Ambasadorul Rusiei în România, Valeri Kuzmin, se plânge într-un interviu pentru agenţia rusă TASS că în România există o rusofobie pregnantă încurajată de conducerea ţării, care este aliniată politicii NATO, şi spune că în parlament doar „deputaţi individuali” îşi pot ridica vocea împotriva acestui curent, dar ei trăiesc un „coşmar”, pentru că sunt acuzaţi că sunt agenţi ai Kremlinului. Diplomatul remarcă totodată partidul AUR pentru că se opune „voinţei noului hegemon neocolonial” – SUA – şi promovează interesele naţionale, deşi spune că o face „într-un mod foarte aparte, româno-unionist”, transmite News.ro.
Întrebat dacă sunt diferenţe în atitudinea faţă de Rusia din partea societăţii, pe de o parte, şi a autorităţilor, pe de altă parte, Valeri Kuzmin a recunoscut că „există un consens proatlantic şi proeuropean destul de larg în elita politică românească”, dar spune că există şi alte opinii în societate, chiar dacă liderii ţării adoptă „o poziţie clar neprietenoasă”.
„Românii care fac afaceri, urmăresc politica sau sunt interesaţi de viaţa culturală apreciază mult mai realist importanţa relaţiilor de bună vecinătate cu Rusia. Din păcate, acest pragmatism se manifestă foarte slab la nivel politic”, se plânge reprezentantul diplomatic al Moscovei la Bucureşti. „Doar deputaţii individuali sunt capabili să-şi ridice vocea în Parlament, iar când încep să vorbească despre interese naţionale, începe coşmarul – sunt acuzaţi că sunt agenţi ai Kremlinului”, spune Valeri Kuzmin în interviul realizat de corespondentul TASS în România.
„Există o excepţie aici: la ultimele alegeri parlamentare, partidul naţionalist Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a reuşit să intre pe neaşteptate în Parlament. În timp ce cercurile politice româneşti vorbeau deja deschis despre necesitatea de a se supune voinţei noului hegemon neocolonial – SUA, acest partid a început să vorbească cu voce tare despre interesele naţionale, deşi într-un mod foarte aparte, „româno-unionist”, aşa cum este adesea numit”, a continuat Valeri Kuzmin, potrivit traducerii interviului, publicată de Radio România Actualităţi.
KUZMIN: RUSIA NU A VENIT NICIODATĂ PE PÂMÂNT ROMÂNESC CA PUTERE CUCERITOARE ŞI NU A COMIS CRIME DE RĂZBOI
Ambasadorul mai spune că „rusofobia chiar există în România şi are rădăcini geopolitice foarte concrete”, deşi, susţine el, „Rusia nu a venit niciodată pe pământ românesc ca o putere cuceritoare, nu a comis niciodată crime de război, atrocităţi nebuneşti, asemănătoare cu cele pe care trupele române le-au comis pe teritoriul Uniunii Sovietice. Amintiţi-vă doar de masacrul evreilor de la Odesa, de care este responsabil regimul Antonescu”, a menţionat el.
Kuzmin mai spune că în ciuda acestei atitudini rusofobe din România, „bunele tradiţii de simpatie, prietenie, rudenie spirituală pe baza ortodoxiei au existat şi mai există”, dar acum „sunt distorsionate de straturile geopolitice recente”.
„Din păcate, nu văd încă forţe în România care ar îndrăzni să ridice vocea în favoarea restabilirii adevărului istoric despre relaţiile noastre”, conchide Valeri Kuzmin.
El mai spus că „politica neprietenoasă, şi în ultimii ani, deschis ostilă a NATO şi a SUA faţă de Rusia este percepută în România complet necritic, fără a ţine cont de modul în care aceasta poate afecta relaţiile bilaterale”, iar relaţiile dintre Rusia şi România „sunt la un nivel apropiat de zero”.
Kuzmin acuză că politica externă a României nu este independentă, ci dictată de la Washington. Cu toate acestea, el pledează pentru îmbunătăţirea relaţiei bilaterale. „Rusia şi România nu îşi pot schimba poziţia geografică şi, prin urmare, trebuie să se pornească de la anumite valori constante. Rusia consideră că relaţiile reciproce pot fi restabilite pe această bază. Dar pentru aceasta este necesar ca şi liderii României să gândească la fel. Iar faptul că politica externă a României nu este independentă în acest moment este un fapt”, spune ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti.
Interviul publicat luni de agenţia TASS intervine după ce Valeri Kuzmin a fost informat la 8 iunie despre decizia autorităţilor române de a reduce personalul diplomatic şi tehnico-administrativ al Federaţiei Ruse în România prin limitarea numărului acestuia la un nivel apropiat de cel al reprezentării diplomatice şi tehnico-administrative a României în Federaţia Rusă, ceea ce presupune trimiterea acasă a 40 de angajaţi ai ambasadei ruse. În reacţie, Moscova a anunţat că „va răspunde în consecinţă”.
