Vârsta, locul de reședință, categoria socio-profesională… Există studii care fac posibilă o definire mai bună a profilului persoanelor care nu au primit încă nicio doză de vaccin, scrie Le Figaro.
<< După 11 luni de mobilizare, și în ciuda eforturilor autorităților, șase milioane dintre concetățenii noștri încă nu și-au început schema de vaccinare. Ceea ce stârnește uimire, chiar supărarea unora, în timp ce epidemia revine, iar dozele sunt disponibile pe scară largă: duminică seara, liderul de la Bercy a făcut apel să „facem totul pentru a evita o nouă izolare”. „Cântăriți argumentele pro și contra”, a spus Bruno Le Maire, la BFMTV, adresându-se persoanelor nevaccinate. […] Faceți-o pentru alții”, a punctat el.
Dar cine sunt acești francezi care, din convingere sau lipsă de informare, de frică sau din cauza izolării, nu au fost încă vaccinați? Anumite studii și analize fac posibilă o mai bună definire a profilului acestor indivizi.
Să aruncăm mai întâi o privire de ansamblu asupra situației. La 11 noiembrie, Santé publique France a raportat că aproximativ 51,45 milioane de persoane au primit cel puțin o doză de vaccin, sau 76,4% dintre cei 67,4 milioane de francezi, ceea ce reprezintă 89,2% din populația eligibilă, cu vârsta de 12 ani și peste. Astăzi, mai mult de una din zece persoane eligibile nu a primit nicio doză de vaccin, adică puțin peste 6,5 milioane de persoane. Acoperirea progresează acum mai lent, cu mai puțin de 20.000 de vaccinări cu prima doză în fiecare zi, de la începutul lunii noiembrie.
Privind în detaliu, se observă că diferențele apar mai întâi în funcție de vârstă. Acoperirea este deosebit de mare în rândul septuagenarilor, dar mai mult de unul din zece nu și-a început programul de vaccinare la cinci grupe de vârstă, iar minorii, puțin afectați de formele severe, sunt cel mai puțin vaccinați: mai mult de doi din zece nu au făcut prima injecție. Trebuie remarcat, totuși, că acoperirea crește mai rapid în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 12 și 17 ani.
Dacă ne raportăm la populația franceză estimată de INSEE la începutul anului 2021, 1,2 milioane de adolescenți nu și-au început încă schema de vaccinare, la fel nici 1,1 milioane din plaja vârstei de 30-39 de ani și peste 900.000 în zona 40-49 de ani. În plus, peste 500.000 de persoane în vârstă de 80 de ani și peste încă nu au primit o injecție, potrivit Ministerului Sănătății: guvernul mizează pe acțiunile sale la care va recurge, inclusiv vaccinarea la domiciliu și trimiterea de scrisori de către Assurance maladie, pentru a surmonta acoperirea insuficientă, într-un context în care mulți dintre vecinii noștri europeni și-au protejat pe deplin bătrânii.
Campania de vaccinare nu s-a încheiat nici în casele de bătrâni și în unitățile de îngrijire pe termen lung (USLD): până la 9 noiembrie, puțin peste 8% dintre rezidenți nu primiseră prima doză. Iar campania trebuie încă să avanseze și pe partea personalului medical. Puțin peste 8% dintre profesioniștii din casele de bătrâni și USLD nu primiseră nicio doză, până la 11 noiembrie, față de doar 3,3% în rândul îngrijitorilor privați. De asemenea, puțin sub unul din zece profesioniști care lucrează într-o unitate sanitară – 7,8% – nu și-a început programul de vaccinare, până la 9 noiembrie. Și asta, în ciuda obligației de vaccinare în vigoare de câteva săptămâni.
Există diferențe între departamente
În toată Franța, persoanele cu comorbidități, care sunt mai fragile și susceptibile de a dezvolta forme grave de boală, sunt și ele mai mult sau mai puțin vaccinate, în funcție de problema particulară de sănătate. Potrivit Assurance maladie, la sfârșitul lunii octombrie majoritatea pacienților tratați pentru comorbidități își finalizaseră schema de vaccinare, dar unele patologii prezintă încă întârzieri, precum HIV, boli hepatice, paraplegie sau scleroză în plăci. Doar două treimi dintre persoanele dependente de opioide primiseră prima doză.
Există, de asemenea, diferențe în rata de acoperire între teritorii. Conform Santé publique France, în Franța metropolitană doar trei departamente au o rată de acoperire, la prima doză, mai mică de 80%: Yvelines, Ain și Haute-Corse. Acești indicatori iau în calcul locul în care a fost făcută injecția. Toate departamentele coastei atlantice au rezultate excelente, cu mult superioare zonelor mediteraneene. Diferența geografică, observată încă din primele ore ale campaniei de vaccinare, nu s-a resorbit încă.
Datele provenite din asigurările de sănătate, care se bazează pe locul de reședință al persoanelor vaccinate, nu pe cel al vaccinării, coroborează această analiză: în Bretania, la sfârșitul lunii octombrie, ratele de acoperire pentru o primă doză depășeau 87% la toate grupele de vârstă eligibile, pe când la cei din regiunea Paca au fluctuat între 58% și 90%.
În ciuda progreselor timide din ultimele luni, teritoriile de peste mări sunt încă în urmă, cu rate deosebit de scăzute la prima doză în Mayotte și Guyana. Ratele sunt puțin mai ridicate în Guadelupa și Martinica. respectiv și mai mari în Reunion.
Efectul „Macron”, redus, la prima doză
Pe lângă aceste date, profilul precis al persoanelor încă reticente la vaccinare este subliniat de anchetele Coviprev, realizate de Santé publique France, în parteneriat cu institutul BVA. Ultimul val datează de la începutul lunii octombrie: el dezvăluie în special că adeziunea este mai puternică în rândul persoanelor cu vârsta de 65 de ani și peste, în rândul oamenilor care locuiesc în orașe și în rândul categoriilor socio-profesionale avantajate. Oamenii reticenți au denunțat vaccinurile ca fiind considerate „nesigure” și au invocat informații contradictorii din mass-media cu privire la produsele injectate.
Aderența generală rămâne ridicată: 87% dintre cei chestionați au declarat că și-au început vaccinarea sau că vor, „cu siguranță sau probabil”, să facă injecțiile. Așadar, dacă există un nucleu de persoane nevaccinate – departe de a fi neglijabil, întrucât cântărește 10% din populația eligibilă -, totuși acesta se reduce treptat. Spre deosebire de luna iulie, discursul lui Emmanuel Macron de săptămâna trecută a avut un efect redus asupra programărilor la prima doză: pe Doctolib, numărul de sloturi rezervate în fiecare zi crește timid, de la începutul lunii noiembrie, trecând de la 10.600 la 13.800, în două săptămâni. Este departe de explozia observată după discursul de la jumătatea lunii iulie. Dar discursul Președintelui Republicii a dat totuși un impuls serios programărilor la rapel. >>
CEPA, despre criza de la frontiera Poloniei: Pasivitatea îngâmfată a Occidentului
