Vicepremierul demis Raluca Turcan a declarat, joi, că parlamentarii liberali se vor abţine de la votul de învestire a Guvernului. Turcan a mai explicat că din cele 25 de ordonanţe de urgenţă adoptate în ultima şedinţă înainte de demiterea Guvernului, 18 au fost publicate în Monitorul Oficial şi mai sunt încă două care aşteaptă publicarea. Vicepremierul a mai precizat că, potrivit Constituţiei, în momentul de faţă, termenul limită pentru data alegerilor anticipate ar fi 28 iunie
„În momentul în care am decis să intrăm în procedura de alegeri anticipate, Guvernul propus trebuie să fie respins de două ori în Parlament, aşadar, votul pe care ni-l dorim în Parlament este acela de respingere a actualului Guvern, în condiţiile în care ţara este guvernată, noi fiind în continuare miniştri interimari. Momentul din Parlament dorim să îl folosim ca un moment de bilanţ, în primul rând şi de prezentare a priorităţilor pe care le putem urmări şi atinge şi pe termen scurt şi pe termen mediu. Cred că în Parlament miniştrii vor avea o bună ocazie să vorbească despre ce au făcut pe domeniile lor”, a afirmat Turcan la Digi24.
Ea a explicat că parlamentarii liberali vor fi prezenţi în sală la şedinţa Parlamentului de învestire a Guvernului, dar nu vor vota.
„Nu vom vota împotrivă, ci nu vom participa la vot. Pentru învestirea unui guvern trebuie să se strângă un număr minim de 233 de voturi. Cine votează împotrivă sau nu votează deloc nu participă la crearea acelei majorităţi de votare a unui cabinet. Noi vom fi prezenţi şi nu vom participa la acest vot, ne vom abţine de la vot. Nu intrăm în cei 233 care trebuie strânşi pentru a învesti acest Guvern tocmai pentru că am declarat cât se poate de sincer şi oamenilor şi celor din Parlament că altfel nu putem ajunge la alegeri anticipate. Eu mizez pe cartea sincerităţii”, a susţinut Turcan.
Raluca Turcan a replicat acuzaţiilor liderilor PSD potrivit cărora Guvernul Orban a fost destituit pe motive de incompetenţă, iar liberalii sunt puşi în penibil când nu-şi votează Executivul.
„Şi până la urmă cine strigă că suntem penibil, cine strigă incompetenţă, cine strigă diverse lucruri negative la adresa acestui guvern? Cei care trei ani de zile au avut ocazia să demonstreze ceea ce pot, au avut tot ce se putea în această ţară. Au avut majoritate în Parlament, control pe aproape toate instituţiile, inclusiv cele din justiţie, au avut un guvern abuziv care ar fi putut să decidă în şedinţe de guvern aproape orice. Faptul că acum clamează că în ajun de moţiune de cenzură ne-am pregătit temele pentru o bună guvernare pentru patru luni de acum înainte nu face decât să cadă, până la urmă, în capcana propriilor lor retorici. Evident că ei vor încerca să spună lucruri rele despre noi, noi, pe fond, în Parlament o să prezentăm ce am făcut în trei luni de zile şi, de asemenea, o să spunem de fiecare dată când avem ocazia care este unica soluţie pentru ca România să ajungă la alegeri anticipate şi oamenii înţeleg”, a adăugat Turcan.
Joi, premierul desemnat Ludovic Orban le-a cerut miniştrilor, la şedinţa de guvern, să se ridice „la înălţime” în cadrul audierilor din comisiile de specialitate din Parlament, programate pentru săptămâna viitoare, în vederea învestirii noului Guvern. Şedinţa Parlamentului pentru învestirea Guvernului Orban va avea loc în 24 februarie, iar în perioada 17-19 februarie miniştrii propuşi vor fi audiaţi în comisiile parlamentare de specialitate.
*Ce se întâmplă cu cele 25 de ordonanțe
Vicepremierul interimar Raluca Turcan a declarat, joi, că din cele 25 de ordonanţe de urgenţă adoptate în ultima şedinţă înainte de demiterea Guvernului, 18 au fost publicate în Monitorul Oficial şi mai sunt încă două care aşteaptă publicarea, menţionând că ordonanţele care se referă la fondurile europene au fost retrase pentru a nu lăsa Comisiei Europene nici cea mai mică suspiciune că acestea ar avea „ceva slăbiciuni”.
„Din cele 25 de ordonanţe de urgenţă, dacă nu mă înşel, mai există două care trebuie publicate. Deci, au fost publicate 18 şi încă două aşteaptă”, a precizat Turcan la Digi24.
Potrivit acesteia, au existat două motive pentru retragerea de la publicare a ordonanţelor de urgenţă referitoare la fondurile europene.
„Două au fost motivele care au stat la baza deciziei premierului de a nu mai publica aceste ordonanţe în Monitorul Oficial. (…) Pe fonduri europene au fost nişte ordonanţe extrem de importante, care creau arhitectura instituţională pentru folosirea fondurilor europene în următorul exerciţiu financiar, astfel încât la 1 ianuarie 2021 să putem intra deja cu proiecte pregătite pentru a valorifica fiecare euro pus la dispoziţie de Comisia Europeană. Aceste ordonanţe au fost adoptate (…) cu rezerva însuşirii tuturor avizelor de la Comisia juridică şi de la Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor. La avizul de la Ministerul Justiţiei existau nişte prevederi pentru aceste ordonanţe care ar fi trebuit să conducă la alte ordonanţe de urgenţă, ceea ce un guvern demis nu mai poate face şi atunci, soluţia ca să nu ajungem la un blocaj în aplicarea acestor ordonanţe de urgenţă va fi ceea ce se poate face prin hotărâre de guvern sau ordin de ministru, să mergem în continuare cu Guvernul interimar şi să intrăm în Parlament cu un proiect de lege iniţiat de către Partidul Naţional Liberal care să reglementeze toate aspectele”, a explicat Turcan.
Ea a adăugat că Guvernul Orban nu a dorit să lase Comisiei Europene „nici cea mai mică suspiciune” că ordonanţele ar avea „ceva slăbiciuni”.
„Al doilea motiv care a stat la baza acestei decizii de a nu le publica a fost acela că s-a creat acest context negativ care dăunează foarte mult credibilităţii României în raport cu Comisia Europeană, iar Guvernul Orban a fost mult prea serios în toate negocierile pe care le-a avut cu Comisia Europeană pentru a lăsa şi cea mai mică suspiciune cum că aceste ordonanţe de urgenţă ar avea ceva slăbiciuni. În consecinţă, am transmis Comisiei Europene faptul că vom intra cu un proiect de lege pentru a nu exista nici cea mai mică suspiciune şi care să fie finalizat în dezbatere parlamentară, sper eu în procedură de urgenţă, făcând apel la responsabilitatea în faţa partenerilor externi, finanţatori, în momentul de faţă, ai României prin fondurile europene şi ce putem să facem să intrăm cu măsuri directe de execuţie prin hotărâre de guvern sau ordin de ministru”, a mai spus Raluca Turcan.
*Când vor avea loc alegerile anticipate ?
Vicepremierul interimar Raluca Turcan a declarat joi că, potrivit Constituţiei, în momentul de faţă, termenul limită pentru data alegerilor anticipate ar fi 28 iunie, menţionând că este posibilă orice variantă, fie ca aceste alegeri să aibă loc în acelaşi timp cu cele locale, fie la o diferenţă de o zi sau o săptămână.
„Pe Constituţie, în momentul de faţă, termenul limită până la care am putea suprapune alegerile anticipate cu alegerile locale ar fi 28 iunie, pentru că în 28 iunie, practic, ieşim din cadrul de existenţă a mandatului aleşilor locali. (…) Până la urmă data se stabileşte prin hotărâre de guvern şi, de asemenea, în funcţie de calendarul care iese din Parlament. În acelaşi timp, vreau să vă asigur de un lucru: noi dorim o prezenţă mare la vot, noi dorim o reprezentare bună a românilor, nu fugim de votul românilor, deci, vom găsi acea dată şi vom alege acea dată astfel încât să permitem românilor să voteze în număr cât mai mare”, a afirmat Turcan la Digi24, întrebată care ar fi cea mai posibilă dată pentru alegerile anticipate.
Ea a explicat că între 14 mai şi 28 iunie va fi găsită cea mai bună dată pentru alegerile anticipate.
„Este foarte posibil între 14 mai şi 28 iunie, este un calendar în care vom găsi cea mai bună dată pentru alegeri anticipate”, a adăugat Turcan.
Întrebată dacă există deja o opţiune ca alegerile locale şi cele anticipate să fir organizate în aceeaşi zi sau în zile diferite, Turcan a spus: „Este posibilă orice variantă. Este posibil legal şi să ai votul în aceeaşi zi, pentru că nu există nicio reglementare care să îţi interzică votul în aceeaşi zi. Este posibil să ai votul şi la interval de o zi, maxim de o săptămână. Vom vedea ce rezultă din Parlament şi care sunt opţiunile care ne mai rămân după toată această procedură, pe care eu sper că PSD nu o va bloca în Parlament. Există acest risc. Avem şi planul B, dar PSD este total responsabil de îndeplinirea sau nu a unui proiect pe care românii îl aşteaptă”.
