ALEGERI ÎN FRANȚA | Cum comentează Le Figaro și Le Monde discursul lui Emmanuel Macron – integral

Cu anunțul său privind indemnizația de șomaj, Emmanuel Macron își stabilește clar cursul politic și caută să îmbine „în același timp” statutul de șef al statului cu cel de candidat, notează Le Figaro. Iar Le Monde scrie că liderul de la Paris a anunțat noi măsuri sanitare, dar și-a apărat și palmaresul economic și social.

LE FIGARO

<< Președintele Macron pregătește terenul pentru candidatul Macron. Anunțând suspendarea ajutorului de șomaj pentru cei care refuză să-și caute serios un loc de muncă, șeful statului a aruncat o piatră în bazinul electoral. Nu contează că, de fapt, măsura avută în vedere nu este complet nouă. Ceea ce contează este impactul politic al unui anunț care va indigna stânga și o va stânjeni pe dreapta.

Același lucru se poate spune despre cealaltă surpriză din discursul ținut în 9 noiembrie: construcția de noi reactoare nucleare. Combinând cu hotărâre ecologia și progresul tehnologic, Macron arată că nu intenționează să concureze cu susținătorii ecologiei politice. Pe de altă parte, el caută să taie iarba de sub picioarele candidaților de dreapta, care, cu o zi înainte, în timpul primei lor dezbateri televizate, își afișaseră atașamentul față de industria nucleară.

Valoarea muncii, modernizarea industrială, perspectiva (chiar amânată) a reformei pensiilor, un pic de securitate, drepturi și îndatoriri, Președintele Republicii a ales clar tonul discursului său. Suntem departe de revenirea la echilibrul stânga-dreapta sperat, ca să nu spunem cerut, de o parte a majorității sale. El pune cursul spre dreapta. Poate că contrastul dintre prăbușirea ofertei Hidalgo-Jadot-Montebourg, pe de o parte, și posibilitatea – grație rivalității Zemmour-Le Pen – a unei calificări în turul doi al viitorului candidat LR nu este străină de confirmarea acestei opțiuni a președintelui.

Practic, macronianul „în același timp” nu se mai situează pe o axă politică, ci pe o logică cronologică și funcțională. Întrebarea nu mai este cum să fii și stânga și dreapta, ci cum să fii și președinte și candidat. Președinte „până în ultimul sfert de oră”, așa cum a susținut pe 12 iulie; și candidat fără să o spună încă, în timp ce o lasă deja să se înțeleagă. Dar balanța este mai complicată decât crede el.

Prudență în acțiune

A acționa, a reforma până în ultimul moment, este sloganul oricărui lider la final de mandat, dar totodată pretendent la succesiunea sa. Dar proliferarea proclamațiilor poate foarte bine masca multe acțiuni prudente. Anunțat în discursul precedent, contractul de muncă pentru tineri a fost revizuit în jos – lucru de care finanțele publice, deja extrem de solicitate, nu se vor plânge…

Dar reforma pensiilor este cea care ilustrează cel mai bine această ambiguitate: în 12 iulie, ca fel ca în 9 noiembrie, Macron proclamă nevoia de a lucra mai mult, dar situația sanitară îi oferă un pretext pentru a amâna implementarea după prezidențiale. Aceasta a fost o capcană pentru șeful statului. A recita credo-ul său reformator fără a-l transpune imediat în fapte înseamnă fie a admite o formă de teamă în fața dificultăților care se anunță, fie în fața reacțiilor amenințătoare; sau a exprima și mai explicit intenția de a candida pentru un al doilea mandat. Ceea ce nu vrea să facă încă.

Cu toate acestea, acțiunile concrete nu pot fi limitate la decizii pe zona de sănătate, oricât de așteptate ar fi acestea. Referindu-se la indemnizatia de somaj, securitate sau sfera nucleară, a ținut să convingă asupra faptului că mandatul său, pe ultimele cinci luni, nu va fi acela de a vorbi. >>

LE MONDE

<< Emmanuel Macron a îmbrăcat din nou costumul unui lord războinic. Cel al unui Președinte al Republicii hotărât să nu rămână cu arma la picior în fața apariției care seprefigurează  a unui al cincilea val de Covid-19, de natură să distrugă eforturile depuse în mai bine de un an și jumătate de pandemie. Dar mai presus de toate, a îmbrăcat haina a unui șef de stat deja lansat – deși neoficial – în bătălia campaniei prezidențiale, unde își va putea juca, pe 10 și 24 aprilie 2022, realegerea.

În discursul său de 30 de minute, difuzat marți, 9 noiembrie, la ora 20.00, Emmanuel Macron a mărturisit de la bun început că obiectivul său este de „a răspunde întrebărilor, uneori preocupărilor, care asupra situației noastre sanitare, economice, sociale și geopolitice”. Doar că subiectul revenirii epidemiei de Covid-19, care lovește Franța, ca și pe vecinii săi germani și britanici, deși îngrijorător, nu a contituit în cele din urmă miza principală a acestui discurs menit să recâștige controlul asupra dezbaterilor care zguduie precampania.

Desigur, șeful statului a făcut apel la francezi, la datoria lor de „responsabilitate” și „solidaritate”, semnalând că „nu am terminat-o cu pandemia”. „Creșterea cu 40% a ratei de incidență, într-o săptămână, și creșterea numărului de spitalizări sunt semnale de avertizare”, a explicat el, menționând că relaxarea constrângerilor (gesturi de barieră, purtarea măștii la școală…) nu mai este de actualitate.

Educativ și autoritar, în același timp

A trebuit să reînnoiască apelul, cu un ton atât educativ, cât și autoritar, îndemnând cei 6 milioane de francezi încă nevaccinati să facă acest lucru, subliniind periculozitatea și consecințele bolii. Președintele Republicii a fost nevoit să fluture și amenințarea cu sancțiuni, pentru a-i obliga pe cei peste 65 de ani să-și facă doza de rapel. La șase luni de la ultima injectare a vaccinului, imunitatea acestei grupe de vârstă, precum și a persoanelor cu comorbidități scade brusc. Și, în ciuda unei campanii de încurajare a acestui rapel de vaccin, doar jumătate dintre cei eligibili au luat măsuri până acum.

Din 15 decembrie, permisul de sănătate pentru cei peste 65 de ani nu va mai fi valabil, așadar, fără această doză de rapel, a avertizat șeful statului. O ordonanță care, ca și cea din 12 iulie, prin care se anunța introducerea permisului de sănătate, a fost suficientă pentru a declanșa o sută de mii de programări de vaccinare pe Doctolib. Campania de rapel va fi extinsă și la persoanele cu vârste cuprinse între 50 și 64 de ani, de la începutul lunii decembrie.

Dacă Covid-19 încă pândește, deținerea în cantitate suficientă a vaccinului și promisiunea accesului, până la începutul anului viitor, la un tratament eficient împotriva formelor grave de boală, fac posibilă luarea în considerare a viitorului cu un o anumită seninătate. „Ne confruntăm cu un gard viu a cărui înălțime nu o cunoaștem în acest stadiu, dar avem o convingere, vom putea să-l traversăm împreună”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Gabriel Attal, pe 5 noiembrie.

A nu fi „președintele bogaților”

Însă, discursul ținut francezilor de către Emmanuel Macron, pe care unii „macronişti” îl califică cu malițioziate drept „rapelul zilei de 9 noiembrie”, cu trimitere la apelul din 18 iunie al generalului de Gaulle, care a murit pe 9 noiembrie, a urmărit şi să laude bilanțul șefului statului, capacitatea sa de a „controla” criza de sănătate, dar și „de a ne proteja pe fiecare, din punct de vedere educațional, economic și social”. Transformat într-un „VRP” al propriei sale politici, Emmanuel Macron a rezumat în câteva propoziții măsurile puse în aplicare în ultimele luni, pentru relansarea economiei.

În contextul unei drepte deja lansată în alegerile prezidențiale, care îl acuză că „arde casa de marcat” și că „a făcut campanie cu carnetul de cecuri de stat”, Președintele Republicii a salutat sprijinul țintit, acordat diferitelor categorii: copiilor, ale căror școli nu s-au închis; tinerilor beneficiari de mese la 1 euro; celor în situația cea mai precară, care, fără ajutoarele excepționale, ar fi căzut în sărăcie, potrivit șefului statului; sau îngrijitorilor, ale căror salarii au fost majorate. „Niciodată de la crearea Securității Sociale nu am investit atât de mult în sănătate. Trebuia să se întâmple”, a insistat el, amintind de cele 19 miliarde de euro alocate.

„Artiştii, meseriaşii, independenţii, angajaţii, antreprenorii noştri au fost sprijiniţi cu şomaj parţial, împrumuturi garantate de stat, fondul de solidaritate şi multe ajutoare sectoriale”, a spus el, confirmând prelungirea creditelor garantate de stat până în iunie 2022. Atât cu  protecţia. Iată, pe partea de protecție, componenta socială, zisă de stânga, a lui Emmanuel Macron, îngrijorat să fie din nou acuzat că este „președintele bogaților”, în condițiile  tensiunilor asupra puterii de cumpărare generate de creșterea prețurilor la energie.

Portavocea unei Frante cuceritoare

Conștient de faptul că trecutul unui șef de stat este adesea prezentat ca un pasiv, Președintele Republicii a avut grijă să reamintiească și datele macroeconomice pentru acest an 2021: creștere deb peste 6%, șomajul „la cel mai mic nivel bdin ultimii cincisprezece ani”, putere de cumpărare crescută și sărăcie stabilizată. Toate „în timp ce ne controlăm cheltuielile publice”, a spus el, invocând un deficit de mai puțin de 5% din produsul intern brut (PIB).

Dar miza principală era în altă parte. În centrul acestei pre-campanii agitate, Emmanuel Macron încercase mai întâi să țină pasul. Doar că agenda și tema dezbaterilor i-au scăpat, parțial. Marți seara, așadar, a coborât implicit în arenă. Spre bucuria unora dintre trupele sale, enervate de saturația spațiului media de către polemistul de extremă dreapta, Eric Zemmour. „În acest climat de pre-campanie, în care se acumulează excesele propunerilor celuilalt, trebuia să auzim cuvântul prezidențial”, a salutat, în mod deosebit, Aurore Bergé, deputată de Yvelines și vicepreședintă a grupului La République en Marche (LRM), în Adunarea Nationala.

Munca, valoare cardinală

Președintele Republicii a oferit așadar perspective care seamănă cu piese de program. Pentru că reformele majore nu mai sunt posibile înainte de sfârșitul mandatului de cinci ani. Cea a pensiilor – „mama reformelor”, a spus el – a fost îngropată, provizoriu, marți. „Nu sunt îndeplinite condițiile pentru relansarea, astăzi, a acestui șantier”, a afirmat șeful statului, evocând „decizii clare” care vor trebui luate „din 2022”. Prin urmare, un subiect de campanie…

Președintele a încercat să impună și o temă: cea a muncii ca valoare cardinală. O muncă continuă care face posibil „să avem control asupra vieții noastre de cetățeni” și care este pusă în valoare, potrivit acestuia, prin reforma asigurărilor pentru șomaj sau din contractul de muncă. O muncă pe post de garant al modelului social, securitatății și independenței noastre energetice, a mai insistat el, anunțând, în trecere, construcția de noi reactoare nucleare, în paralel cu dezvoltarea energiilor regenerabile. Teme care îi permit să meargă la vânătoare pe meleagurile dreptei, deja lansată în pre-campanie. Marți, președintele a reamintit că, odată cu reforma sa a asigurărilor pentru șomaj, șomerii vor fi trebuit, de la 1 decembrie, „să fi muncit cel puțin șase luni în ultimii doi ani pentru a putea fi despăgubiți”, punând totodată presiune când a amintit de o regulă deja în vigoare, dar suspendată: „autoritatea pentru angajare va analiza sutele de mii de posturi vacante lăsate fără răspuns, în săptămânile următoare. Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, dar care nu demonstrează că au căutat activ, își vor vedea alocația suspendată”.

„Odată cu pandemia, ne-am testat vulnerabilitatea”, a recunoscut locatarul de la Elysée. Dar refuzând defetismul, furia și frustrarea, Emmanuel Macron a vrut să fie purtătorul de cuvânt al „Franței care crede că nu totul este supărător”, potrivit analizei lui Brice Teinturier, director general adjunct al institutului Ipsos. „Obiectivul nostru este clar: ca produsele și tehnologiile care vor salva economia, locurile de muncă și, într-un fel, viețile în anul 2030, nu vin doar din Statele Unite sau Asia, ci și din Franța și Europa”, a explicat el,  înainte de a-și încheia discursul cu o critică explicită a extremei drepte. „Credem în Franța, într-o Franță care rămâne puternică prin istoria sa, cultura, limba, secularismul și ceea ce o unește. Puternică în spiritul său de rezistență la diluare, într-o lume care se îndreaptă spre supunere, dogme, obscurantism, întoarcerea naționalismului”. Cu un aer de discurs de campanie. >>

ALEGERI ÎN FRANȚA | Cum își pregătește Zemmour lansarea candidaturii / Apropiat: „Habar nu au ce urmează”