc consumatorul. Americanul mediu, într-o oligarhie, nu are șanse să vadă prețurile la alimente scăzând, nu-i așa? Oamenii au fost extraordinar de îngrijorați de inflație. Și știți, realitatea tristă a inflației este că prețurile tind să rămână ridicate, chiar dacă inflația încetinește sau dispare. Iar într-o oligarhie, acest lucru este cu atât mai valabil în rândul bunurilor de consum. Cu cât concurența este mai redusă, cu atât cresc prețurile.
Prin urmare, oricine are o afacere mică, oricine dorește să-și croiască propriul drum în afaceri, oricine are aspirații de-a face lucrurile revoluționare pe care Bezos sau Musk sau oricine altcineva din acest club al miliardarilor a reușit să le facă la începutul carierei va avea șanse mult mai mici de reușită. Nu cred că aceasta este direcția în care americanul obișnuit dorește să vadă SUA. O piață liberă ar trebui să permită intrarea liberă a altora pe piață, iar asta nu se întâmplă într-o oligarhie.
Oamenii admiră abilitățile de afaceri ale lui Musk și Trump. Care este pericolul de-a avea astfel de oameni în guvern?
În cele din urmă, ei se ocupă doar de propriile profituri și de putere. Am văzut membri ai familiei Trump obținând contracte de afaceri din ce în ce mai profitabile, pe care cu siguranță nu le-ar fi primit dacă nu s-ar fi apropiat de putere. Acestea sunt toate semnele distinctive ale țărilor din întreaga lume în care vedem apropierea oamenilor de stat, de alte afaceri mari și de miliardari. Asta devine singura modalitate de-a intra în sistemul economic. Personal, nu doresc să văd o astfel de Americă. Sistemul economic și, de asemenea, sistemul politic se micșorează atunci când totul se concentrează în jurul unei clase foarte restrânse de oameni de afaceri foarte puternici și de oameni politici care, în esență, sunt contopiți cu aceștia. Restul dintre noi suntem accesorii pentru această clasă de bogătași.
Ați scris că perioada petrecută de Putin în KGB și abilitățile pe care le-a dezvoltat ca agent KGB sunt foarte importante pentru a înțelege modul în care acționează ca lider. Este evident că e obișnuit să aibă de-a face cu oligarhii. Vedeți o legătură între abilitățile sale ca agent KGB și modul în care ar putea interacționa cu Trump?
Absolut. Adică, un lucru pe care trebuie să ni-l amintim este că toți acești tipi au orgolii mari. Putin însuși spune, și a spus acest lucru în toate interviurile sale timpurii și într-o carte semi-autobiografică apărută la începutul perioadei sale la putere – a spus că cea mai mare abilitate a sa este să lucreze cu oamenii. Ceea ce vrea să spună prin asta este: să manipuleze oamenii. Și am văzut asta de-aproape, de multe ori. Nu este vorba că Putin deține informații compromițătoare despre Trump. Lucrul cu care jonglează este capacitatea oamenilor de-a se compromite din cauza nevoii de lingușire.
Afinitatea lui Trump cu Putin se bazează pe faptul că crede că Putin este un tip ca el. Trump a spus de nenumărate ori că oamenii pe care îi admiră cel mai mult sunt oamenii puternici. Detestă slăbiciunea și oamenii care sunt imperfecți într-un fel sau altul. Femeile intră în această categorie, el oricum presupune că toate sunt slabe. Uitați-vă doar la limbajul pe care l-a folosit despre Kamala Harris și la toate celelalte comentarii denigratoare pe care le face.
Astea sunt genul de lucruri pe care Putin știe cum să le folosească, pentru a încerca să umfle orgoliile oamenilor. Putin este un maestru. Mereu le dă oamenilor impresia că, dacă se așează la masă cu ei, totul va fi minunat. Trump a spus acest lucru: „Voi sta de vorbă cu Vladimir Putin și voi rezolva războiul din Ucraina în 24 de ore”. Putin vorbind cu Musk este același lucru. Este o idee foarte periculoasă să crezi că singurii oameni care pot și vor rezolva lucrurile în această lume fac parte din acest grup de bărbați care se adună doar pentru a sta la taclale.
Voi da un exemplu în acest sens, despre cum este extraordinar de ușor pentru Putin să manipuleze oamenii. La Helsinki, la renumita întâlnire la nivel înalt [din 2018] dintre Putin și Trump, oamenii s-au concentrat pe ceea ce s-ar fi putut întâmpla între ei în spatele ușilor închise și pe ceea ce s-a întâmplat la conferința de presă în care Trump s-a grăbit să-l laude pe Putin că ar fi mai demn de încredere decât proprii săi consilieri. Dar a existat un prânz înainte de conferința de presă și am văzut personal acolo cum Putin îl putea determina cu ușurință pe Trump să spună lucruri teribile despre americani. L-a determinat pe Trump să vorbească despre Joe Biden, care în acel moment nu era încă candidat la președinție, precum și despre senatoarea Elizabeth Warren și despre alte personalități politice. Trump a continuat să arunce americani sub autobuz în fața unei persoane căreia chiar nu-i pasă de America și cu siguranță nu-i pasă de americani. Putin rânjea. Am fost șocată.
Mă tot gândeam la faptul că Trump nu are niciun filtru. Deci ce altceva îi mai spune lui Putin despre alți oameni? Care sunt vulnerabilitățile pe care le afișează? Un președinte american ar trebui să protejeze interesele americanilor, nu doar pe ale sale.
Când vorbim despre oligarhie, majoritatea dintre noi suntem obișnuiți să ne gândim la aceasta ca la ceva ce se întâmplă doar într-un stat autocratic precum Rusia. Există o legătură între oligarhie și autocrație?
În Rusia anilor 1990, a existat o clasă de aproximativ șapte oligarhi care au finanțat realegerea lui Boris Elțîn în 1996 și apoi au început să împartă între ei activele statului. Acești oligarhi aveau o putere politică enormă la acea vreme, deoarece Elțîn era un președinte foarte slab. Când Vladimir Putin a venit în 2000, a început să schimbe lucrurile, să desființeze procesele democratice și a avut loc o răsturnare a raportului de putere. În timp, el a devenit un președinte mult mai puternic, iar ei au devenit mai slabi. Mai întâi acei oligarhi au capturat statul, iar apoi Putin i-a capturat.
Din întâmplare, mulți dintre acei oligarhi de la început au preluat instituții media, iar ceea ce am văzut în Rusia este că acestea au fost unele dintre primele ținte politice ale lui Putin. De-a lungul timpului, l-am văzut pe Putin exercitându-și puterea prin folosirea acestor oligarhi pentru a contribui la reducerea controlului și echilibrului din sistem. Sistemul în sine a devenit un fel de ciclu al îmbogățirii personale. Putin și oligarhii au condus țara, dar au și deținut-o simultan. Iar Putin a luat o parte din afacerile lor.
Așa funcționează sistemele oligarhice. Rusia a devenit incredibil de coruptă. Esența unei oligarhii constă în interesele care se consolidează reciproc ale unei clase de oameni de afaceri și de oameni aflați la putere care lucrează împreună pentru a menține societatea sub control. Ei caută să controleze toate activele. Se concentrează pe putere și pe economie, pe profit și pe prosperitatea lor personală, mai degrabă decât pe prosperitatea țării și a cetățenilor săi în general.
Am văzut mai mulți miliardari care operează organizații de știri în Statele Unite. Rupert Murdoch, evident. Acum avem doi proprietari miliardari de ziare americane care împiedică ziarele lor, Washington Post și Los Angeles Times, să susțină un candidat în alegerile prezidențiale. Credeți că există o legătură între acestea?
Putem vedea asta în fiecare caz în care o țară a început să alunece spre autocrație. Indiferent de ceea ce ar putea crede oamenii despre prejudecățile din mass-media, din ziarele naționale, din presă, din publicațiile online, aceste instituții sunt una dintre cele două modalități principale pe care oamenii obișnuiți le au pentru a controla puterea din interiorul țării, cealaltă fiind instanțele. Am văzut de nenumărate ori în contexte autocratice și oligarhice că instanțele devin favorabile celor care conduc deja țara, iar odată ce ziarele sunt preluate de interese de afaceri, acestea devin mai puțin preocupate de libertatea de exprimare și mai mult de profituri sau de influență politică pentru persoana care le deține. Iar dacă acel proprietar miliardar are și alte afaceri care sunt legate de stat, cum ar fi contracte de servicii cu statul, atunci acest lucru devine incredibil de problematic.
În cazul Washington Post, editorul a declarat că Washington Post nu va mai susține un candidat aproape exact în același timp în care membrii seniori ai Blue Origin, cealaltă afacere majoră a lui Jeff Bezos care se bazează pe contracte guvernamentale în domeniul spațial, se întâlneau cu Trump. Quid pro quo-ul este destul de evident. Este extraordinar de îngrijorător, fiindcă nu acesta este genul de model pe care ne-am fi așteptat să-l vedem vreodată în Statele Unite.
De-asta diferă 2024 de 2016 sau 2020?
Da. Vedem că proprietarii de ziare sunt îngrijorați de celelalte părți ale afacerii lor și de modul în care acestea vor fi afectate de un Trump care ar putea fi răzbunător. Aceasta este una dintre caracteristicile lui Trump. El a vorbit deja despre mass-media ca fiind inamicul statului, dar i-a vizat și pe proprietarii acestora în trecut. L-a dat deja exemplu pe Jeff Bezos, care a fost pedepsit pentru criticile sale când Trump era la putere, încercând să refuze companiei Amazon contracte guvernamentale majore. Acesta este exact un semn distinctiv al unei oligarhii sau al unei autocrații.
Când ești Trump și ți se spune că ești tranzacțional, poate suna a compliment. Dar ceea ce vreți să spuneți este că relațiile tranzacționale cu mediul de afaceri sunt de fapt o modalitate prin care un autocrat exercită puterea asupra economiei?
Este vorba de putere. Revenind de unde am început: Trump care vorbește cu Putin sau Musk care vorbește cu Putin – aceștia sunt oameni din clasa celor bogați și puternici, care fac tranzacții între ei, iar rezultatul este o destrămare a sistemului internațional. Toată lumea concurează pentru poziția lor și totul se rezumă la tranzacții.
Avem un bloc care se formează în antagonism cu Statele Unite. Avem tot felul de entități – BRICS, Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud – care s-au extins către alte țări și care ar dori să aibă opțiuni dincolo de Statele Unite. Niciunul dintre aceste grupuri nu se gândește cum să abordeze chestiunile și problemele existențiale cu care ne confruntăm, cum ar fi atenuarea schimbărilor climatice sau abordarea unei viitoare pandemii, sau abordarea tipurilor de probleme la care se gândește cetățeanul obișnuit. Aceștia se ocupă cu tranzacționarea pe bază de putere între ei, concentrându-se pe lucruri care contează doar pentru ei, nu pentru omul obișnuit.
Elon Musk nu dansează pe scene la mitingurile lui Trump pentru că vrea ceva pentru John Smith din Iowa. O face fiindcă vrea ceva pentru afacerile sale și pentru poziția sa personală. Asta face și atunci când vorbește cu Vladimir Putin, cu președintele Xi sau cu alte persoane din guvernul chinez.
Unii dintre foștii dvs. colegi din administrația Trump au avut o dezbatere publică robustă despre măsura în care Donald Trump are tendințe fasciste. Care este părerea dumneavoastră?
Problema cu încadrarea acestei dezbateri este că, odată ce începi să pui eticheta de fascism, mințile oamenilor tind să se închidă. Oamenii nu pot înțelege cu adevărat ce înseamnă această etichetă. Cred că este mult mai util să ne gândim la el ca la un stil de guvernare, un mod în care oamenii abordează puterea și utilizarea puterii, pe care mulți dintre noi am numi-o abuz și folosire abuzivă a puterii.
Trump – l-am urmărit îndeaproape timp de 2 ani și jumătate, când am făcut parte din administrația anterioară. Așa că voi spune practic ce am văzut cu ochii mei și ce am auzit cu urechile mele. Mi-am petrecut ultimii 25 de ani urmărindu-l pe Vladimir Putin, pe care l-am întâlnit în persoană. L-am văzut și pe Musk în persoană. Am văzut mulți dintre acești oameni de aproape și am avut destul timp să îi observ și să mă gândesc la modul în care acționează. În primul rând, Trump nu se gândește la oameni ca la niște indivizi. Este destul de concentrat pe el însuși. Și asta a ieșit la iveală iar și iar. Cred că este 100% clar până acum.
Unii oameni vor să-l vadă pe Trump ca pe un campion care luptă pentru ei împotriva a tot felul de adversari sau care le obține diverse lucruri. Dar Trump nu se gândește la nimeni altcineva ca la o persoană. El se gândește la oameni în categorii. L-am auzit vorbind despre muncitorii din siderurgie, mineri, mecanici. Sau vorbește despre oameni ca evangheliști, evrei, negri sau hispanici. El pune oamenii în categorii. Vladimir Putin și alți autocrați fac la fel. În sistemele politice în care ai o persoană puternică la vârf, toți ceilalți sunt doar o categorie. Nu ești un individ. Nu ai drepturi individuale.
Acesta este modul în care un autocrat controlează societatea, prin gruparea oamenilor în grupuri și apoi prin crearea unui antagonism între ei, a unei configurații noi versus ei. Exact despre asta este vorba. Este vorba despre putere necontrolată, putere nelimitată, pentru omul puternic. Este un stil de guvernare, iar din punct de vedere ideologic, acesta poate fi de stânga sau de dreapta. Toate acestea nu contează cu adevărat. Este vorba despre persoana care exercită acea putere.
Cu alte cuvinte, un om puternic, fie că este Trump sau Putin, are nevoie ca societatea americană să fie divizată pentru a exercita puterea?
Este interesant că l-ați menționat și pe Putin, pentru că Putin chiar are nevoie ca societatea americană să fie divizată. Atunci când sunt divizate, Statele Unite devin mult mai slabe pe plan intern și apoi mult mai slabe pe plan extern, pe scena internațională, ceea ce s-a întâmplat deja, ca să fiu sinceră. Chiar acum Trump se gândește la proiecția sa de putere în interior. Veți observa că Trump nu vorbește cu adevărat despre adversari externi. El spune că cel mai mare adversar al Americii, cei mai răi oameni dintre toți sunt „paraziții”, oamenii din interior, sau dușmanii din interior, democrații. Oricine ar fi, nu prea contează. Creează acest sentiment că America este asediată din interior și vrea să dezbine oamenii, pentru că-i poate controla dacă îi stârnește pe unii împotriva altora. Așadar, atât Putin, cât și Trump doresc ca America să fie divizată pentru a-și exercita puterea.
Avem alegeri în câteva zile. Cred că majoritatea americanilor cred că cineva ca Putin ajunge la putere împotriva voinței poporului. Dar autocrații pot ajunge la putere, cel puțin inițial, în mod democratic?
Cu siguranță, liderii puternici care devin autocrați se pot impune într-o societate doar pentru că oamenii le cedează puterea, iar acest lucru se poate întâmpla prin alegeri.
În sistemul Statelor Unite și în toate sistemele care au evoluat către autocrație, acest s-a întâmplat din pricină că sistemul politic este structurat în așa fel încât liderul de la vârf tinde să aibă mai multă influență și există mai puține controale și echilibre asupra puterii executive. Este mai dificil să devii un autocrat într-un sistem parlamentar, de exemplu. Dar atunci când ai o președinție sau când ai o tradiție îndelungată în cultura ta politică de a avea un singur lider la conducere, este mai ușor. Și am văzut că acest lucru se întâmplă frecvent prin intermediul urnelor de vot, printr-un sistem electoral, în care oamenii aleg un om puternic și își cedează puterea unui individ pentru că ei cred că acea persoană va face ceva special pentru ei sau pentru grupul lor.
După alegeri, în aceste situații, există adesea un grup de oameni în jurul liderului care sunt destul de nemiloși în a distruge mecanismele de control și echilibru din sistem. Și uite, am văzut asta sub Trump din 2016 încoace. Am văzut eforturile de-a îngrădi instanțele. Am văzut capturarea Partidului Republican de către ceea ce este o facțiune destul de revoluționară. Iar acum avem o fuziune între Trump și Elon Musk, care este el însuși destul de revoluționar, inclusiv prin amploarea banilor pe care îi are la dispoziție. Avem un sistem american care, din cauza Citizens United – care cred că este una dintre cele mai importante decizii ale Curții Supreme din viața noastră – a devenit un sistem politic condus de bani.
Cu alte cuvinte, suntem martorii unei fuziuni între ceva care este revoluționar în sfera economică și ceva care este revoluționar în sfera politică. Oamenii trebuie să decidă dacă vor să trăiască în versiunea americană a unei oligarhii, dacă vor să mergem pe aceeași cale ca Rusia. Ei vor lua această decizie la urnele de vot.
Aș putea înțelege că unii americani ar putea crede că a avea un lider „puternic” pe scena mondială este un lucru bun pentru Statele Unite. Dar există un dezavantaj pentru oamenii obișnuiți? Care este dezavantajul acestui stil de conducere pentru oamenii obișnuiți?
Ei bine, dezavantajul pentru oamenii obișnuiți este că ei nu prea există pentru acest soi de lider. Cu un om puternic la conducere, nu există nicio interfață, nicio mediere între oameni și cel de la manete. Toate celelalte instituții pe care te bazezi, fie Congresul, fie primarii, guvernatorii, autoritățile locale, instanțele judecătorești – totul este subordonat Celui Mare.
Ceea ce vedeți în Rusia și în alte locuri similare este că oamenii se retrag în micile lor familii și grupuri de prieteni și în comunități din ce în ce mai mici de teamă că ar putea fi supuși furiei celui de la vârf. În Rusia, vreme de mulți ani a existat sentimentul că Putin îi lasă în pace pe oamenii obișnuiți. Omul obișnuit nu mai este lăsat în pace. Este trimis la război. Ei reprimat. Cineva care îl susține astăzi pe Trump s-ar putea trezi în același rol mâine – de la statutul de susținător la cel de opozant, doar prin faptul că face parte din categoria greșită de oameni, sau prin faptul că spune sau face ceva public care nu îi place. Discursul care acum pare liber și neîngrădit pe X, sau oriunde altundeva pe internet, sau chiar în privat, ar putea fi ușor întors împotriva ta. Acest lucru s-a întâmplat de nenumărate ori în Rusia și în multe alte medii.
Cât de aproape suntem de asta în Statele Unite?
Ei bine, suntem la un scrutin distanță. >>
